108 matches
-
un auxiliar didactic eficient în procesul instructiv-educativ, la capitolul structuri polisemantice (omonime lexicale, gramaticale, chiar contextuale), dar și la figuri de stil, prin folosirea metaforelor personificatoare, metonimiei, comparației etc.). Și iarăși ajungem la marele nostru hâtru din Humulești, prin bogăția paremiologica, prin adierea apoftegmelor moralizatoare din subsidiar. Închei această prezentare din colțul texistenței mele (existența mea că text în palimpsestul livresc contemporan) cu impresii despre o carte a unei celebre doamne din Montreal, Canada, Melania Rusu Caragioiu, recunoscută atât în țară
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
realiste de factură balzaciană prin care eroul este descris în mediul său natural cu modul de viață, cu obiceiurile și tradițiile moștenite, cu îmbrăcămintea de epocă etc. Sunt, de asemenea, de notat descrierea unor credințe și superstiții, apelul la limbajul paremiologic, cu proverbe, zicale și expresii înțelepte, extrase din texte religioase, fragmente de litanii și rugăciuni, descrieri reușite de natură etc., care sporesc valoarea cărții. Cu toate că subtitlul romanului se referă doar la „viața” scriitorului, în realitate s-a analizat fiecare demers
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460187660.html [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
a teologiei românești. Domnul Mihail Diaconescu a arătat în tratatul său Istoria literaturii dacoromane (1999) că Sfântul Ioan Damaschin (676 - 754) a reținut în scrierea sa Iera paralila (Sacra parallela; Sfintele paralele) grăitoare și revelatoare extrase din creația omiletică și paremiologică a Sfântului Theotim I Filosoful episcop al Tomisului între anii 392 - 403 d. Hr. În școlile românești din epoca feudală vasta operă dogmatică, polemică, moral-ascetică, oratorică, exegetică, muzicală și poetică a Sfântului Ioan Damaschin, a fost obiectul unei atenții speciale
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mihail_stelian_gombos_1331654279.html [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
a teologiei românești. Domnul Mihail Diaconescu a arătat în tratatul său Istoria literaturii dacoromane (1999) că Sfântul Ioan Damaschin (676 - 754) a reținut în scrierea sa Iera paralila (Sacra parallela; Sfintele paralele) grăitoare și revelatoare extrase din creația omiletică și paremiologică a Sfântului Theotim I Filosoful episcop al Tomisului între anii 392 - 403 d. Hr. În școlile românești din epoca feudală vasta operă dogmatică, polemică, moral-ascetică, oratorică, exegetică, muzicală și poetică a Sfântului Ioan Damaschin, a fost obiectul unei atenții speciale
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-mihail-diaconescu-prelegeri-de-estetica-ortodoxiei-editia-a-doua-editura-doxologia-a-mitropoliei-moldovei-si-bucovinei-iasi-2009/ [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
realiste de factură balzaciană prin care eroul este descris în mediul său natural cu modul de viață, cu obiceiurile și tradițiile moștenite, cu îmbrăcămintea de epocă etc. Sunt, de asemenea, de notat descrierea unor credințe și superstiții, apelul la limbajul paremiologic, cu proverbe, zicale și expresii înțelepte[5], extrase din texte religioase, fragmente de litanii și rugăciuni, descrieri reușite de natură etc., care sporesc valoarea cărții. Cu toate că subtitlul romanului se referă doar la „viața” scriitorului, în realitate s-a analizat fiecare
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478791045.html [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
realiste de factură balzaciană prin care eroul este descris în mediul său natural cu modul de viață, cu obiceiurile și tradițiile moștenite, cu îmbrăcămintea de epocă etc. Sunt, de asemenea, de notat descrierea unor credințe și superstiții, apelul la limbajul paremiologic, cu proverbe, zicale și expresii înțelepte[5], extrase din texte religioase, fragmente de litanii și rugăciuni, descrieri reușite de natură etc., care sporesc valoarea cărții. Cu toate că subtitlul romanului se referă doar la „viața” scriitorului, în realitate s-a analizat fiecare
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
care românii au intrat în contact de-a lungul timpului. Am însoțit o bună parte din aceste proverbe de note de subsol, în care am făcut comentariile și precizările ce le-am socotit necesare pentru înțelegerea mai bună a unităților paremiologice citate. Sperăm că într-un timp foarte scurt vor vedea lumina tiparului și celelalte volume. Realizarea acestor volume constituie un pas important spre realizarea unor studii mai profunde de etnoteologie românească, bazată și pe proverbe. Aceasta este o necesitate, fiindcă
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Petcuț, P.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Petcuț, P.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicători. Sunt remarcabile gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, limbajul vioi, pitoresc și paremiologic. "„Cartea înțelepciunii poporului”" - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
de caracter. Procedeele literare la care recurge scriitorul pentru crearea stilului personal, care poate fi caracterizat prin ironie, satiră, caricatură, sarcasm, violență verbală, sunt diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
se găsească la nimeni sau poate fi în toți”. Ea însăși este greu de definit, pentru că, mai mult decât un gen, este un stil și un mod de a vedea lumea. Încercând o identificare generică, criticii o includ în literatura paremiologică sau gnomică, fiind un fel de aforism sau o structură aforistică, alții o consideră gen liric, poem în proză. Foarte numeroase sunt definițiile metaforice date gregueriei de însuși inventatorul ei, în formulări diverse ca întindere, de la cele concise, cum este
