933 matches
-
Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Provine din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vś
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela (dias) “a da” (al doilea component). Are trei variante fonetice, armonizate cu vocală ultima din rădăcinile verbale: -m`ïs
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
22-30 se regăsesc în partea a II-a a Manualului. Dăm mai jos lista lecțiilor care au fost incluse în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn grafic. De pildă: े ृ ं ा ु ौ . Acest cerculeț nu reprezintă
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
fiindurile sunt atât de nepăsătoare față de toate încercările lui de a le face cunoscut planul entității atemporale. Prezentarea lumii pierdute face să renască deznădejdea: Prin orașele avute / Histerii de muritori / Pe sub corbii bocitori / Trec femeile pierdute („De iarnă”, 1965:113). Participiul folosit la plural anunță sfârșitul, nicio formă de supraviețuire nu va mai reuși să scape de prigoana întunericului, care urma să înghită fiindurile, eliberând eurile care intrau în planul divin, restul, dezintegrare și încetare de fiind. În clipele de deznădejde
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
lemn uscat din sobele caselor, cât și chinul apocaliptic al fiindului teluric, până la desprinderea totală a eului cosmic, în a treia zi a morții. În vers însă felinarele au un rol al legării de întuneric, departe de a sugera lumina. Participiul la plural „afumate”, fumul negru și înecăcios, distrugător de viață, oprește lumina creând întunericul suspiciunii existentului, ivirea umbrei presupuse, dublura umană fără de care fiindul ei ar fi șters. „Triste”, adjectiv la plural sugerează dorul, acea durere înfundată a omului, tușită
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
iubirii și comuniunii sfinților. Această învățătură dezvoltată de Sfântul Grigorie de Nyssa, constituie unul dintre aspectele cele mai originale ale gândirii marelui capadocian. „În timp ce numeroși teologi greci au descris tinderea sufletului spre Dumnezeu, utilizând chiar și cuvântul epectază, pornind de la participiul folosit de Pavel, Grigorie este original prin aceea că a susținut că țelul suprem al omului este, în el însuși, un progres neîncetat”. Epectaza este un progres neîncetat în virtute și cunoașterea lui Dumnezeu, căci viața creștină presupune un urcuș
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
de aici”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române. footnote>. Referința biblică din cartea biblică Filipeni, care este fundamentul biblic primar pentru noțiunea de epektasis (prin intermediul participiului folosit de Sfântul Pavel în versetul 13), îl aliniază o dată în plus pe Sfântul Maxim la Sfântul Grigorie; el aplică avertismentul Sfântului Grigorie din Despre viața lui Moise, care scrie că așa cum sfârșitul vieții este începutul morții, oprirea din cursa
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
sau angevin”; “fără paharul viperin”; “mă scurmă / și mă șănțuiește”; “inefabilă fragranță subcerească -“; “minunos croită” (apa); “mirunoasele-oglinzi”; “eu, încosmitul”, “ce se-nzoriază”; “împloură nouă ceruri”; “a (se) peșteriza” (titlul unui poem, sintagmă proprie); ș.a., inventând timpuri și moduri ale verbului, din participii și gerunzii, ori adverbe necunoscute, de dragul rimei, sau epitetizând în exces. Autorul alege să folosească rime întâmplătoare, uneori asonanțe poetice, într-o poezie modernistă, care “sună din coadă” și sună destul de bine, însă nu folosește nici o regulă de teorie a
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
această privință, singura instituție dovedit funcțională este școala cu toate rigorile ei și cu instanțele ei abilitate, ca să zic așa. Mămicile care sunt gata să facă crimă de om pentru că fiicele lor au ratat doar un „amărât de acord al participiului trecut” și pentru asta au fost sancționate de profesorul de franceză, tăticii care, antreprenori de succes, îi amenință pe profesorul de biologie că la următoarea notă proastă obținută de fiii lor la necunoașterea „oscioarelor mâinii”, vor sista sponsorizarea pentru ridicarea
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor by https://republica.ro/apel-pentru-restaurarea-demnitac-ii-profesorilor [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
