40 matches
-
țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i nimic, sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe controale în noaptea asta și mai fac și pândă. N‑aveți idee cât de mult se fură. Se fură de pe câmp
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
cu viteza legală de pe autostradă, însă Radu nu depășea suta de kilometri la oră. Nu avea de ce să se grăbească. Mamă-sa știa că vor ajunge acasă, așa că va pregăti desigur ceva de mâncare. Taie ea vreo galinacee[ găină], vreo orătanie[ pasăre de curte.] de prin curte, se gândea Radu. Nu-i spusese nimic despre vizita Adrianei la Rasova. Habar nu avea de existența ei în viața lui. Va fi o surpriză cum a fost și pentru tată-său. Ajungând la
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
ani. Când au ajuns în fața ușii, mama lui Radu le ieșise în întâmpinare. - Parcă mi s-a părut mie că se aude vorbindu-se, dar eram cu ochii pe oalele mele. Nu am găsit pe nimeni să-mi taie o orătanie, cu toate că am tot strigat pe la vecini, începu ea să se jeluiască. Niciun bărbat nu s-a nimerit să fie pe acasă. Noroc că a trecut un flăcău cu bicicleta și cu niște undiți în spate și el m-a descurcat
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
ar putea să pară nu doar „ciudat”, ci de-a dreptul „primejdios”? Pentru că basmul FEVRONIEI SPIRESCU pune, în planul central ideatic, noțiunea de „SACRIFICIU”. Și nu falsifică deloc terminologia: nu e vorba de a asasina vreo găină, ori altă biată orătanie, pentru binele (și „sărbătoarea”!) burdihanului „propriu și personal”... - ci este vorba de a-ți jertfi, TU însuți, viața, existența, condiția sacră! - pentru interesul sacru al unei lumi întregi, al unei comunități vaste, cât un cosmos! FEVRONIA SPIRESCU imaginează două lumi
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
cărei creastă părea de rubin străluminat de albeața penelor. Dând de Nădejde, se-opri cu oarece bucurie: -Parcă m-ai auzit, de-apăruși la iaz! -Ziua bună! Da’ de unde mă știi? se miră drumețul. -Cătam un om să-mi taie orătania. Pe-aci vin din sat, în amurg, bărbați s-așeze vârșele peste noapte, dădu ea lămurire... O tai? Și, până să rostească întrebatul ceva, făcu ce făcu scăpând în libertate pasărea. Slobozita nu fu de prins, căci se depărtă mai
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
și câteva bucăți de brânză de vacă, la care a adăugat Ioana, foarte curând, o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându-se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu-i nimic! Sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe controale în noaptea asta și mai fac și pândă. N-aveți idee cât de mult se fură. Se fură de pe câmp
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
un pui la grătar și ne întrebam cu mamă-ta cine o să-l mănânce, dar iată că Dumnezeu ne-a trimis un ajutor. Hai, dezbracă-te, spală-te pe mâini, șezi, zise și mama ei, și vino să judecăm împreună orătania asta. Simona trăgea de timp, afișând o oarecare stânjeneală. Ce ai fato, parcă ai fi în casă străină, hai o dată! mai spuse tatăl văzând că Simona prelungește fără un motiv anume invitația de a lua masa împreună. Când în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
oprimat de el; să aibă o voce puternică care să amuțească celelalte glasuri - același principu pentru persoane, ca și pentru națiuni, partide, state. Asta, nu un om-pui, jumulit și pârpolit, cu păr încâlcit și o față brăzdată de griji, o orătanie umană alungată cu mătura. Acum luminile au început să pâlpâie, căci Bavatsky meșterea la tabloul de siguranțe, și s-a arătat că în loc să stau să cuget la ce-mi spusese, așa cum ar fi trebuit, boceam. Cred că Einhorn a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
vulturul, cu asemenea solemnitate pe care o avea înfățișarea unei icoane sfinte duminica, și, așa cum se întâmplase pretutindeni, își spuneau cu toții unul altuia „Es un águila!“ Am vrut să-l las în mașină unde deja excrementele și mirosul lui de orătanie erau pregnante, însă el nu s-a lăsat deloc. Dacă-l lăsai singur toată noaptea, era nesuferit dimineața, iar Thea era de pe acum atât de absorbită de cariera lui încât pentru moment aproape nici un alt considerent nu avea precedență. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
