15 matches
-
mai repară câte ceva, căci în presă adevărul crud nu e ocolit. Desigur, adesea, și cu accente de subiectivism, sau chiar cu diversiuni dintre cele mai absurde. Cel puțin așa receptez eu, anodinul cititor de presă. Și, pe ici colo, insignifiant opinent virtual, pornit în a semnala (cruntă amăgire că mi se va și auzi semnalul!) că... sunt și eu în Cetate (cu tot cu Basarabia în ea). Cale liberă și scurtă, frați basarabeni, spre împlinirea idealului intermediat de Independența de la 27 august 1991
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1409139031.html [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
asamblări în întregul prefigurat de poem lasă cititorului impresia că are, la rându-i, de întregit un puzzle (“Să deschidem Cartea 7”, “Sincope temporale”, “Exodul cuvintelor”, “Cine ești Tu, cine este Ea?”, “Ekphrasis, miniatură în mantia unui înger”). După unii opinenți în materie, poezia care merită citită, e cea care te motivează emoțional, astfel încât să ajungi a citi pasionat până la ultimul vers. După alții, poezia, cea de azi mai ales, nu trebuie să-ți atingă în mare măsură corzile inimii, cât
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
Astfel au fost remarcate talentul, pasiunea, voința, efortul uriaș, curajul, spiritul de sinteză și responsabilitatea de care a dat și dă dovadă autorul în întreaga activitate literară de 45 și de ani și, în mod deosebit, în scrierea acestei cărți. Opinenții au mai apreciat caracterul enciclopedic, monumental al lucrării care în cele 688 de pagini ale ei cuprinde un număr impresionant de creații literare ale autorului, note de lector despre scriitori pe care domnul Ion Machidon i-a cunoscut sau nu
MEDIATECA GEORGE ENESCU , BUCUREŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTARI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437495072.html [Corola-blog/BlogPost/374886_a_376215]
-
al puterilor ramurii executive, considerând că puterea prezidențială trebuie să fie dominantă în numeroase domenii. S-a opus acțiunii afirmative și altor politici ce tratau minoritățile ca grupuri speciale. A depus opinii separate în numeroase cauze și adesea a admonestat opinenții majoritari ai Curții cu un limbaj contondent. Scalia s-a născut la Trenton, New Jersey, și a fost singur la părinți. Tatăl său, Salvatore Eugene Scalia (1903-1986), imigrant italian din Sommatino, Sicilia, era student la Universitatea Columbia și lucra ca
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
regimului, povestirea nu s-a putut desprinde complet de acea situație, fiind incapabilă să admită absurdul ei. În opinia autorilor, militarizarea țării "a crescut siguranța vieții cetățeanului și a redus incidentele criminale"75. Ceea ce sugerează, ca și în cazul unor opinenți din România, că afirmația se referă mai puțin la ceea ce a fost de fapt atunci și mai mult la starea de instabilitate economică și socială din postcomunism. Totuși, politica externă albaneză nu a fost mereu atât de izolaționistă pe cât pretindea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se nasc din aceste interferențe sunt adesea difuze, cu rezultate fluctuante și impredictibile. Reperele lor sunt totuși destul de vizibile, dacă urmărim circuitul, consistența și frecvența reprezentărilor colective. Ele au capacitatea de a satisface cognitiv și afectiv o diversitate largă de opinenți și, deopotrivă, de a răspunde nevoii lor de înscriere într-o continuitate temporală. Reperele identitare capabile să adune laolaltă legitimări istorice, deziderate actuale și eventuale proiecții de viitor nu sunt foarte numeroase. Forța lor se confirmă, în primul rând, prin
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
două dintre ele și anume cu doamna Anișoara Popovici (născută Frimu) pensionară în vârstă de 82 de ani (în 2008, n.a.) și domnul Traian Pascu de 80 de ani (în 2008, n.a.), pensionar și președinte al CAR-pensionari din Vaslui. Ambii opinenți și-au amintit de felul cum generalul - primar își făcea treaba de gospodar al orașului, într-un mod cu totul original. Dimineața se urca în trăsura primăriei, nu înainte de a-și lua un târn (măturoi de nuiele), o mătură și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în care deciziile au provenit dintr-o deliberare publică; democrația mediatică este un regim în care deciziile au provenit dintr-o manifestare publică, dar și dintr-o prestație individuală, cele două aflîndu-se sub legea timpului scurt. Lărgire a numărului de opinenți prin ocolirea sondajului, scurtare a scadențelor la cel care decide. Omul spectacular trăiește în viteză fiindcă îi este necesar în fiecare clipă un eveniment. "Democrația evenimentului și spectacularitatea au pornit din aceeași mișcare", notează Pierre Nora.66 Dispariția perspectivelor înseamnă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
