1,193 matches
-
temă preponderentă, el abordând subiecte foarte diverse, pe care poezia le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forță a scriitorului nu e să facă metafore, forța
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din urmă, / Comemorând azi un deces! // Se tânguie valu-nspumat / La poale de Ararat, / Pierdutul cu vârful în nor, / Vieții eșec, spectator”. Omul își atinge reala valoare numai răspunzând vocației sale. ADELAIDA CRISTESCU ISELIN. Oralitate. Surpriză și surprindere. Teribilism moderat și aproape grav. „Eu - nu sunt ultima ta dragoste, / sunt prima și cea mai sinceră, / pentru că sunt ireal de adevărată, / așa, fără nume și viață reală, / sunt mai concretă decât oricine pe lume, / sunt fata
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
anevoios al credinței, și al propovăduirii sau al mărturisirii. Ediția aceasta, potrivit afirmațiilor îngrijitorului ei, cuprinde foarte puține modificări față de textul original, numai ajustări, dictate doar de evoluția limbii. Textul este cât se poate de viu și se bucură de oralitatea și verva predicatorului, care ne face înțelegem rostul apologiei și misiunii pastorale, în contextual postmodernismului precum și bucuria credinței ca formă de recunoaștere, trăire, împlinire și mărturisire. Prin urmare, misiunea, apostolia Bisericii este capitală și esențială în momentul de față, dacă
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
primul a meditat cu mult umor: „Pe moment, eu, care mă cred genial, eram gata să mă supăr pentru afirmația făcută ... Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Galeriu. Părintele Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
cu o deosebită finețe și sensibilitate cercurile lăuntrice ale realității, dar și de a le vizualiza în exterior, personalizându-le prin hermeneutica să. Limbajul celorlalți îi este suficient sieși, ca mod de contact direct, imediat al tânărului cu realitatea. Stilistic vorbind, oralitatea limbajului este evidentă. Acuitatea senzorială de cele mai multe ori este transpusa în limbajul grupului. Dacă ceilalți membri ai grupului sunt dispuși în permanență să relateze întâmplări la care au participat de multe ori sau și le-au imaginat în genul ,, povestire
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Mircea_scarlat_un_romantic_intarziat_.html [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
cristalizat doar după ce Cornu s-a hotărât să publice scrisorile trimise ei de Marin Preda între anii 1954 și 1958. Acum începe translația decisivă de la „cartea vorbită", din convorbirile amicale, spre statutul scriptic al cărții, care păstrează ceva din însemnele oralității. Ceea ce îl seduce pe cel ce a provocat confesiunile sunt dezvăluirile fostei soții a prozatorului despre un Preda sfios și îndrăgostit, stimulat prin iubire să-și publice capodopera Moromeții, imagine care constituie punctul de pornire spre un excelent portret interior
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forță a scriitorului nu e să facă metafore, forța
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Teorii literare despre arta scrisului la Sadoveanu în povestirea în ramă „Iapa lui Vodă”, prima povestire din Hanu Ancuței”. În această adevărată capodoperă narativă, „Hanu Ancuței”, se regăsesc aproape toate elementele din celelalte povestiri sadoveniene: lumea țărănească, natura, idilicul, legenda, oralitatea. Nicolae Manolescu scria în legătură cu această scriere: „Niciodată arta povestirii n-a fost mai rafinată în simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire intervine vocea auctorială, prin
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
constituiau un "spectacol". Poate. Numai că recitite, reduse la stadiul de text, rupte de fascinanta personalitate a vorbitorului, ele își păstrează vioiciunea spirituală. Este adevărat că ceea ce îl definește pe Nae Ionescu cu adevărat este stilul socratic, ca ipoteză a oralității, fiind precedat de Titu Maiorescu și continuat de Constantin Noica și Petre Țuțea. Concepând filosofia ca filosofare, spre a dobândi un echilibru spiritual cu lumea și cu sine, acest "Socrate al românilor" a refuzat să-si tipărească lucrările (elevii săi
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
