17 matches
-
a marca de la început faptul că eroul este purtătorul de cuvânt al scriitorului Mandiargue, nu e inutil să reamintim că Lucan este și numele unui martir din secolul al V-lea, sfântul Lucan, care este obiectul unui cult parizian. Acest parizianism este cu atât mai semnificativ cu cât (prin numirea bulevardului Suchet, a intersecției bulevardului Henri-Martin, Bois de Boulogne, Neuilly, Puteaux, Saint-Cloud, Levalois) Léon Lucain va fi răpit pentru a fi dus într-un loc exotic care îl va sustrage pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
evocarea scenelor de moravuri ocupă un loc important în carte; în timp ce Charlet și Raffet contribuie prin ilustrație la difuzarea legendei napoleoniene, Daumier pictează obiceiurile epocii în celebrele sale litografii, dar lucrează mai mult pentru presă decît pentru carte; Gavarni ilustrează parizianismul boem, în care evoluează femeile ușoare și studenții; Grandville abordează în lucrările lui bizarul și fantasticul, iar arta transpunerii îl face să treacă drept un precursor al suprarealismului. Acești artiști, ca și Henri Monnier (tatăl lui Joseph Prudhomme), Bertall, Cham
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
1.1.1. "Noua Femeie" și paradoxurile emancipării franceze 3 1.1.2. Reprezentarea Parizienei: arhetipuri și ambiguitate 3 1.1.3. Pariziana că mitosferă 3 1.2. Pariziana personaj reprezentativ al secolului al XIXlea francez 3 1.2.1. Parizianism versus tipologia Parizienei 3 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium 3 1.2.3. Pariziana în viziunea romancierilor francezi 3 Capitolul ÎI Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana 3 1) Spectacolul lumii 3 2) Spectacolul textului 3 3
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
evoluție a noțiunii de personaj o dată importantă în istoria românului. Conchidem că homo dixneuviemis ca personaj literar, urmând cursul evenimentelor social-culturale, a suferit pe parcursul secolului o anumita transformare de tip descendent, parcurgând traseul de la erou la desacralizare. 1.2.1. Parizianism versus tipologia Parizienei Delimitarea identității feminine pariziene începe cu delimitarea identității feminine franceze, cu ceea ce are ea în particular și nu în comun cu alte femei. Sute de cărți sunt dedicate francezilor, mentalității și caracterului lor și destul de puține femeilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a en quelque sorte été "parisianisée"" [Hoffet, p.10, 11]. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socio-culturale specifice, având un anumit itinerar social, exercitând un anumit rol și un anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. Parizianismul poate fi considerat expresia unei anume structuri psihologice. "Le moț (Parisien) désigne une qualité, une façon d'être, une couleur. (...) Îl a une souplesse, une aisance, un entregent remarquables (...) une extraordinaire assurance. (...) Cependant, le trăit le plus caractéristique de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
souplesse, une aisance, un entregent remarquables (...) une extraordinaire assurance. (...) Cependant, le trăit le plus caractéristique de l'homme parisien est une manière d'être difficilement définissable, une façon très particulière d'aborder leș êtres et leș choses" [Hoffet, p.7]. Parizianismul constă într-un ansamblu de feluri de a fi, de forme de comportament caracterizate prin absența motivațiilor profunde și de procedee prin care sensibilitatea și instinctul prevalează asupra determinărilor provenind din elemente raționale și morale ale personalității. F.Hoffet [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor cu care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică dintre toate speciile de femei. "Sedus de fenomenul parizianismului feminin" [Cioculescu, p.145], de noile aspecte ale feminității, descoperite în metropola, Balzac a reprezentat zeci de mii de Pariziene rafinate. "Cocheta, calculată, temătoare de scandal, ea nu e însă incapabilă de pasiune" [ibidem, p.142], așa cum apare doamna de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
provinciali, iar apoi imigranți provenind din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Aceasta spre marele dezavantaj al regiunilor și orașelor, care manifestă o neliniște recurentă în fața atîtor inegalități în repartizarea mijloacelor și a infrastructurilor și a ceea ce poate fi considerat ca fiind un parizianism arogant și lipsit de temei. O demografie galopantă care își pierde avîntul Rotunjind cifrele, Parisul număra, la recensămîntul din 1801, 550 000 de locuitori, ajungînd deja la 1 174 000 la acela din 1856. Într-o jumătate de secol, populația
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