an și două luni de armată? Și chiar nu se poate face nimic să Împiedicăm această oroare? Într-una din plasele mirelui se mișcă ceva, probabil că mita lui pentru un loc pe lista de permisii e Încă vie, vreo orătanie pe care urmează să i-o plaseze locotenentului În portbagajul mașinii trase În parcarea din incinta militară, aproape de poartă. E clar că eu, cu cartușul meu de BT, mă voi duce În permisie În patul de sus, voi abuza de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
perișoare ori cârnați. De sub șuba groasă, de oaie, scotea purcelul leneș după care fusese plecat toată ziua și pe care, peste un an, vecinii aveau să-l hăcuiască, uimindu-se iară de cumințenia lui. Până În primăvară, ca să nu sufere mica orătanie de frig, o ținea Într-una dintre cele două odăi. Nu te lăsa păcălit de faptul că astăzi casa are trei camere și o bucătărie. Și mai ales nu-l bănui pe omul de cultură Marin Foiște că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vă mint, tovarășu’! Tata omoară d-ăștia cu levierul și ciocanul din trusa de scule de la tractor! E dăunători, da’ să știți că e proști! Tata le Întinde cu mâna stângă o bomboană și În dreapta, la spate, ține ciocanu’. Când orătania nu e atentă și molfăie bomboana cu lapte sau carameaua, pac! una În frunte, pe urmă cuțitu’ la gât și gata cu dăunătoru’! Să vă spun drept, mi s-a și aplecat de la atâta carne prăjită. Tata zicea că, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fățarnici și agresivi În Consiliul Local. Ne relatează bunul om: «Păi, domnule, ăla al lui Untură-n Căciulă a fost un comunist de cea mai joasă speță. Din pricina lui nu puteam noi, oamenii de rând, să creștem În curte vreo orătanie, că n-aveam cu ce le hrăni. Cu porumbul și grâul făcute pe pământurile noastre furate de stat făcea ce vroia el, ne dădea și nouă, acolo, ca la milogi, o mână de grăunțe ca să nu crăpăm de foame. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și încurcă lume, pierdut în realitate de toate zilele, rătăcind de ici-colo ca o fantomă nepotrivită niciunde. Hipersensibilitatea lui trădează într-adevăr o ființă fragilă, emotivă. Vânător, nu suportă vederea sângelui. Suferința animalelor îi face rău; când cineva taie vreo orătanie, întoarce privirile în altă parte... Montaigne cel familiar cu faptele eroice ale romanilor, contemporanul vitejiei atâtor stoici, prietenul lui Cato, fratele lui Epaminonda, filosoful amator de povestiri în care sângele curge în valuri, în care bravura, curajul și bărbăția sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tc. [göz] kapağı "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare"); engl. closet "veceu, closet" < [water] closet "idem" (water "apă", closet "cămăruță, debara; dulap"); magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie]; rom. pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casa omului, orătanie" < pasăre [de curte] "idem"; rom. shop "magazin pentru turiști străini, care vinde mărfuri cu plata în valută" < engl. [turist] shop (shop "magazin"). d) Modificatorul adjectival este omis prin fuzionarea sa cu substantivul cap de grup, în care se transferă și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tipuri de condensare, diferite de cel care implică substantivarea adjectivului? Să luăm câteva exemple: Rom. pasăre, însemnând "vertebrat ovipar cu corpul acoperit de pene și cu aripi folosite pentru zbor", a dobândit și sensul "pasăre domestică crescută pe lângă casa omului, orătanie", printr-un proces care, analizat din punct de vedere sincronic, pare a fi de restrângere sau de specializare (v. DEX) din categoria sinecdocei parte pentru întreg (pars pro toto) sau specie pentru gen, la fel ca pâine folosit cu sensul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vas de lut, blid, strachină"); rom. reg. huscă "sare obținută prin fierberea apei colectate din izvoare sau din bălți sărate" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie depusă pe fundul vasului, sediment, depunere", sol "sare"); rom. pasăre "orătanie, pasăre domestică crescută pe lângă casa omului" < pasăre [de curte] "idem" (pasăre "vertebrat ovipar cu corpul acoperit de pene și cu aripi pentru zbor"); rom. shop "magazin care vinde mărfuri cu plata în valută; magazin special pentru turiști străini" < engl. [turist
