305 matches
-
Istorică și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan afirmă că dincolo de cele peste 70 de așezări și cele 4 necropole descoperite, ceramica geților atât de iscusiți în arta olăritului
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
meu dascăl Pintilei Bilețchi și, desigur, de colegi, printre care și Liviu Rusu. La început aveam doar o sală mică, iar în 2005 am deschis un muzeu cu cinci săli mari, unde păstrăm peste 1000 de exponate datate din epoca paleolitică până în zilele noastre. Printre cele mai importante se numără monedele medievale de pe timpul domniei lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, obiecte de cult din sec. VII-VIII ce atestă că rădăcinile noastre creștine sunt cu mult mai
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Vă amintiți că, în repetate rânduri, am vorbit despre faptul că de mulți ani, cel mai important șantier arheologic din România pentru perioada paleolitică - cel de la Poiana Cireșului - nu primește finanțare de la Ministerul Culturii, în timp ce șantiere mai puțin bine cotate, din multe puncte de vedere, primesc finanțări consistente. Într-un stat normal, acest lucru nu ar fi posibil, cu atât mai mult cu cât
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
petrece! Posted on 25 iulie 2016 by Daniel Roxin in Cunoaște România, Dezvăluiri, Istorie, Știri // 5 Comments Vă amintiți că, în repetate rânduri, am vorbit despre faptul că de mulți ani, cel mai important șantier arheologic din România pentru perioada paleolitică - cel de la Poiana Cireșului - nu primește finanțare de la Ministerul Culturii, în timp ce șantiere mai puțin bine cotate, din multe puncte de vedere, primesc finanțări consistente. Într-un stat normal, acest lucru nu ar fi posibil, cu atât mai mult cu cât
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț este primul din lista celor nefinanțate, deși ne-am fi așteptat să se regăsească în prima parte a listei. Considerăm că este o mare nedreptate din următoarele motive: - În lista șantierelor finanțate nu este niciun sit paleolitic. Este de neconceput să fie îngropată o perioadă precum Paleoliticul, cea mai lungă perioadă din preistorie, în măsura în care imaginea și vizibilitatea internațională pentru această epocă au fost definitoriu întregite de șantierul Poiana Cireșului-Piatra Neamț; -conform listei afișate, situl Poiana Cireșului are
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
23.000 ani cal B.P. vechime). Menționăm că săpăturile din anul trecut s-au bazat pe sponzorizări și nu pe o finanțare a Ministerului Culturii. Trebuie să avem în vedere că astfel de descoperiri se fac extrem de rar în siturile paleolitice. Comisia care a stabilit punctajul respectiv a avut în vedere această situație care a fost descrisă în cererea de finațare? Chiar se ignoră faptul că de acum istoria sculpturii în România începe cu Poiana Cireșului ?; - Șantierul Poiana Cireșului a oferit
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
probabil că va deveni unul din simbolurile noastre naționale, așa cum s-a întâmplat cu descoperiri similare din Austria, Cehia etc. Dat fiind aceste câteva mențiuni, ne exprimăm nedumerirea asupra rațiunii care a stat la baza nefinanțării celui mai important șantier paleolitic din România și unul de referință pentru Gravetianul din Europa. Din acest motiv, dorim să ni se prezinte punctajul pentru fiecare capitol al cererii de finanțare, pentru a putea eventual evalua comparativ cu situațiile din șantierele finanțate. Până atunci, ne
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
vom putea să ne lămurim și noi cum Epava Rusu, ca să luăm un exemplu (care nici nu a apărut inițial pe lista PNCA pe 2016), este un șantier arheologic atât de important, încât a primit o finanțare substanțială, iar șantierul paleolitic de la Poiana Cireșului, care a dat cea mai veche sculptură din sud-estul Europei și peste 70 % din obiectele de artă mai vechi de 10.000 de ani de pe teritoriul României a rămas în afara finanțării oferită de statul român. De ce atâta
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
