3 matches
-
cel care „zice” adică numără în timp ce ceilalți se ascund, rostește expresiile „Una steauă, cucusteauă - Două stele cucustele...“ etc. până la zece sau la cincisprezece după cum s-a stabilit inițial. Cei care ajung primii la locul de țintă sau de „zis” îi „opăcesc” pe cel care „a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mară= (magh.marhă, vechi scr.marva) vite mari de regulă: boi, vaci, cai, bivoli, mai rar cele mărunte: oi,capre; modru= fel, mod, chip. -"cu litera N" năsărâmb= greu de înțeles, fixist exagerat, altfel decât majoritatea. -"cu litera O" -opăși (opăci)=încetini, trena o activitate; ojog=legătură, mănunchi de paie ori alte plante mai tari făcută pentru a șterge de transpirație boii, caii, vacile după terminarea lucrului. -"cu litera P" -păstă=peste; părădaiță=roșie (de regulă pentru soiul mărunte, mici); plecer
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
găsit nicăieri legenda acestei plante, însă numele ei aflat în mai multe balade și cântece bătrânești este o metaforizare a lunii 25. (În zona Olteniei, are înțeles și de Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o găsește în cosângeana) sau Ileana Simziana, personaj feminin al basmelor mitologice românești, considerată zână, fecioară sapiențială, zână htonică și Iana Sânziana, divinitate selenară, sora-iubită a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]