36 matches
-
nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-a dibuit caietul, l-a pus pe foc, si de-atunci mă privea cu suspiciune
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-a dibuit caietul, l-a pus pe foc, si de-atunci mă privea cu suspiciune
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_filip_din_montreal_canada_poetul_care_prin_creatia_sa_sfideaza_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
Str. Nada Florilor Str. Nemira Str. Nicolae Apostol Str. Nicolae Cânea Str. Nicolae Zamfir Int. Nisetrului Str. Nistor Răileanu Str. Obienților Str. Ochișoru Str. Oituz Str. Ortacului Str. Oțelului Str. Ovăzului Str. Padina Roșie Int. Paharnicul Turturea Str. Palanca Int. Palmacului Int. Pâncota Str. Pâncota Șos. Pantelimon - nr. 257 - 283 Șos. Pantelimon - nr. 253 - 255 Str. Pavezei Str. Păsărani Str. Peisajului Str. Periș Str. Pescarilor Ale. Petre Antonescu Ale. Piatra Mare Str. Pietroasa Str. Plantației Str. Plăticei Str. Plugușor Str. Plumbuita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
fi însușirile acelui pământ și după cum vom voi a sămăna pe întregul sau numai oarecare părți și bucăți mici de loc. La sămănarea pe întregul, se împrăștie sămânța pretutindene; la sămănare numai de straturi, să samănă straturi late de 8-14 palmace, depărtate 6 până la 10 palmace unul de altul, iar la sămănarea bucăților mici de loc, să samănă părți de 2 palme în pătrime însămnate. Se înțălege că la sămănarea pe întregul trebuie mai multă sămânță și anume: pentru o falce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
după cum vom voi a sămăna pe întregul sau numai oarecare părți și bucăți mici de loc. La sămănarea pe întregul, se împrăștie sămânța pretutindene; la sămănare numai de straturi, să samănă straturi late de 8-14 palmace, depărtate 6 până la 10 palmace unul de altul, iar la sămănarea bucăților mici de loc, să samănă părți de 2 palme în pătrime însămnate. Se înțălege că la sămănarea pe întregul trebuie mai multă sămânță și anume: pentru o falce de pădure, 15 ocă de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
crinului numai în bucăți și părți mici de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace, care trebuie să fie de 6-10 palmace depărtare unul de altul. Între altele, la șes trebuie să se sape aceste straturi de loc de la apus spre răsărit, iar la poalele munților, în direcție orizontală și în sfârșit pământul scos așa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace, care trebuie să fie de 6-10 palmace depărtare unul de altul. Între altele, la șes trebuie să se sape aceste straturi de loc de la apus spre răsărit, iar la poalele munților, în direcție orizontală și în sfârșit pământul scos așa să se așeze peste straturile sămănate, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sare se află o pătură de pământ ca de 80 pân la 100 palme, de aceea se sapă o groapă verticală ca o fântână, largă de 8 palme în cvadrat și se căpătuește cu lemne de brad groase de 3-4 palmace, ca să nu se năruiască țărna; astă căptușală, numită țambra, se deștinde până și pintre pătura de sare 16-24 palme. După aceea, începe a se săpa sarea și, adâncindu-se groapa, se tot lărgește din toate părțile împregiur, încât, în adâncimea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un roi, ci de o mie. Aflătoriul acestui sac-roi D. Ioan Fogt, paroh de la Helsdorf, zice că de 16 ani întrebuințază acel sac cu cel mai mare spor. Sacul, de formă țilindrică (ca un știubei), lung <de> 2 palme 6 palmace și lat <de> 6 palmace este țesut din tel galben, având rețele atât de rare încât să nu poată trece o albină. În partea de sus se află o pânză cu care se leagă, iar în partea de gios are
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mie. Aflătoriul acestui sac-roi D. Ioan Fogt, paroh de la Helsdorf, zice că de 16 ani întrebuințază acel sac cu cel mai mare spor. Sacul, de formă țilindrică (ca un știubei), lung <de> 2 palme 6 palmace și lat <de> 6 palmace este țesut din tel galben, având rețele atât de rare încât să nu poată trece o albină. În partea de sus se află o pânză cu care se leagă, iar în partea de gios are un capac carile închide gura
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