Murafa, Ghibu, Inculeț, Ion Buzdugan, Ion I. C. Brătianu, generalul Prezan, generalul romașcan Ernest Broșteanu, comandantul Diviziei a XI-a, regele Ferdinand I și marea noastră Regină Maria. Atestată arheologic cu peste 300 000 de ani, în multele vestigii și stațiuni paleolitice ce adastă încă pe cursul inferior al Prutului, Ființa Basarabiei descende din marele Trunchi trac, care se reface ca unitate politică într-un puternic Principat geto-dac situat între Nipru-Tisa, Carpații Nordici și Dunăre cu toate cetățile ei trace ale Bugului
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
sociologul manager aflăm din cartea abia încheiată și intitulată atât de neașteptat La Colibe. Pe parcursul lecturării romanului, îți dai seama că sensul comun al cuvântului „colibă” trebuie înlocuit cu cel de cadru toponimic, matriță istorică pentru cee ce era locuința paleolitică, neolitică, cea daco-getică, medievală și cea crișană care ne apropie de epoca modernă. Totul pare a fi o joacă serioasă a lui Gheorghe Achim, profesor de istorie, care își înțelege misiunea didactică într-un mod cu totul special, punând în
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în Peștera cu Oase de lângă Anina. Numit Ion din Anina, rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. ECONOMIA Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Colegă de grupă și prietenă cu Nicolae Labiș, după moartea suspectă a acestuia a făcut parte din „Lotul Labiș” al studenților care pregăteau o revoluție asemănătoare cu cea din Ungaria din 1956 (consemnați în dosarele Securității sub denumirea de „Frăția Paleolitică”), fapt pentru care a fost arestată și condamnată la 4 ani închisoare (din care a executat numai doi). „Infracțiunea” care a aruncat-o în spatele gratiilor a fost „delict de uneltire contra ordinii sociale”. Eliberată în 1960, nu a fost reabilitată
IN MEMORIAM. Iartă-ne, Stela Covaci! by http://uzp.org.ro/in-memoriam-iarta-ne-stela-covaci/ [Corola-blog/BlogPost/93697_a_94989]
-
imobil (monumente arheologice și arhitecturale incluzând cetăți, curți domnești, biserici fortificate, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane, biserici din lemn, muzee etnografice în aer liber, biserici rupestre, biserici și ansambluri mănăstirești, arhitectură industrială, monumente de arhitectură populară, precum și complexe paleolitice, neolitice și eneolitice, asezări și necropole din epoca bronzului, fortificații și asezări din prima epoca a fierului, fortificații dacice, orașe antice, edificii, monumente medievale, rezervații arheologice): ● Menținerea unui cadru legislativ coerent prin eliminarea excesului de reglementare și corelarea cu obiectivele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
solicitată .Din anul 1969, odată la doi ani, în luna iulie, aici se organizează Festivalul Internațional al Grupurilor Folclorice ale Polonezilor din Străinătate, o manifestare cultural-artistică ce animă întregul oraș. În aria orașului Rzeszów, primii locuitori au apărut în Era Paleolitic, arheologii descoperind o unealtă din această perioadă la situl Rzeszów 25. La mijlocul secolului 6 î.e.n., primii fermieri au apărut în zona actuală a orașului, cel mai probabil prin Poarta Moraviană. Mai târziu, Rzeszów a fost așezare pentru Cultura Lusatiană, urmată
Rzeszów () [Corola-website/Science/297851_a_299180]
-
au dus la căutarea unor pieți alternative, ca de exemplu în Rusia,China sau India. În Depresiunea Iordanului oamenii au înființat primele așezări și au trecut de la nomadism la cultivarea pământului încă urmă cu 10.000 de ani, în timpul epocii paleolitice. Relicve ale omului primitiv s-au găsit, de pildă la Tel Obeidiye, la sud de Marea Galileei. Au luat ființă sate și sisteme de utilizare a apei, iar pe la 3000 î.Hr. regiunea a ajuns să exporte produse agricole în zonele
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
acoperă evenimentele importante petrecute în capitala României, din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
patrimoniul industrial . Părți mari ale Kent-ului sunt pe centura de navetiști a Londrei. Douăzeci și opt la suta din județ face parte din două domenii de remarcabilă frumusețe naturală: North Downs și The Weald. Zona a fost ocupată încă din epoca paleolitica, așa cum este atestat de descoperirile din carierele de la Swanscombe. Megaliții Medway au fost construiți în epoca neolitica. Există o secvență bogată din Epoca bronzului, Epoca fierului, si Epoca română, așa cum este indicat de descoperiri și caracteristici, cum ar fi cupă