-l construiesc fără încetare. Nu aceasta este caracteristica principală a capitalei, ci diversitatea însăși a spațiului și populației sale face ca viața sa să fie mai variată și mai reprezentativă pentru societatea în ansamblul său. Cînd provincialii denunță aroganța și parizianismul presupuse ale parizienilor, nu acuză ei oare mai curînd această inegalitate suplimentară, cea a dinamicii care se manifestă cînd fiecare dintre particularismele regionale sau sociale sînt puse în prezență în mod simultan? Nu putem așadar judeca orașul doar în termeni
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
împotrivit, a avut de partea lui și mulți apărători care, indiferent de apartenența lor politică, l-au ajutat nu numai să reziste ostilității față de un „om cu convingeri de stânga”, ci și să învingă acea veche neîncredere a provinciei față de „parizianismul” pe care Vilar însuși îl detesta în cel mai înalt grad. La capătul a cinci ediții ale Festivalului, după triumful celei din 1951, Jeanne Laurent, o doamnă al cărei gest se cuvine omagiat, obține numirea lui Vilar la conducerea „Teatrului
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
1.1.1. "Noua Femeie" și paradoxurile emancipării franceze 24 1.1.2. Reprezentarea Parizienei: arhetipuri și ambiguitate 30 1.1.3. Pariziana că mitosferă 34 1.2. Pariziana personaj reprezentativ al secolului al XIXlea francez 48 1.2.1. Parizianism versus tipologia Parizienei 55 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium 66 1.2.3. Pariziana în viziunea romancierilor francezi 81 Capitolul ÎI Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana 93 1) Spectacolul lumii 94 2) Spectacolul textului 95 3
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
evoluție a noțiunii de personaj o dată importantă în istoria românului. Conchidem că homo dixneuviemis ca personaj literar, urmând cursul evenimentelor social-culturale, a suferit pe parcursul secolului o anumita transformare de tip descendent, parcurgând traseul de la erou la desacralizare. 1.2.1. Parizianism versus tipologia Parizienei Delimitarea identității feminine pariziene începe cu delimitarea identității feminine franceze, cu ceea ce are ea în particular și nu în comun cu alte femei. Sute de cărți sunt dedicate francezilor, mentalității și caracterului lor și destul de puține femeilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a en quelque sorte été "parisianisée"" [Hoffet, p.10, 11]. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socio-culturale specifice, având un anumit itinerar social, exercitând un anumit rol și un anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. Parizianismul poate fi considerat expresia unei anume structuri psihologice. "Le moț (Parisien) désigne une qualité, une façon d'être, une couleur. (...) Îl a une souplesse, une aisance, un entregent remarquables (...) une extraordinaire assurance. (...) Cependant, le trăit le plus caractéristique de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
souplesse, une aisance, un entregent remarquables (...) une extraordinaire assurance. (...) Cependant, le trăit le plus caractéristique de l'homme parisien est une manière d'être difficilement définissable, une façon très particulière d'aborder leș êtres et leș choses" [Hoffet, p.7]. Parizianismul constă într-un ansamblu de feluri de a fi, de forme de comportament caracterizate prin absența motivațiilor profunde și de procedee prin care sensibilitatea și instinctul prevalează asupra determinărilor provenind din elemente raționale și morale ale personalității. F.Hoffet [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor cu care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică dintre toate speciile de femei. "Sedus de fenomenul parizianismului feminin" [Cioculescu, p.145], de noile aspecte ale feminității, descoperite în metropola, Balzac a reprezentat zeci de mii de Pariziene rafinate. "Cocheta, calculată, temătoare de scandal, ea nu e însă incapabilă de pasiune" [ibidem, p.142], așa cum apare doamna de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din generația mea" (Scrisori, p. 89, anul 1877), năluciri aduse din Franța! etc., etc. pentru atitudinea liberală - interesul personal 1. A fost afectat displăcut, cum s-a văzut, de orientalismul vieții, în care el, parizianul fin, era silit să trăiască - "parizianismul". Alecsandri apoi a trăit în vremea Regulamentului, când țara era într-o stare de adâncă umilire 2 - naționalismul. Și Alecsandri a fost și un om care a vibrat, măcar cât de puțin, de mizeriile mulțimii - idealismul. Așadar, din interes de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în vremea Regulamentului, când țara era într-o stare de adâncă umilire 2 - naționalismul. Și Alecsandri a fost și un om care a vibrat, măcar cât de puțin, de mizeriile mulțimii - idealismul. Așadar, din interes de clasă și personal, din "parizianism", din naționalism și din idealism rezultă tendința sa patruzecioptistă. Dar același Alecsandri a fost o fire conservatoare, un patriarhalist - am arătat suspinul său după vremea veche și aș mai putea da dovezi 3 -, a fost un boier epicureu, un disprețuitor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]