9. 12-le. Pucioasă cu arsenic, realgar, auripigment, rauschroth vel schvefel arsenic, se compune din pucioasă și arsenic și se găsește la poalele Carpatului Căliman, în satul Șaru Dorna și formează vine numeroase în grosime ca de 1 până la 9 palmace. Acest realgar sau auripigment de o calitate foarte curată este însușit pentru boirea postavurilor, fabricatelor de bumbac și de cit, pentru boielile zugravilor etc. La o lucrare regulată, ar aduce un venit destul de însămnat. 13-le. Cărbuni de pământ, formația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu s-au cercetat. 15-le. Cărbuni de pământ de formație veche, bois alterés, brown coal, braunkohle, de o mai bună calitate decât cii de mai nainte, se găsesc pe lângă Comănești în 4 straturi orizontale, în o grosime de la 4 palmace până la 4 palme și în o întindere ca de 2 ceasuri; acești cărbuni s-au și întrebuințat pentru vapoarele pe Dunăre. 16-le. Cărbune de pământ rășinos, de formația cea mai veche, houille coal, fasrig-harzige-steinkohle; acest adevărat și curat cărbune
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a făcut un remorcher mic, cu numele "Colibri", de 36 palme de Viena lung, 7 palme lat, 3,5 înalt cu o mașină horizontală de o putere ca de 6 cai. Acest remorcher, care să afundă în apă numai 15 palmace de Viena, este hotărât de a duce în portul de Triest și iarăși afară vasele de negoț încărcate. Remorchere încă mai potrivite, mai depline și anume pentru un râu mult mai mic decât Siretul, adică pentru râul Lan lângă Rin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
râul Lan lângă Rin, s-au făcut anul trecut, 1852, la frații Elener în Koblenț de pe Rin și cu o putere de 18 cai, încăpătoare și pentru 60 până la 80 pasageri, care remorcher nu să afundă în apă decât 12 palmace de Viena și costisește unul cel mult 24.000 lei. Prin mijlocirea a două asemenea remorchere și 10 până la 15 dubase de sare s-ar putea transporta la Galați, mult mai ieftin decât în prezență, 10 milioane oca în 20
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
copii, animale, avere, întâmplări, vârsta morților etc. Se mai păstrau la fiecare casă între 1948 1954. Crestătura pe răboj era sfântă și se făcea, cu martori, de staroste sau cel mai bătrân din sat, cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cel mai bătrân din sat, cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat boierul Ghioca și cât
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și joviale încep a șterge, a curăți ș-a freca. Am intrat de cu sară (asară) într-o regiune industrială. Numai hogeaguri de uzine fum și fum, clădiri mari afumate iar pământul pretutindeni lucrat și grădinărit până la cel din urmă palmac. Lucrătorii întorși dela fabrică stropesc și răsădesc. Femei în vârstă, fete tinere, copiii fac același lucru, între tristele ziduri afumate ale orașelor-uzină. Se vede deși suntem încă în granița poloneză, că avem de-aface cu populație germană. Dela Benten am mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an era primul oraș contorizat - parțial - din România. Dacii erau scunzi? În antichitate, unele dintre cele mai folosite unități de măsură pentru lungimi erau degetul (un deget: 0,018 m - Egipt; 0,019 m - Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
primul oraș contorizat - parțial - din România. Dacii erau scunzi? În antichitate, unele dintre cele mai folosite unități de măsură pentru lungimi erau degetul (un deget: 0,018 m - Egipt; 0,019 m - Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
din România. Dacii erau scunzi? În antichitate, unele dintre cele mai folosite unități de măsură pentru lungimi erau degetul (un deget: 0,018 m - Egipt; 0,019 m - Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri dacii puțin mai scunzi
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri dacii puțin mai scunzi? (Sursa: „Unități de măsură folosite pe teritoriul Daciei“, 1966, autor: N. Ilioiu).
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
statele riverane de el? Bine, zice d. Kogălniceanu - de cabotaj e vorba? Să zicem așadar cabinetelor pe lângă cari suntem acreditați: Rogu-vă interesați-vă de chestia Dunării, apărați-ne de pretențiile Austriei, care vrea să fie riverană unde n-are palmac de pământ. Drept recunoștință... o să vă escludem pavilioanele voastre de la navigațiunea pe Dunăre" Guvernul susține libertatea navigațiunii pe Dunăre și în același timp rezervă cabotajul pentru statele riverane? Cum se pot concilia aceste două principii contrarii? întreabă d. Kallimach - catargiu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]