și a firii omului; îl interesa scrisul ca gest și atitudine (10). Și legat de acest aspect al activității sale, putem remarca un fapt interesant: există multe probleme tehnice legate de tipărirea cursurilor profesorului, care, în majoritate au fost stenografiate; oralitatea, care i-a făcut farmecul la catedră, devine un handicap în momentul publicării cursurilor (11). Despre Nae Ionescu - ziaristul Stilul lui Nae Ionescu era direct și ținea de oralitate. Cursurile sale erau mult mai impresionante vorbite, decât scrise. Știa să
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
legate de tipărirea cursurilor profesorului, care, în majoritate au fost stenografiate; oralitatea, care i-a făcut farmecul la catedră, devine un handicap în momentul publicării cursurilor (11). Despre Nae Ionescu - ziaristul Stilul lui Nae Ionescu era direct și ținea de oralitate. Cursurile sale erau mult mai impresionante vorbite, decât scrise. Știa să electrizeze audiența (foarte numeroasă de altfel). Știa însă la fel de bine să faca acest lucru și în scris, în limbajul vioi și incisiv al ziaristului. Era recunoscut pentru originalitate și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei!! Dintre atâtea nenorocite de năravuri vocaliste - terminologia aceasta, a abjecțiunii, poarte prin contaminare, poate prin clocire subliminală a înjosirilor toate, din generații, au continuat a „funcționa”, în oralitate, ca niște psalmi post-tribaliști „cultizați” la alții, din specia numită de Biblia evreilor, „ai răzbunării”, „ai blestemului” etc.- și în turmangeria actuală, deloc cosmetizată... Când stai să faci inventarul DEX, „literaturii” porno sau al presei surogat, sau regional, atavic, al
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436572796.html [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
le cunosc, le simt doar, în parte, nici acela de a face păguboasă reclamă unui sfânt, care nu a scris, a vorbit unor oameni, și a fost surprins în aceste momente de genială expansiune spirituală. Cartea aceasta are simplitate, are oralitate, are părintească dojană și mânie și mângâiere, gâlgâie de viață și sinceritate. Este un compendiu de verticalitate. Ce să fac ? mă întreb și eu. Să o redau - în totalitate - cu sublinierile mele, nu pot. Atunci aleg un orizont de timp
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
de perși. “ În Aruncați pe Maria în mare! părintele ne vorbește despre păcatul avortului. Morala lui duhovnicească, dogmatica lui decantată ca aurul nu în oratorica stearpă, ci în raționala decopertare a izvoarelor arhaice în modernitate, prin aceeași dăruită trăire si oralitate, a intuit, poate, că mai presus de tomuri întregi de morală, strălucesc diamante de viață, fie isihaste, fie damnate ; povestirea - culeasă din viață - ne prezintă păcatul unei femei care și-a ucis pruncii, și urmările lui: asemeni lui Io, urmărită
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
celulă, poate să aibă o valoare literară, ea are totuși o semnificație individuală și documentară. Plonjând în eul lor intim, oamenii și-au făurit arme, ori biete cârje, spre a-și obloji rănile (și ale celor din jur). O anumită oralitate era inevitabilă, după cum inevitabilă era și rima - aproximativă de multe ori - canoanele ei fiind impuse de condițiile memorizării” (pp. 237-238). Toate relele se întâlnesc în temniță ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exercițiu de
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
structura, cartea are două părți: prima, o introducere în angelologie, care își propune să argumenteze cititorului rubricile semnificative ale domeniului. Este o selecție, prelucrată, a notelor de curs susținute de Andrei Pleșu, observându-se astfel tonul discursului didactic (marcat de oralitate și de anumite strategii divulgative și, să nu uităm, referințele bibliografice de rigoare). A doua parte este în același timp mai puțin convențională și mai sobră, preia teme din partea precedentă pentru a le sprecifica și a le adânci și, de ce
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
mare întindere, romanul „Dragoste târzie”. De la primele pagini ale cărții prozatoarea ne face să simțim pasiunea ei de a povesti, vioiciunea cu care își îndreaptă atenția către detaliile limbajului comunicării, ale comportamentului gestual și verbal. Narațiunea are un fel de oralitate care îi dă un ritm alert și o anume franchețe, ba chiar, pe alocuri, o anume grație tinerească. Poate că în asta constă, în primul rând, virtutea stilistică a acestei scrieri. Te cuceresc tonul jucăuș, trecerea de la glumițe la gravitatea
