9 matches
-
Și mai sunt convins că perfecțiunea emană numai de la Dumnezeire.” Apăreau și alte rubrici: Carnet cernăuțean, observatorul informează, inițiative bisericești, știri diverse, sport, teatru, cinematograful etc., la care mai semnau: D.C. Coteanu, Dem. Cernușcă, Mircea T. Călinescu, Dragoș Vicol, Ion Ojoc, Har. Th. Țugui ș.a. Nor Îngereanu - Anghel semna un serial Țiganii - din viața unui popor al nostalgiei. La comemorarea a 50 de ani de la plecare a poetului la cele veșnice, Haralambie Țugui semna documentarul Eminescu. Avea Observatorul o poștă a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
3.500 10.387 15.254 Poloni 810 7.610 14.893 Evrei 4.678 17.359 28.613 În revistă se publica și poezie de către: M. Oltescu (Bucovinei),V. Huțu (Copii răzleți), G. Rotică (Ciungul), I. Dragoslav (Sărăcie), Ion Ojoc (Captus filii). Mai publicau: Maria Dragu, M. Baciu, Em. Slușanschi, dr. Ovid Țopa, dr. Aurel Morariu, Grigore Lazăr, Vasile Greiciuc. Dr. Marmeliuc mai semna: „Petre Liciu și Bucovina - cu prilejul dezvelirii bustului din Focșani.” În memoriam erau destinați: Minodora Ștefanelli
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și-au înțeles menirea și alături de G. Tutoveanu s-au adunat și dezvoltat scriitori noi, enumerați de G. Ursu: V.Voiculescu, Mihail Lungeanu, Tudor Pamfile; alții au debutat: I. Valerian, Victor Ion Popa, G.M. Vlădescu, G. Pallady, Magdalena Exarhu, I.Ojoc; că aici, la Bârlad, în liniștea lui, în „școala” modestă a literaturii locale „bătuseră la poarta vieții” literare, întrecând așteptările, „visători” care confirmaseră așteptările: G. Medeleanu, Victor Ion Popa, G. Mihail Vlădescu, I.Ojoc, P. Papazisu, I. Valerian, Virgiliu Nițulescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vlădescu, G. Pallady, Magdalena Exarhu, I.Ojoc; că aici, la Bârlad, în liniștea lui, în „școala” modestă a literaturii locale „bătuseră la poarta vieții” literare, întrecând așteptările, „visători” care confirmaseră așteptările: G. Medeleanu, Victor Ion Popa, G. Mihail Vlădescu, I.Ojoc, P. Papazisu, I. Valerian, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, și ceea ce era și mai important , creatorii de literatură, care se distingeau prin însușiri aparte, veneau cu dragoste la întâlnirile programate. Într-un interviu dat în „Viața Literară”, G. Tutoveanu își amintea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Arghezi, Ion Minulescu, I.A. Basarabescu, Atanase Mândru, Liviu Marian, I. Gr.Oprișan, George Lesnea, Radu Cosmin, Pamfil Șeicaru, Leon Mrejeru, Artur Gorovei, Aurel Tita, Victor Eftimiu, Aure l George Stino, Virgil Huzum, B. Clony, Toma Chiricuță, Eugen Ciuchi, Ion Ojoc, C.D. Fortunescu, D.Al. Nanu, Virgil Duicu lescu, prof. Dr. Iuliu Nițulescu, N. Rădulescu - Niger etc., etc.” (Elena Nicola din „Un poet al Academiei Bârlădene, George Con standache”). Păstorul Tutovei revine în actualitate în anul 1994 sub egida Protopopiatului Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o singură comunitate, obștea Umbrăreștilor. Identitatea numelor de locuitori din Torceștii aceștia din respectivul act cu nume de locuitori din satul răzeșesc Umbrărești (inclusiv Condrea, Salcia, Cătunași, toate răzeșești), nume precum Borș, Bute, Bulai, Căulea, Galalb, Cucoaneș, Druță, Hagiu, Hâncu, Ojoc, Perjeru, Tiron și multe altele, cuprinderea răzeșilor din satul Slobozia-Torcești în lucrările de hotărnicie și în planurile topografice în hotarul moșiei Umbrăreștilor-partea din jos, neseparați nicicând în hotare deosebite, constituie dovezi sigure pentru a se înțelege că ceea ce documentul din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea - „la Galați”; Anghel vornic - „la Galați”; Gavril Borș - „au fost la Tecuci la vremea zurbalei”; Constantin Pătrașc se spune clar că „n-au fost”, însă despre alți doi săteni de pe listă, Dumitru Borș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
insistăm asupra faptului că cei mai mulți locuitori de pe această vatră trebuie căutați și identificați, pentru perioada respectivă, în ceea ce s-a numit până în perioada interbelică Cătunași și partea sudică a satului Salcia. Într-adevăr, nume ca Hagiu, Gorgan, Murgoci, Perjeru, Căulea, Ojoc, existente în acest sat până în anii din urmă, se regăsesc atât în documente, cât și în realitatea actuală în rândul locuitorilor din satul Salcia, determinându-ne să vedem identitatea comunitară din vechime a tuturor locuitorilor de pe cele două vetre, respectiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectivul sat. Informația despre cei doi o avem de la locuitori și este reală, numele lor găsindu-se în actele ce au precedat evenimentul. Informatorul se numea Enuță Iancu, era din Torcești și povestea întâmplări auzite de la participanți, inclusiv despre Darie Ojoc, membru al ordinului „Steaua României” (Cf. ASG, Primăria Umbrărești, ds. nr. 9/1926). 2.A se vedea în anexă chipul acestui veteran și decorațiile primite, pe care le-am avut și expus în vitrina școlii Umbrărești, de unde au fost sustrase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]