310 matches
-
mare intensitate, ca un tumult care prevestește sfârșitul dar poartă în el și liniștea începutului. De fapt, un moment de graniță al vieții. - Ați avut vreodată sentimentul că aparțineți unei alte lumi, că nu sunteți înțeleasă de contemporani și că orânduielile omenești sunt pline de inadvertențe și dihotomii? - Și da, și nu. Cred că fiecare dintre noi își construiește o lume proprie, în acord cu exigențele sale, cu nivelul de educație, cu gradul de cultură, cu valorile insuflate de familie, cu
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
vesele treceau cu puii prin iaz, până la rădăcina de salcie, unde știau că se ascund peștișorii, să-și ia masa de dimineață. Bătrânul pelican, uitându-se îngăduitor pe deasupra ohelarilor la noii veniți, îndemnă la tăcere, să nu se strice buna orânduială a obștii, ce o conducea cu înțelepciunea patriarhală, de ani buni. Privighetoarea, împreună cu mierla, fluierarul, botgros, presura, mătăsarul, cintezoiul, inărița, câneparul și alte păsări ale cântecului ciripesc, au alcătuit ad-hoc o sonată dumnezeiască, iar dirijor era până una alta rândunica
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
goale și noi, din nou, să le umplem cu știuleții curățați. Mama ne spunea povești și amintiri din copilăria ei, tata ne povestea despre pădure și animalele ce se adăposteau în ea, despre viața și obiceiurile acestora, despre vânat și orânduielile lui. Poate că tocmai sub influența acestor povești am început eu să scriu prima oară. Scriam mici povestioare de ale noastre, ale copiilor și elevilor, pe care le citeam cu doi-trei prieteni, colegi de școală, care scriau și ei ca
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
se sfarma-n suflet trist, Cum în picuri cade ceară La picioarele lui Crist. Dulci tristeți, dulci tristeți, oh...o viata-n Bucurie deplină! deși, pe pamant nu a fost iubit cât a trait, cuprins și de tristeți profunde pentru 'orânduielile' ce-n dezordine sunt! ba, chiar a fost înșelat de către asa-zisi-i lui prieteni și apropiați.. se spune ca însuși "marele lui protector" i-a făcut cel mai mare rău, internanadu-l în ospiciu, deși nu era bolnav.. căci, devenise incomod gândirii
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_dumnezeu_i_valerian_mihoc_1383186704.html [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
această ocazie. Să mă faci frumoasă, iar pe cap să-mi pui pălăria mea de fetru, neagră, cu funda din satin, cu care mergeam duminica la biserică! Tu trebuie să te ocupi și de prepararea pachetelor și de colivă, de orânduielile bisericești, în tine am încredere, știu că te vei descurca! Prosoapele sunt în dulap, în partea dreaptă, batistele deasupra lor, toate sunt aranjate așa cum trebuie. Nu puteam să scot niciun cuvânt! Doar atât am putut; să dau din cap, afirmativ
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Proza_0.html [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
cu sateliții lor și stelele în care crease sau mai crea alte vieți. Cumpănind cu putera și înțelepciunea Sa nemărginită, îi veni o idee, dar era așa de îngrijorat, fiindcă era conștient că totul trebuia creat cu atenție și cu orânduială mare. La un moment dat se ridică din jilțul Său aurit și merse până la poarta Marii Case Celeste, unde locuia. După ce parcurse multe coridoare imense și luminate, trecând pe lângă multe camere cu uși argintii, ajunse în curtea cerului. Văzându-l
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
să stau o clipă, dorind să mai amân, dar cineva din spate mă împinge. E-un ger cumplit și soarta cu mari zăpezi mă ninge, iar fiecare fulg este bătrân. Nemesis Mi-apare-ades Nemesis echilibrând din plin și-n Univers făcând orânduială, dorind să fie-ntruna mereu imparțială cu orice muritor și-orice destin. Atâta fericire și-atâta nenoroc, fărădelegi și multe fapte bune le cântărește bine și hotărâtă spune ce să reziste până la soroc. Nu are nicio milă față de cei ce
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427650240.html [Corola-blog/BlogPost/377165_a_378494]
-
fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri Din care curg armonioase, Triluri pe large luminișuri. Pereți de iederi se ridică, Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1436075747.html [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012 Toate Articolele Autorului POVESTE ( de 29 februarie) De demult, când astă lume Era dreaptă și frumoasă Și pe când pe aceste plaiuri Sfinți stăteau cu noi la masă, Tot ținând orânduiala Ce ni-i dată în păstrare, Mai serveau cu noi bucate Și cinsteau vin din ulcioare, Cică, pe acele vremuri, Tot creștinu-avea pereche Și purtau soț și soție Busuiocul la ureche. Și erau legați de inimi Cu fir roș de