istorie - timp - trecut i-a fost hărăzită o reflecție aparte. Să trecem la seducția pe care o exercită puterea exemplului, mult mai spectaculos decât dezbaterea teoretică, prin proporțiile efortului investit, cu adevărat personal, în a-și exercita vocația pedagogică a opinentului în materie de trecut național. în învățătura marxistă, pe care regimul politic a evocat-o ca autoritate științifică supremă, trecutul este important în măsura în care el folosește pentru a argumenta un proiect social prezent, întărit prin finalitatea sa paradiziacă („visul de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nicolae Manolescu S-a discutat mult și adesea abuziv pe marginea Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice propusă de dl George Pruteanu. Bănuiala mea este că nu toți opinenții au și citit-o. De unde, anumite exagerări. Aceasta nu înseamnă că legea e acceptabilă și necesară. După părerea mea, ea este inacceptabilă teoretic și inutilă practic. Introduce, pe de o parte, ideea de protecționism care vine în contradicție cu însăși
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
care, de obicei, e expediat colocvial. Erori de logică sesizăm cu toții (uneori mai multe decât sunt) în polemicile pe care le purtăm sau le urmărim. Nu știm, însă, să punem degetul pe rană, să indicăm exact unde greșește preopinentul (sau opinentul) în discursul său. Ne comportăm adică, întocmai ca personajele sadoveniene din specia lui Ionuț Jder. Suntem isteți și abili. De sofisme (de limbaj și, respectiv, extra dictionem) n-am auzit. Sau am auzit vag. Cu atât mai mult ne încurcă
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
la cronicile din reviste, mai mult sau mai puțin atente, inspirate sau pătrunzătoare. Pe de altă parte, a trece cu urechile astupate pe lângă aceste temeri oneste ale lui Bogdan Ghiu nu e deloc recomandat nici unui critic. Pentru ambele tipuri de opinenți, însă: Tolle lege ! Ecologia lui Traian Ungureanu În numărul din decembrie al Ideilor în dialog, articolul care a reținut cu precădere atenția cronicarului este cel semnat de Traian Ungureanu: Antiraționalismul ecologic. O mînă spală pe alta și împreună creierul. Ideea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
și își încheie paragraful de comentarii cu o întrebare care lasă totul în suspensie: Cine se va mai încumeta să intre în dispută?" (p. 906) Dar de ce nu o fi participând el însuși la această discuție nu știm. Pentru toți opinenții e foarte clar că aceste texte semnate Clement-Bacău nu aparțin lui Bacovia, în afară de Marcel Marcian (căruia i se adaugă și Mircea Coloșenco într-un fel de inconștiență vinovată prin confuzia pe care o seamănă). Un istoric literar serios și un
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
un critic de nișă. De aceea e periculos: pentru că nu e confidențial în judecățile estetice. Prea aude toată lumea (toată lumea care e interesată) ce crede despre o carte sau alta, despre un scriitor sau altul. E un publicist prea vizibil, un opinent prea credibil, cum nu mai sunt mulți alți critici. E dintre cele patru-cinci instanțe estetice și morale care contează la un moment dat pentru selecția valorilor literare și orientarea publicului. Pe deasupra, Alex Ștefănescu are și umor. După G. Călinescu (pe
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
de-acasă, ales de mama, că i-a plăcut ei alintul de "Costinel"! S-a întâmplat că într-un articol-cronică am fost cam aspru cu un autor destul de răsfățat al acelor ani (spre '70 și ceva), drept pentru care un opinent mi-a adresat un "pamflețel" că cine-i "Costinelul" ăsta de-și ia "năsucelul" la purtare... Pe la vechea Uniune am dat de Constantin Nisipeanu care m-a sfătuit să-mi iau un nume "mai tare și mai matur", și înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]