12 matches
-
vii/ "mai ascultă și tu viața:/ stele scobind încet câmpia" (Dialog). Mereu este oglindit interiorul, ce poate concura ilimitarea unui apoteotic ocean de lacrimi. Dar peste toate, consubstanțiala stare obscură, rană nu ușor de mărturisit. Solitudinea e purtată ca o "pajeră" apăsătoare, jos sub cerurile rele/ unde strălucesc în pace/ oamenii pe rând pe rând (Somn de vară). Poetul invocă apusul presiunii adeseori insuportabile a exteriorului, smulgerea din mâhnirea pământului (Elegie) și statornicirea cvasi-paradisiacă într-un ambient al împlinirilor subtile. Dar
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
Ion Gheorghe Recviem Covoare, glii verzi... Urc și cobor, cobor și urc pe Istrița, scara mea de pajere. Trăiesc pe-aici cum demult m-a văzut zăganul, vulturul cu privirile-i agere. Temple-au fost pe Ciuhoiu, pe Gruiu Dara, chiliile de reculegere și retragere, Magii multor ordine, inițiați sacri aducându-și ofranda, Dava de temei a țării
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Nițchidorf, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Nițchidorf, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. Câmpul verde al scutului este despărțit de cel azur de o pajeră de argint, înclinată dextra. Pe pajeră se află un inel înaripat roșu. Colțul de sus al pajerei este acoperit de un coif de turnir de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află o inimă din care cresc trei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
comunei Nițchidorf, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Nițchidorf, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. Câmpul verde al scutului este despărțit de cel azur de o pajeră de argint, înclinată dextra. Pe pajeră se află un inel înaripat roșu. Colțul de sus al pajerei este acoperit de un coif de turnir de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află o inimă din care cresc trei flori; sub inima înflorită sunt încrucișate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. Câmpul verde al scutului este despărțit de cel azur de o pajeră de argint, înclinată dextra. Pe pajeră se află un inel înaripat roșu. Colțul de sus al pajerei este acoperit de un coif de turnir de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află o inimă din care cresc trei flori; sub inima înflorită sunt încrucișate două ramuri de tuia, toate de aur. Scutul este timbrat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Culorile verde și albastru simbolizează pământul și cerul. Ecusonul cu inel înaripat, casca și argintul sunt preluate din blazonul familiei Niczky, care dă denumirea localității. Aurul simbolizează bunăstarea ce se dobândește prin muncă tenace. Înclinația pajerei semnifică faptul că poziția privilegiată a familiei este anterioară datei dobândirii titlului de conte de către Niczky Kristof, care a avut loc în anul 1765. Inima înflorită și ramurile de tuia sunt elemente preluate de pe sigiliile folosite de autoritățile locale. Cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
întreagă de critici sau criticastri; singura diferință dintre amândouă școalele e doar asta, ca partizanii lui Kant știau d. e. că baronia nu aduce de moștenire știința sau geniul și că nu e destul ca să aibă cineva un privilegiu - chiar cu pajere mpăratească fie - pentru ca să aibă la dispozițiunea sa imperiul cel vast al științei și lumina cea curată a criticei filozofice. Adepții școalei române de filozofie sunt cu mult mai încrezuți și mult mai nejenați; baronia și nimbul poetic sunt un drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi în istoria omenirii. Eră în care să înflorească toate națiunile lumii, ideile de egalitate și justiție generală să triumfe, să devină realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu ea mîndria de-a nu fi cercetată: Păzită între suliți ca marile regine, Voi fi țeposul mire din visu-i lung de fată. Nuntași ne fie sgrițpori cu ochii de jeratic Si țiuie un crivăț subțire-n zimții lor, Rotească pajeri negre asupră-ne iernatic, Vuiască vînăt veacul în vifor vibrător. Pe fruntea ta voi pune de țurțuri grea coroană Si înspițat eu însumi, bărbos ca un fiord, Sub platoșe de ghiață, vom crește albi - icoană De regi bătrîni ai unui
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
creaturi fantastice, animale desprinse parcă din bestiariile medievale, știme viclene, dulfi procleți, caloieni, moroi, baba-cloanțe, gheșperițe, toate existînd - mai e nevoie să o spunem? - în și prin limbaj: "Și Zăpodie urcă îmbrîncind hulubi de fel mîncătot/ hărpii măgăoaie cîte-un nătîicot/ pajeri cu trei ciocuri ulii cocoșați/ vulturi suri cu rîvnă la ciupit ficați/ ciufi abia ouați fluturi de mătase/ ciocîrlani, găi granguri bufnițe vînjoase/ arăpuști zărghite corbi cu nas de pește/ parcă și ghenoaie cu sînpetri în dește/ șerpi cu mere
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
dintâi republicană A lui! Căci athanasic au sunat Mii surle. Lespezi cască. Sar sigilii. Și peste un făcut, absurd regat Un palid oaspe calcă, din Sicilii. O, frate cărvunar, întreg trăiești! Din moarte ai păstrat doar străvezimea, Ci în amurgul pajerii crăiești Cîrtește-ntunecat burtăverzimea. Ai multursuzei tagme, gianabeți Cu oftica-nțeleși și cu exilul, Un veac avar te vrură sub peceți, Și zveltei libertăți suciră trilul. Ce-nseamnă! Astăzi piatră ești, din unghi, Republicii Române Populare, Adeveritul mare singur trunchi: Bălcescu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fântână și la un copac. Acolo puindu-se el să se odihnească, aude zicând așa: Doamne, Doamne, de-ar veni mama c-acuși ne mănâncă balaurul! - Oare cine să s-audă? Se uită-n vârful copacului, vede doi pui de pajere. - Copiilor, da unde-i balaurul cel care vă mănîncă? - E - aici în fântână. - Mult v-o mâncat pîn-acum? - Ia, v-o douăzeci și patru. - Ia las că vă scăp eu. Se suie-n vârful copacului lângă pui. Da balaurul întinde - un cap
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]