58 matches
-
parcelelor P417/1 și P535/1, urmând linia de contact dintre rezervație și parcela topografică P 535/1200 de m spre V, până la nișa din abrupt; Limita vestică: pornește din punctul reprezentat în teren printr-un cub masiv de calcar oolitic trecând printr-o nișă în abrupt până în partea superioară a fostei cariere închizând limitele rezervației. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Șcheia cuprinde o suprafață de teren situată în partea superioară a versantului nordic din Dealul Fundul Muncelului, pe amplasamentul fostei cariere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
o nișă în abrupt până în partea superioară a fostei cariere închizând limitele rezervației. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Șcheia cuprinde o suprafață de teren situată în partea superioară a versantului nordic din Dealul Fundul Muncelului, pe amplasamentul fostei cariere de calcar oolitic și fosilifer și este reprezentată de teren neproductiv, care face parte din parcela topografică NR 535 inclusă /din Tarlaua 28, la nord de localitatea Șcheia. Parcela topografică este preluată din harta cadastrală scara 1:10000 din 1991 și reactualizată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
3 în două; Limita estică: începe de la salcia de aproximativ 70 de ani din albia pârâului și urmărește firul albiei ravenate a Pârului Pietrei pe o lungime de 100 de m până în punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic; Limita sudică: se întinde din punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic până în marginea pășunii împădurite pe o lățime de aproximativ 50 de m începând din firul văii spre vest urmând linia de contact dintre rezervație și parcela
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
albia pârâului și urmărește firul albiei ravenate a Pârului Pietrei pe o lungime de 100 de m până în punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic; Limita sudică: se întinde din punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic până în marginea pășunii împădurite pe o lățime de aproximativ 50 de m începând din firul văii spre vest urmând linia de contact dintre rezervație și parcela topografică P 99 din tarlaua T3; Limita vestică: pornește din firul văii urmărind limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 metri; Viei - 376 metri; Mănăstirii - 375 metri; Țarinca - 435 metri) separate de văile râurilor și pârâurilor: Suceava
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară. Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară. Râul Suceava a constituit agentul principal de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din: În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași - a descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima lucrare
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
depărtării de țărm, a adâncimii apei, a înaintărilor și retragerilor liniilor de țărm, a făcut ca teritoriile din nordul Câmpiei Moldovei să aibă o petrografie diferită. Astfel, orizonturile de nisipuri și pietrișuri, transformate parțial în gresii și conglomerate, sau calcarele oolitice care spre vest au grosimi mai mari, se subțiază pe măsura depărtării de vechiul țărm, fiind înlocuite de nisipuri fine și argile, cu unele intercalații de prundișuri. Denundația care a urmat, a găsit un teren prielnic în formațiunile argilo-nisipoase, iar
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora. Aceste ape sunt exploatate
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
calciu, fără ioni străini. El cristalizează în sistemul ortorombic. Formula sa chimică este: CaCO. Densitatea este de 2,95 g/cm. Duritatea pe scara lui Mohs variază între 3,5 - 4.5. Cristalele sale pot fi prismatice, cilindrice, dendritice sau oolitice, de culori diferite, cu un grad de transparență diferită, având proprietatea de luminiscență și fluorescență (în prezența razelor ultraviolete), fiind atacat ușor de baze sau acizi.Minerale asemănătoare aragonitului sunt: Baritina, Gipsul, Calcitul și Cuarțul. Numele mineralului amintește numele descoperitorului
Aragonit () [Corola-website/Science/305670_a_306999]
-
formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
acestei regiuni, dezvoltat de depozite volhiniene și basarabiene aparține Podișului Sucevei reprezentat de Dealul Mare la vest și nord, Culmea Holmului la nord-est respectiv Câmpia Moldovei în est și sud-est. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și calcare oolitice, explică atenuarea denudației mai mari la vest, nord și nord-est, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari fragmentarea orizontală variază de la o
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor condiții naturale favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a versanților, modul de utilizare a terenurilor de către om (mai ales în ultimele secole când s-au defrișat mari suprafețe cu păduri ca în zona Pârcovaci, Dealul Cotnari, Dealul Broscăria-Ceplenița, unde pădurea a fost înlocuită
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și calcarele oolitice de deasupra lor. Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900 m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250 m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
culoare albă (nisipurile de Bârnova). Complexul greso-oolitic include argile și nisipuri în care se intercalează două pachete de gresii și oolite. Primul pachet, care are 27 m grosime, constituie orizontul de Repedea și este format din gresii calcaroase și gresii oolitice de culoare cenușiu-gălbuie. Al doilea pachet prezintă 4-10 m grosime și este alcătuit din nisipuri și gresii micafere, constituind orizontul nisipurilor și gresiilor de Șcheia. Între gresiile oolitice de Repedea și nisipurile de Șcheia se află un pachet de circa
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
constituie orizontul de Repedea și este format din gresii calcaroase și gresii oolitice de culoare cenușiu-gălbuie. Al doilea pachet prezintă 4-10 m grosime și este alcătuit din nisipuri și gresii micafere, constituind orizontul nisipurilor și gresiilor de Șcheia. Între gresiile oolitice de Repedea și nisipurile de Șcheia se află un pachet de circa 10 m argile cenușii-albăstrui închise. Depozitele mai noi sunt reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și luturi. Acestea apar pe areale reduse, pe versantul stâng al văii Bahluieț (interfluviul dintre
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele din depresiunea Jijia-Bahlui, pe văile Crasnei și Lohanului sau în bazinul văii Racova. În ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică caracterul de câmpie litorală recentă pentru această zonă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile morfostructurale proprii întregului bazin. În același timp se individualizează prin litologie și structura monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice sunt foarte puternice, fapt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra, Cardium, Tapes -Pirenella. Basarabianul este reprezentat prin “Nisipurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
importante aflorimente se găsesc la Cotnari, Sticlăria, în Dealul Sângeap, la izvoarele pârâului Buhalnița și conțin nisipuri cuarțolitice. Microruditele de Dealul Mare se află situate la partea superioară a depozitelor basarabiene, cu grosimi de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând 12 m și formând platourile structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de cuverturi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nord-est și Câmpiei Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
structural din regiunea aflată în studiu și apare ca o adevărată câmpie tabulară suspendată la peste 400 m altitudine. Pe alocuri apar mici forme monticulare, mai ales în partea nordică (Dealul . Cetățuia, 520 m). Depozitele dure de gresie și calcare oolitice cu o grosime de circa 12 m situate la partea superioară a acestui platou, aparțin microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Aceste strate prezintă o aplecare spre sud-est de aproximativ 40 m, pe o distanță de 4 km. (Petru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]