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_leonid_iacob_1330365309.html [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
dedicație pentru marele poet al neamului - ADRIAN PĂUNESCU (o persoană contestată, dar de o incontestabilă valoare), simbolizează lupta neostoită împotriva nedreptăților, pentru a scoate adevărul la lumină, a milita activ întru redescoperirea valorilor naționale, a schimba nu atât orânduirea, cât orânduiala, a reînsufleți simplitatea și nevoia de iubire, de apropiere de divin, poate singura cale de salvgardare umană. Omagiul este pios, PATRIARHUL devenind, fără umbră de îndoială, o carte de referință a lui Ilarion Boca, cea mai valoroasă dintre toate aparițiile
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
voi e și număr și putere? Când vreți, puteți prea lesne pământul să-mpărțiți. Nu le mai faceți ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinși de durere Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți. Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri și bogați! Atunci când după moarte răsplată nu v-așteaptă, Faceți ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, și să trăim ca frați!” Și ani au curs de-tunci
ŞI L-A UCIS CUVÂNTUL... PRIN CARE AZI TRĂIEŞTE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marin_bunget_1402857744.html [Corola-blog/BlogPost/365441_a_366770]
-
ritualurile, obiceiurile, că își respectă țară și rangurile, că trăiesc după niște reguli bine stabilite, fără voia mea mi-a ieșit din piept un oftat la gândul că în țara mea natală nu se mai păstrează mai nimic din acele orânduieli de viață care îți asigură stabilitate, încredere în anumite valori, respectul pentru cei din jur și în același timp respectul pentru sine. Străzile mi-au lăsat impresia nu tocmai plăcută, părea că edilii orașului nu pot face față curățeniei orașului
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
altele decât mamă-sa, ca să-l frământe și pe el gândul însurătorii. Vedea lesne, căci nu era deloc încuiat la minte, cum că ar fi trebuit să fie mai copt pentru un asemenea pas în viață, adică mai așezat la orânduielile gospodăriei, mai statornic în faptele cele potrivite fiului rămas să-l înlocuiască pe tată-său, plecat la cele veșnice. Dar nehotarârea lui cu privire la însurătoare atârna greu de faptul că nu făcuse încă armata. Celelalte motive păleau toate pe lângă acesta care
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Acasă > Poezie > Oglindire > AȘA SUNT EU Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ne naștem diferiți și toți venim pe rând Există o orânduiala, pe-acest frumos pământ, Să învățăm o lecție, ca și elevi la scoala Să nu fim corigenți, când vom ieși la tablă. Unii au suflet bun și o inimă mare, De vindeca o rana-nainte de-a te doare Alții
ASA SUNT EU de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1468078480.html [Corola-blog/BlogPost/382111_a_383440]
-
mă apropii, să nu-mi fie teamă, că nici măcar iepurii nu-și mai durează culcuș în dimensiunile-i liliputane!...Și mă apropii, că tot sunt frate cu dumneaei, cum sună proverbul, nu?...Stai să vezi, că mai durează!...[Publicitate: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă...!”...( Mihai Eminescu, nu?)]...! Da, mă cheamă pădurea! Oare ce vrea să-mi spună? Cred că s-a săturat de atâta și atâta tăcere! Sunt convins că vrea să-mi mărturisească cine a nenorocit-o! Și cine
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
dar seamănă cu a mamei! Sau e a mamei, dar seamănă cu a pădurii?... Oare însemnează că mama nu a murit? Însemnează că mă dojenește? Îmi reproșează că am distrus pădurea și că am călcat Cuvântul lui Dumnezeu?... (Publicitate: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă...!)... Stai să vezi! Da, e vocea mamei! Însemnează că trebuie să fie (și ea) pe aici, pe undeva! Și chiar încep să cred din ce în ce mai mult că n-a murit! Și o aud cu douăsprezece versuri tulburătoare
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
te așteaptă mama ta! Du-te la ea! Eu merg până-n Bursucani, poate-și face milă careva și-mi dă niscaiva cartoafe, că n-am mai pus nimic în gură de când cu prigoana de după distrugerea minunatei mele păduri!”. (Publicitate: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă...!”)... Stai să vezi!... Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