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1464398480.html [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
tandrețe și premoniție îngrijorată. Orice discurs al acestuia, pe orice temă ar fi, se dovedește a fi, în final, un traseu inițiatic în care autorul se recomandă ca un hermeneut redutabil, ca o natură dialogică, de rafinată subtilitate, cu însemnele oralității la vedere, conviv în mare vervă, în planul superior al ideilor”; 11.la DOINA POPA - se analizează toată opera romanescă: „Doina Popa este o rafinată și performantă exploratoare a naturii umane confruntate cu propriile limite, marcate de o irepresibilă nevoie
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
planurilor temporale, într-o tentativă temerară și singulară de supraviețuire a eului moral. În al treilea rând, impresionează capacitatea sa de penetrație în cele două universuri (social și psihic), vitalismul imaginilor artistice născute în acea zonă dinamică dintre scriere și oralitate, aflată sub semnul unei interogații fără sfârșit. Poetul codifică spaima sa de vid moral, în ipostaza de combatant terorizat, obligat să trăiască într-o lume-ospiciu în care cavalerii păcatului fac legea, iar ea, lașitatea, simbolizează vârful unei generații nestatornice în
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
franceze, mai ales “.Autorul acestui studiu abordează cu obiectivitate pozițiile unor comentatori ca Tudor Vianu, G.Călinescu, care comentează limbajul prozei lui Gib.I.Mihăescu, dar aduce și aprecieri originale privind fonetismele cu specific local, și expresiile “și locuțiunile caracteristice oralității stilistice“ de autorul romanului“ Brațul Andromedei“. Amintind în acest sens, aprecierile favorabile ale lui G.Călinescu din 1941:” S-ar putea spune că romanul, în întregime, este poetic, abuzând oarecum de cuvinte, dar, oricum, în ciuda unei capacități verbale destul de reduse
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
Hai, galop!! .(1) Realitatea sucește irealul și dă fața schimonosită a unei societăți repetabile, în istoria fiindă a entității-om, dar într-o etapă de robotizare mistificată a existenței. Expresiile vulg nu dau cu nimic sensul teoretic al literaturii de oralitate, de exprimare a intervievatului, ci o excitație profundă a senzațiilor tipului nou de om. Literatul cunoaște acest fapt și își transformă creația în hrană pentru cei obsedați de frământări sodomice, masochiste etc. Nu romancierul este devină de ceea ce scrie, pentru că
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
2011 Toate Articolele Autorului De Ana Vieriu „Scriind, și-a pierdut legenda”, spunea C. Noica despre Petre Țuțea, pe la începutul anilor 60. Asta înseamnă faptul că Petre Țuțea ar fi trebuit să rămână în legenda sa, aceea de exponent al oralității, unul din cei mai mari ai secolului. Dar Petre Țuțea nu și-a dorit el oare, prea multă vreme poate ca Socrate, cu care a fost des asemuit, această legendă? A scrie înseamnă a domoli gândul, a-l confisca în
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
care nu întotdeauna le va șterge vântul cel bun, dar câte altele rămân în afara literei și a cuvântului? Gândul potolit și confiscat în forma prozaică a scrisului poartă în chip vădit semnul istoriei, dar nu are totodată și încetineala acesteia. Oralitatea e însă vie, e comunicare și lucrare deopotrivă, așadar întemeiază. Petre Țuțea: o personalitate complexă la care până și flecăreala cum o numeau unii, devenea spectacol de idei, sofisme, ca și la anticul din porticele Atenei. Geniu oral, Socrate nu
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
flecăreala cum o numeau unii, devenea spectacol de idei, sofisme, ca și la anticul din porticele Atenei. Geniu oral, Socrate nu și-a îngăduit să scrie până la moarte pentru că-l avea urmaș pe Platon. Exponent, și el de geniu al oralității, P.Țuțea a pierdut în cele din urmă pariul cu legenda: la bătrânețe a început să scrie. Temnița comunistă unde a avut revelația religiosului, mai exact a încarnației lui Hristos sub suferință l-au determinat să nu lase la o
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]