7 matches
-
din „Luceafărul”, sau orice poezie în română - fie cu greșeli, cu poticneli. I-am fi înțeles și aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu pun la îndoială că la fel de aprins
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
Ștefan Golovatei, a fost înființat în 1995, are 20 de membri, bărbați și femei între 16-40 de ani. Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Zău nu mai era de vorbă, rămăsesem încremenit. Mi-am zvârlit pușca și m-am închinat lui cu multă plecăciune: i-am cerut iertăciune că nu l-am cunoscut, bănuindu-l că se pusese în primejdie de a se face ostropăț. "Și pentru ce acest dezgust de trăit? " îl întrebai. "Of, sânt satul de cele ce văd", zise el. -,. Cum? N-ai tot acel cimbru și trifoi? " - "Așa este, dar nu-s tot acele dobitoace. Când ai ști cu cine sânt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu frunze de țelină“ (extras din Al-Tabikh, secolul al XIII lea). Acest sikbaj este la originea tuturor preparatelor de tip escabeche, cunoscute în sudul Franței, precum și în Spania și Italia, toate acestea fiind identice marinatei de pește „à la Giurgiu“. Ostropățul este moldovenesc, ostropelul este muntenesc; ambele cuvinte provin din slavă, din ostro (picant) și peceno (friptură). Mai există o formă, și mai arhaică, pomenită de Mihai Lupescu: „ostropișcă“, termen care, în bucătăria țărănească, numai friptură nu însemna, ci „fasole teci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Mai există o formă, și mai arhaică, pomenită de Mihai Lupescu: „ostropișcă“, termen care, în bucătăria țărănească, numai friptură nu însemna, ci „fasole teci (păstăi) fierte cu usturoi“. Tot Lupescu ne mai dă o informație: „În Bucovina, vânătorii cunosc și ostropățul, care se face din carne de vânat.“ Aceeași remarcă apare în volumul anterior citat al Elenei Niculiță-Voronca: „Ostropățul este o mâncare de vânat, dar se face și din pichere [bibilică, n.n.], având și aceasta gustul de sălbăticiune.“ Prin urmare, la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
friptură nu însemna, ci „fasole teci (păstăi) fierte cu usturoi“. Tot Lupescu ne mai dă o informație: „În Bucovina, vânătorii cunosc și ostropățul, care se face din carne de vânat.“ Aceeași remarcă apare în volumul anterior citat al Elenei Niculiță-Voronca: „Ostropățul este o mâncare de vânat, dar se face și din pichere [bibilică, n.n.], având și aceasta gustul de sălbăticiune.“ Prin urmare, la origine ostropelurile erau găteli puternic condimentate (în special zdravăn usturoiate și acrite cu oțet), menite să acopere gustul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
într-un capitol al „Manuscrisului brâncovenesc“: „Învățătură de a face multe feluri de ostropiiale“; în acest caz, „ostropiel“ desemnează sosul în sine, nu mâncarea în ansamblul său, iar ingredientele sunt mult mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri, pilafuri și legume cu umplutură prea puține ar fi de spus. Toate sunt importuri, turcești, grecești ori bulgărești. Tuslamaua nu este nimic altceva decât o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]