de stări confuze cărora nu reușea să le pătrundă cauzele și, cum somnul își cam luase tălpășița, primul său gând nu putea fi altul decât să se ridice din pat spre a da piept cu noile provocări ale vieții. După orânduiala ce-i intrase în reflex în cei câțiva ani de întuneric, se întinse încet pe marginea patului, pipăind ușor cu degetele răsfirate scândura, așa cum făcea de peste o mie de zile și rămase nemișcat, adâncit în gânduri. Într-un târziu, simțind
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
așternut între aceste două lumi. M-am aplecat cu drag asupra mai multor aspecte privitoare la Țigăneștiul natal, ca o încercare de restaurare, într-un anume fel, a unui spațiu concentrat de românitate, cu structuri stabile de esență țărănească, cu orânduială străveche, așa cum era în timpul copilăriei mele, momente pe care le-am trăit înainte de mișcările tulburi care au urmat și care au produs atâtea răsturnări de valori. Chemând faptele să se adune într-o albie cu apă limpede, ca pentru primenire
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_testamentul_une_elena_buica_1377352558.html [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
patru băieți. Țăranii făceau mulți copii, ca să aibă cine munci mai târziu pământul, pe care îl dețineau. Mama era a treia ca născut, dar și cea mai mare dintre fete. De la vârsta de nouă - zece ani trebuia să știe toate orânduielile casei și să răspundă de gospodărie, cât timp bătrânii și frații mai mari se aflau la muncile câmpului. Mai târziu, părinții ei și-au împărțit pământul copiilor la căsătoria acestora. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin pământ din cele
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
dar care suferim din cauza lui și am concluzionat, ca niște iubitoare de poezie clasică, recitând câteva versuri din atât de contemporanul Eminescu: ,, Minciuni și fraze-i totul ce statele susține, Nu-i ordinea firescă ce ei a fi susțin;’’ ... ,,Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri și bogați! Atunci când după moarte răsplată nu v-așteaptă, Faceți ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, și să trăim ca frați ! ’’ Ne-am privit uluite și
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Talmaceste_dragomane_.html [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
aștepta procesul intentat de tribunalul revoluției franceze. În fosta mănăstire Port Royal fusese-ntemnițat Sperând ca furia Convenției să înceteze. Nu se considera având vre-o vină capitală Însă fusese membru al Fermei Generale O societate ce lua-n arendă și orânduială Afaceri cu tutun și sare, ori încasa taxe vamale. Printr-o scrisoare, Lavoiser se dezvinovățise Și arăta cum el demisionase din Ferma Generală Trei ani având de când mai sus plecase Luându-și altă slujbă - în Vistieria Națională. Putea să demonstreze
IN MEMORIAM ANTOINE LAURENT LAVOISIER, CHIMIST FRANCEZ (1743-1794) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_antoine_laurent_lavoisier_chimist_francez_1743_1794_.html [Corola-blog/BlogPost/356811_a_358140]
-
ele înțelese, după care plecau care pe unde le era locul și firea. Mult se mai minunau oamenii de aceste întâmplări ciudate, dar erau mulțumiți fiindcă nici o fiară nu venea peste ei și toate se petreceau în bună pace și orânduială în sălașul lor de pe malul râului. Dar într-o zi, de dincolo de dealul Tarniței se auziră sunete crâncene de corn, nechezături și tropote de copite, hămăituri de câini și, pe drumeagul de miază-noapte, se iviră călăreți ciudați, cu ochii pieziși
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435738277.html [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
patru băieți. Țăranii făceau mulți copii ca să aibă cine munci mai târziu pământul pe care îl dețineau. Mama era a treia ca născut, dar și cea mai mare dintre fete.De la vârsta de nouă - zece ani trebuia să știe toate orânduielile casei și să răspundă de gospodărie cât timp bătrânii și frații mai mari se aflau la muncile câmpului. Mai târziu părinții ei și-au împărțit pământul copiilor la căsătoria acestora. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin pământ din cele
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
cărturarii erau flămânzi. Mi-era seară pentru că toate malurile își înălțaseră gâtul să fure bruma de pe cugetul omului simplu. Mi-era toamnă pentru că lăsasem corabia inimii în derivă și lovise un colier de stânci. Dar aici nu era vreme pentru orânduieli. Toate se petreceau prin prisma unei căderi din turnul penultimilor cascadori. Până și albinele glumeau pe seama uimirii mele. Sculptau în trunchiuri de copac și își instalau stupii acolo. Făceau parte, desigur, din compania lui David. Începusem să cred că, într-
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1416592908.html [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]