8 matches
-
lucrarea câmpului și a grădinilor, la meșteșuguri, la științe, la menaj (căsnicie), la educația pruncilor și la frumoasele arte” (Diamant, 1958, p. 95). Această cetate ideală ar beneficia de un cadru ecologic adecvat (grădini), de mai multe mijloace de educație („pansioane de băieți și fete”, „școli și toate câte vor fi pentru învățătură”, teatre, posibilități de a învăța „toate felurile de meșteșuguri”, tot felul de facilități pentru „folosul și plăcerea oamenilor”). Un oraș al vegetației, curat, din care vor dispărea sursele
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a profesorului Ioconomu Ioan". În cele 7 școli din Huși urmau cursurile în 1839, 168 elevi, precizează Costin Clit. Sunt amintite în studiul citat școlile care funcționau în 1842 - școala publică cu 40 de elevi unde învățător era preotul Ioan, „pansionul madamei Juli a spițarului Andreea Diiaptu însuși fiind învățătoare și directoriță la numai trei fete." „Șase școale începătoare s-au așezat în 1832 la polițiile departamentale: Roman, Huși, Bârlad, Botoșani, Galați și Chișinău. Acestea au dat primele producții de absolvenți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deservit nu numai sistemul de învățământ din colonii dar și întreaga Basarabie și revistele “Familia noastră”, “Bugeacul” ș.a., conferind orașului Bolgrad titlul de centru cultural al sudului Basarabiei. La propunerea directorului Dimităr Mutev (1860- 1864), în 1864 s-a deschis pansionul școlii Centrale (cămin și cantină) pentru copiii bulgari din mediul rural din Basarabia și Bulgaria. Totodată a luat ființă și biblioteca școlii Centrale care cuprindea pe lângă cărți și peste 40 de titluri de diferite reviste și ziare. școala Centrală a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
gângurind alintată -vehement totuși - către posesorul piciorului în pantalon vișiniu: "Dimpotrivă, dimpotrivă, domnule căpitan, eu sunt mândră că sunt româncă și crez din tot sufletul că Petrică are rezon. Ah! Atâtea sclifoseli auzi la damele din ziua de azi, cu pansioanele și pianul și franțozeasca lor de Dâmbovița... Io n-am mai fost la pansion, și tata a fost arendaș, săracu', în Ialomița, și mama, săraca, a fost fată de popă, da' nu mă dau pe o sută de sclifosite cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
eu sunt mândră că sunt româncă și crez din tot sufletul că Petrică are rezon. Ah! Atâtea sclifoseli auzi la damele din ziua de azi, cu pansioanele și pianul și franțozeasca lor de Dâmbovița... Io n-am mai fost la pansion, și tata a fost arendaș, săracu', în Ialomița, și mama, săraca, a fost fată de popă, da' nu mă dau pe o sută de sclifosite cu nasul pe sus, cu toate mofturile lor..." "Trebuie să recunoști însă, ma chere", interveni
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
rostuia, numa ochi și urechi, bile dân dumicați de pâine, obicei nașpa, care ne-a dezvățat bucătaru dă el. Peste niște ore, am pățit o panaramă vie care, de v-o zic, dați acatist la codu penal că stați la pansion. Pă la șapte dân noapte, după obiceiu meu tradiționalist, mă Înfățoșasem În primu patio, cu gându să pun ghiara pă buseca aia care știu să pună să le-o caute la colțu uliții mahării dân ogeacu mare. Pă ce punem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
autorului ? și, mai ales, de ce o fac atît de vehement ? (Un comentator de profesie ar putea să-mi spună și mie din start, după cum tocmai am citit pe un site : „Unde ai învățat tu, mă, boule, să vorbești așa, la pansion ?”.) Am intrat deci pe internet, am selectat la întîm plare o sută de comentarii din diferite domenii (adică un fel de eșantion - obsesii de sociolog, ce să fac ?) și am încercat să trag o concluzie firavă și preliminară. A rezultat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în restanță de la 23 aprilie 1888. Încă de la 18 febr. 1890, ea se căsătorise de-a doilea, cu locotenetul Heinrich Gareiss von Döllitzsturm. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. Arhivele Statului București, Fondul Ministerului Cultelor și Instrucțiunei Publice Moldova, Dosarul 263/1850: "Acta pansionului D-sale Ladislau Ferderber din Botoșani" (21 file) fila 9-11. 2. GH. UNGUREANU, Documente inedite pentru cunoașterea copilăriei lui Eminescu, "Universul literar", 24 iunie 1939, pag. I. IDEM, Mihai Eminescu și frații săi, școlari la Cernăuți, în "Cetatea Moldovei" nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]