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
acest tip de cafea" < [cafea] nes (calc) ~ nes[cafe] (< fr. nescafé "idem", compus din cuvântul café și secvența nes, trunchiată din Nes[tlé], marcă înregistrată și firmă care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă); pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casă, orătanie" < pasăre [de curte]; penteleu "un sort de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu; personal "tren de persoane" < [tren] personal; plenară "ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc." < [ședință] plenară; polonezi "mezel din carne de porc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la regentul reținut sau la determinantul omis: fr. bled < ar. bled [es-sudan] (es articol posesiv); rom. balâc < tc. [kalkan] balığ[ı] (balık "pește" + suf. posesiv -ı); lat. orbus < orbus [oculis] (cf. oculus "ochi"); rom. pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casă, orătanie" < pasăre [de curte] "idem". 1.3.3. În majoritatea exemplelor de condensare la determinant a unor sintagme sau compuse de tipul substantiv + (prepoziție +) substantiv, noul cuvânt conservă categoriile gramaticale ale elementului reținut, mai puțin cazul acuzativ, dictat de prepoziție, în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și avea concert după concert, ca să arate mereu în formă. Pielea aspră și uscată s-a înmu- iat și s-a revigorat. După două ceasuri, după ce s-a și îmbrăcat și s-a parfu- mat, arăta cu totul diferit față de orătania pe care o zărise în oglindă când se trezise. Față de sărmanul rătăcit care umblase zile și nopți întregi în nebunia lui din crâșmă în crâșmă și din șanț în șanț. Și-a pus un costum cu o cămașă albă și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ciuguli rația de boabe și era găsită țeapănă în coteț, cine avea obligația s-o bage-n traista încăpătoare și s-o ducă? Tot șintărul. Dacă vreunei pisici i se deschisese apetitul nelegiuit înspre puii de găină ori de altă orătanie, cine avea menirea să-l scape de o asemenea belea pe bietul gospodar? Doar el, șintărul. În concluzie, putem afirma fără teama de a fi contraziși că șintărul era echivalentul funcționarului în halat alb, desigur la un alt nivel! -, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
iar țăranul îl vindea la tîrg pe bani frumoși. Dar țăranul nostru avea și o meteahnă era lacom din cale-afară. Tare se mira cum de găina făcea un singur ou pe zi. Mai voia să știe cum se făcea că orătania putea să facă asta și el nu. Pînă la urmă, își luă inima în dinți, se duse în hambar și ciopîrți biata găină în două. Tot ce putut vedea înăuntru a fost un ou de aur pe jumătate făcut. Morala
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
coți, și deasupra am ridicat o moviliță de pietre ca să nu fie tras afară de animale. Aproape că nu mai eram în stare să ne mișcăm degetele, și, din cauza unghiilor rupte și însângerate, seara n-am mai putut să prindem nicio orătanie, cât de mică. Ne-am temut și pentru viața Gailei, căzută într-un leșin agitat din care n-am reușit s-o smulgem nici recurgând la forță. Descurajați, ne-am adăpostit într-o poiană destul de largă ca să ne îngăduie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de întemeiere. Un erou fără nume ajunge, după un extaz romantic în fața nopții și-a potopului, într-un decor de roman noir, lângă cripta unei mănăstiri. Aici i se ivește, ca semn al vreunei iertări, nu un porumbel, ci o orătanie, o găină cu veleități de secretară. Bântuit, apoi, de modernul spirit de chiverniseală, se retrage într-un copac, la adăpost de șicanele Fiscului. Care nici ele nu țin la nesfârșit, ocupând doar un cadru dintr-o înșiruire aproape cinematografică de
Mica Odisee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6245_a_7570]