132 matches
-
absconse protoarmonice din spatele semitranscendent și disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievală, capsulând filonul crepuscular sincretic și aluziv metempsihotic al transmigrației alchimice înspre circumvoluțiunile interioare ale epocii istorice care tind să formeze adevărate supape paleontologice înspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista. 27.02.14 Referință Bibliografica: Foaie verde zis mătreața, dadaist cu limba creată / Stelian Platon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1154, Anul IV, 27 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FOAIE VERDE ZIS MĂTREAŢĂ, DADAIST CU LIMBĂ CREAŢĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Foaie_verde_zis_matreata_d_stelian_platon_1393487051.html [Corola-blog/BlogPost/368397_a_369726]
-
de frescă socială, panoramând o lume vie, reală, lipsită de butaforie idilică, și inundată de o imundă suferință, față de care nu mai puțin imunda boemă riscă să devină o “prestidigitație” la modă. Într-o lume tot mai văduvită de repere paseiste, lume ce-și uită regretabil de repede propriul său trecut, proiectându-și în cine știe ce direcție viitorul ei incert, astfel de cărți sunt, totodată, mărturii amare, care ne-au marcat înaintașii dintr-un trecut nu prea îndepărtat și de care suntem
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
când, absolut expresionist, "albastra fericire/ plutește în negrul/ care curge și curge și curge în neștire". Într-un poem sunt amintiți "băutorii de absint", parcă pentru a ne aminti de acele evaziuni existențiale întru dereglarea sistematică a tuturor simțurilor. Umbrele paseiste poartă cu ele o considerabilă încărcătură sentimentală: "Zidul uitării s-a prăbușit peste noi/ și fericirea a fost sfărâmată de copaci./ Cu mintea vidată, golită de gânduri,/ surpi vechea iubire și taci, doar taci...// Poate că dorurile se vor șterge
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1465537372.html [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
pe această lume. Uneori, memoria îi joacă feste, ca oricărui bătrân, dar încă o mai poate învăța limba latină pe nepoata ei, încă o mai sâcâie diferitele categorii de articole gramaticale. Oricât am vrea să nu cădem victime ale atașamentului paseist, undeva, în țesătura atât de laborioasă a filmului (cineastul alucrat cu cinci coscenariști)s-a strecurat și plecăciunea în fața unei anumite generații de mame de altădată, de modă veche, admirabile în pisălogeala și încăpățânarea lor. Și pentru că a ținut să
Cannes 2015. În numele mamei by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102041_a_103333]
-
superficiale, și intrarea demnă profesional în arealul cultural național. Definirea viziunii în raport cu existența și, mai larg, cu lumea, impune cristalizarea unei atitudini de acceptare sau de respingere a ei. Consecința directă vizează desprinderea în cazul de față de idilicul siropos și paseist în favoarea unei asumări lucide a stratificărilor succesive de culturi și civilizații, de mentalități și comportamente expri- mate prin echivalentul polisemantic al imaginii. Nu atît echivalentul simbolic al enigmei interesează, cît enigma însăși, devoalată prin succesive developări personale, scu- tite
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
ani și că originalul lor PUNCT ajunge și el la o ediție jubiliară! Cum să-i felicit? Cum să onorez această aniversare, cu ce scule literare? Căci nimic mai superficial, mai steril, mai pompos și inutil ca rândurile omagiale, evocările paseiste și urările de circumstanță... Punctul în ansamblul antologiei sale, a devenit o voce unică în peisajul teritoriului invocat. E vocea unui grup de prieteni, care timpuriu dezrădăcinați din limba viselor lor, s-au reîmplantat, s-au revigorat, și-au reconstruit
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Mihai mai bună îl pot vedea ca pe un rămâne cele mai scumpe bijuterii ale Eminescu a fost tradus în ebraică luptător pentru o lume mai bună, deși literaturii române. încă de prin 1920. Astfel a fost tradus, conservator și paseist, care nu crede Deplâng, și acum, tragedia vieții printre alții, de către Ahuva Bat în posibilitatea unei schimbări reale. și morții sale premature. Am scris Hana, poetă ș i t raducă toare Un prieten israelian, necunoscător al despre el și mă
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
unde a predat cursul de Materialism Dialectic. Acum locuiește în Germania. Născut la data de 8 iunie, 1931, în satul Buia, județul Sibiu Volumul , așa cum menționează titlul, este o călătorie în timp,aduce cu mult farmec si prospețime, evitând pastișa paseistă, tremurul interior al celui care-și reconstituie trecutul, nu numai cu nostalgie, dar și cu speranța în bine, adevăr și frumos. Limbajul este pitoresc, ardelenesc, din jurul Sibiului - comuna Buia - locul în care s-a născut, a copilărit, a traversat adolescența