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului. Descoperirile arheologice, precum și documentele istorice pledează pentru existența unor populații vechi în bazinul Bistritei, încă din epoca paleolitică. Date asupra populației din bazinul inferior al Bistriței au rămas de la Ptolomeu, care menționează existența unei populații de carpi și carpodaci, în partea vestică a Moldovei. Localitatea Broșteni a făcut parte din Braniștea Voronețului din 1488 până în 1807. Această moșie
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
în spații speciale (sanctuare) sau în construcții care au o destinație sacră. Astfel de construcții, dolmene, menhiri, întâlnim la: Arta reprezintă un fenomen spiritual superior, bazat pe un limbaj abstract, în consecință, mult timp s-a negat faptul că grupurile paleolitice ar fi putut avea o formă de manifestare a vieții spirituale care să fie numită artă. Creșterea numărului de descoperiri și identificarea elementelor care autentifică aceste picturi au dus, până la urmă, la acceptarea acestui fenomen ca fiind autentic. Elementele constitutive
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
putut avea o formă de manifestare a vieții spirituale care să fie numită artă. Creșterea numărului de descoperiri și identificarea elementelor care autentifică aceste picturi au dus, până la urmă, la acceptarea acestui fenomen ca fiind autentic. Elementele constitutive ale artei paleolitice: Arta paleolitică este reprezentată de creații pe mai multe categorii de suporturi. Cele mai spectaculoase - sunt și cele mai cercetate și majoritatea interpretărilor pornesc de la analiza acestei categorii de reprezentări - sunt cele realizate pe pereții peșterilor, de unde și calificativul de
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
o formă de manifestare a vieții spirituale care să fie numită artă. Creșterea numărului de descoperiri și identificarea elementelor care autentifică aceste picturi au dus, până la urmă, la acceptarea acestui fenomen ca fiind autentic. Elementele constitutive ale artei paleolitice: Arta paleolitică este reprezentată de creații pe mai multe categorii de suporturi. Cele mai spectaculoase - sunt și cele mai cercetate și majoritatea interpretărilor pornesc de la analiza acestei categorii de reprezentări - sunt cele realizate pe pereții peșterilor, de unde și calificativul de “parietală”. De la
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
realizate pe pereții peșterilor, de unde și calificativul de “parietală”. De la două-trei reprezentări la câteva sute sau mii, reprezentările din arta parietală constituie majoritatea reprezentărilor. Evident, avem de-a face cu un corpus de imagini cu o valoare specială pentru colectivitățile paleolitice. Arta rupestră, obiectele găsite în peșteri, constituie o categorie mai degrabă redusă numeric, dar cu semnificație, probabil, specială. Această categorie este compusă, în principal, din blocuri de mari dimensiuni pe care au fost realizate reprezentări în relief adânc sau ronde-bosse
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
la cea mobiliară, acestea sunt realizate într-o tehnică mai degrabă rudimentară; dar acest rezultat poate fi rezultatul utilajului folosit, care trebuia să fie mai rezistent și nu mai precis. Câteva piese au devenit elemente esențiale în interpretările date artei paleolitice - la Laussel (unde au fost găsite majoritatea acestor piese), două dintre aceste obiecte înfățișează un personaj feminin ținând în mână un corn (interpretat ca fiind un corn al abundenței), respectiv, un bărbat care, foarte probabil, trage cu arcul. În categoria
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Vlăsiei. Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase așezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arhelologice s-a dovedit continua și intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică, o așezare neolitică, 8 așezări din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea -a l IV-lea, 2 din secolele al VI-lea - al VII-lea și 5 din secolele al IX-lea - al XI
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
unui acord cu FDGR. Vicepreședintele CJ Sibiu este Wiegand-Helmut Fleischer (FDGR). Consiliul Județean Sibiu (33 de membri) are în urma alegerilor locale din 2016 următoarea alcătuire: Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]