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
suflul verosimilității unor povești care, realmente, se citesc cu sufletul la gură. Așa cum a demonstrat-o încă din Vestitorul,Dan Perșa este un maestru în reproducerea limbajului unor epoci demult trecute. Topica frazei, mulțimea de arhaisme, micile judecăți morale, pildele paremiologice sunt puse în text cu precizia și naturalețea unui încercat falsificator de tablouri. Totul este perfect, cu excepția unui mic drăcușor din altă epocă pe care autorul îl plasează cu umor tocmai pentru a-și face publică semnătura proprie, inconfundabilă. Întrebarea
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
orice, de raportarea omului la libertate, sentiment aproape religios, cel care a fost investit să păstreze în echilibru drepturile și îndatoririle acestuia, o fundamentală antiteză eșuată, disputa tranșându-se pentru omul modern în favoarea drepturilor, o uriașă eroare cu un echivalent paremiologic românesc pe măsură: "a-ți tăia craca de sub picioare". Viețuirea în afara adevărului și a libertății înseamnă eliminarea posibilității sacrificiale, deci, a iubirii și a modelului christic, ceea ce pentru Eminescu era de neconceput. Pentru el, martirul, eroul și înțeleptul trăiesc în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ortodoxiei (Hrisostom) li se alătură simboluri (inorogul) și mici ilustrări narativ-plastice ale „sfătuirilor”, ca în cărțile populare, din care ele și vin (Fiziologul, Alexandria, Varlaam și Ioasaf), inserții de imaginar oriental, recursul, de asemenea dătător de culoare, la un fond paremiologic al sud-estului, cu încă mai adânci, în timp, și mai ramificate, în spațiu, rădăcini răsăritene. Începând cu ultimii ani ai veacului al XVII-lea, apar, în opera lui Dimitrie Cantemir, semnele unei prime forme de b. literar românesc. Cu deschiderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de „roman social-istoric”, bântuit de un rău moral a cărui imagine se realizează în jocul estetic al glisării baroce între gustul grotescului și al șarjei (Struțocămila, Hameleonul), efecte parodice (pe tipare de elocință bizantină), inserții narative (anecdotă, legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de o parte și, de cealaltă, notele grave, de „eleghii căielnice și trăghicești”, pe teme ale soartei omenești, dar și ale conștiinței unui destin istoric. Dincolo de - și chiar prin - ludicul literar al „spectacolului” de măști alegorice (dobitoace, păsări, „himere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
povestirilor-ilustrări, de un aer naiv pe care li-l subliniază forma versificată, Povestea vorbii reprezintă momentul unui b. literar definit ca întâlnire a spiritului popular autohton cu cel balcanic și oriental în plăcerea povestirii, dispoziție digresivă, pitoresc și umor, bogăție paremiologică, ironie, realism, morală echilibrată, măsură omenească, a bunului-simț. Complementar rolului jucat de Anton Pann, b. literar românesc își descoperea prin Nicolae Filimon și Ion Ghica fața polemică, dezvăluitoare a unui rău moral-social cu explicații, cel puțin în parte, istorice. Ciocoii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
a unor voiajuri, descrierile de natură nu sunt cele mai reușite, peisajul fiind perceput prin prisma unor reminiscențe livrești. Un miniatural cap de operă este Păcală și Tândală sau Morală moldovinească, ingenios compendiu de proverbe și sentințe, debitate cu voluptate paremiologică. Stilul epistolar, asociativ, capricios, câteodată (auto)persiflant, emană și o anume sfătoșenie calmă, bonomă. Între proze se mai află un „manual”, Vânătorul bun sau Meșteșugul de a nu-ți fi urât (1844), îndatorat unui E. Blaze, de care s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
căminelor; totodată, al morții, ca forță pustiitoare. De aceea dă impresia de nestatornicie, de sminteală, chiar de boală. Cu Yama se instaurează „ordinea”. El respectă cu strictețe atribuțiile ce-i revin prin înțelegere. În folclorul nostru, se păstrează o formulă paremiologică, avînd iz arhaic, „a da iama în bucate”, adică a face risipă peste măsură. Dar zicala pare să-l împace pe Yama cu Telepinus. Pe de altă parte, paralala Yama-Telepinus invocă, cel puțin de la distanță, mitul Proserpinei, fecioara răpită înainte de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spectaculoasă, însă, este jucată la vedere. Unele laturi ale caracterului voluntar țin de autoritatea gospodărească a Vitoriei, cum rezultă din relațiile de familie (scenele cu Mitrea și Minodora) și cu sătenii (preotul, cîrciumarul, baba vrăjitoare). O putem recunoaște în formule paremiologice de tipul: „Femeia bună e plug de aur la casa omului”; „Femeia vede chiar unde bărbatul abia zărește”; „Femeia cinstită e coroana bărbatului”; „Femeia harnică ține casa cu fusul”. Alte aspecte caracterologice se dezvăluie pe parcurs, în miezul întîmplărilor curente
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căruia i-am dat o denumire: mioritismul ca mod de existență. „Mioritismul”, ca semn al transparenței viață-moarte, depășește sfera păstoritului și a cîntecului epic, prea adesea invocat, de aceea am citat în mai multe rînduri, ca ilustrare, seria de formule paremiologice: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs”/„Vai de moarte fără rîs și de nuntă fără plîns”. În ambele cazuri, rîsul-plînsul (nunta-moartea, așadar, elementele constitutive ale celebrei alegorii), se redimensionează în topografia spiritului. Apoi, deplasîndu-se atenția asupra
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]