bucur că vii, mai ales când pleci râurile noastre o pornesc pe ștrec fiecare oaie este un berbec d'aia nu ne merg lucrurile bine că nu ne conduce ăla, știu eu cine care este surd, care este mut vindem participii scoase la rebut una peste alta treaba este oablă și destinul nostru, ați văzut: din tablă nu tai, nu adaugi că nu ești cârpaci tu ești ăla micu, înghite și taci! Referință Bibliografică: fiecare oaie este un berbec / Ion Untaru
FIECARE OAIE ESTE UN BERBEC de ION UNTARU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1444414966.html [Corola-blog/BlogPost/343196_a_344525]
-
bucur că vii, mai ales când pleci râurile noastre o pornesc pe ștrec fiecare oaie este un berbec d'aia nu ne merg lucrurile bine că nu ne conduce ăla, știu eu cine care este surd, care este mut vindem participii scoase la rebut una peste alta treaba este oablă și destinul nostru, ați văzut: din tablă nu tai, nu adaugi că nu ești cârpaci tu ești ăla micu, înghite și taci! Citește mai mult că e greu sau e ușor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
în urmăsoarele răsare și apune, decimă bucur că vii, mai ales când plecirâurile noastre o pornesc pe ștrecfiecare oaie este un berbecd'aia nu ne merg lucrurile binecă nu ne conduce ăla, știu eu cinecare este surd, care este mutvindem participii scoase la rebutuna peste alta treaba este oablăși destinul nostru, ați văzut: din tablănu tai, nu adaugi că nu ești cârpacitu ești ăla micu, înghite și taci!... XXXII. ACESTA E MINUTUL, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1741 din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
simplă declarație ontologică, ea semnalează o acțiune dinamică. Ființa lui Dumnezeu înseamnă prezența Sa activă, dinamică în raport cu creația. Forma verbului apare la persoana a III - a singular, imperfect, forma „gal” ce se traduce în general prin prezent - în Septuaginta prin participiu prezent „ωον” - cel ce este - Deoarece în limba ebraică prin forma de imperfect se exprimă și viitorul, expresia aceasta se poate traduce la timpul viitor, subliniind aspectul dinamic al prezenței lui Dumnezeu în lume, ca o deschidere asupra viitorului, în
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_religia_iudaica_si_cadrul_monoteist_a_perioadei_profetului_moise.html [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
scăpate hățurile rațiunii și desființate hotarele bine stabilite ale cuviinței, care te păzeau de loviturile vieții, realitatea doare, doare insuportabil. Cum poți să le explici unor aparatcici orbi că derapajele tale au început de când nu mai ai chef să înveți participiul coniunct? O să te întrebe mereu de utilitatea pentru viitor a limbii latine, fără să își pună nicio clipă întrebarea cărei vini din trecut îi datorăm starea jalnică în care ne găsim, alta decât acceptabila astăzi teorie a colonialsimului crunt si
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină by https://republica.ro/ministerul-care-ne-scoate-limba-limba-latina [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticala a adjectivului [(ź)uźo "curat"] în clasa gramaticala a substantivului. Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticala a substantivului și a primit sensul de "prizonier". Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limba ori în formarea unor cuvinte sau expresii
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ și conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație, de negație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ și conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație, de negație) gradele de comparație h. - Particulele: NE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limbă engleză: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparația intensivă VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB: grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURĂ: prepoziții, conjuncții, locuțiuni ARTICOLUL: hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propoziție; tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
sărbători, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limbă engleză: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparația intensivă VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB: grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURĂ: prepoziții, conjuncții, locuțiuni ARTICOLUL: hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propoziție; tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.); propoziții condiționale (I, ÎI, III, mixte); corespondență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]