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
Elena Papatănase, profesoară de geografie și o persoană de mare distincție - cu bunicii mei materni. Planează așadar asupra mea posibile acuzații de judecăți a priori subiective, de amatorism - pentru că profesia mea nu este cea de istoric literar - și de nostalgie paseistă, pentru că încerc să evoc un scriitor interbelic uitat. Și totuși, dincolo de aceste posibile învinuiri, Alexandru Ștefanopol merită cel puțin această rememorare. De curând, ce-i drept, într-o revistă bucureșteană, romanul său despre mahalaua Grant a fost folosit cu tendință
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
patriarhală, sătească, anistorică"? Admițînd încă o dată că "raționalitatea nu ne-a tulburat niciodată în chip deosebit", C. Noica pare a subscrie, el însuși, la ceea ce combătuse anterior, adică la o concepție arhaică, contemplativă și abulică, din care decurge o morală paseistă: "Noi nici nu stăpînim lumea și nici n-o schimbăm. Dumnezeu o face, sau se face ea însăși. Stăpînirea științifică a naturii, în sensul apusean, e o ciudățenie și un act de trufie. De unde simțămîntul acesta de proprietate? "Lumea asta
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
Obedenaru, Traian Demetrescu, Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, George Orleanu, Gabriel Donna, Al. Petroff ș.a. Mai curând pseudosimbolism, mișcarea pe care încerca să o provoace revista „Literatorul” aducea în poezie ceva nou în opoziție cu eminescianismul și cu mișcările neoromantice paseiste de orientare rurală (sămănătorismul, poporanismul). Se promova inspirația citadină și exotică, cultivarea livrescului, rafinamentul formal, experimentarea de tehnici noi. Poezia orașelor, lirismul de sursă intelectuală, vitalizat de freamătul existenței moderne, comunicat pe calea versului liber vor deveni ideile structurante ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
habitus de tip Bourdieu, În cadrul căruia actorul operează anumite alegeri ținând seama de o structură care Îi este impusă. Aceste motive ne ajută să Înțelegem de ce protejarea și promovarea minorităților sunt din ce În ce mai mult asociate cu o analiză modernă, și nu paseistă a problemelor pe care le pune diversitatea și de ce astfel de drepturi ocupă un loc important În acțiunile organizațiilor internaționale. Dezbaterea continuă totuși pe două direcții care pot, În mare măsură, să fie suprapuse: În științele sociale se pun În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie și asemănându-se cu personajele
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Tudorel Urian Nu e nevoie să fii o fire paseistă pentru a savura cărțile cu gust de sarailie despre Bucureștiul aflat la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea. Este lumea lui Caragiale și a lui Claymoor (Mișu Văcărescu), a saloanelor simandicoase și a mahalalelor veșnic înglodate
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
a sugera un viitor best-seller. Pe de o parte, recunoscuta expresivitate stilistică a lui Dan C. Mihăilescu, predispoziția sa naturală către formulările spumoase, punerea în valoare a farmecului desuet al arhaismelor, sensibilitatea sa cu totul specială în fața imaginilor cu substrat paseist și, pe de altă parte, dragostea scriitorului pentru București, orașul în care s-a născut și la a cărui dinamică de dezvoltare din ultimele decenii a fost martor. Dan C. Mihăilescu este (alături de Alexandru George, Stefan Cazimir, Barbu Brezianu, Alexandru
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
stadiul paroxistic. Evoluția lentă a procesului de modernizare pe verticală a societății românești; opoziția, vehementă adesea, față de prețul plătit pentru acest proces, care avea să antreneze un spectru social destul de larg; efectele contradictorii ale capitalismului în plan social-economic; cultura politică paseistă, cea sămănătoristă ori poporanistă, opuse celei burgheze, mult mai firavă; precaritatea morală a clasei politice, care a intrat, la sfârșitul ciclului interbelic, într-un proces accelerat de disoluție, la care se adaugă inconsistența asumării valorilor și a culturii politice democratice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
la Întâlnire și le dă și exemple din epocă: „din Rebreanu e bine să citim Ion, dar e bine să nu citim Gorila. Goga a adus tancurile hitleriste la granițele țării”. Doru Pop: Se reactivează discursul naționalist, discursul de factură paseistă și se reactivează toți protocroniștii, se produce glorificarea românismului atemporal și În sensul ăsta s-ar justifica o intervenție obiectivă. Pui rezistența În acest comunism colectivizator unde individul este non-afiliat. Cum se manifestă acest individ non-afiliat? Sanda Cordoș: Toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
excese care ar denota o cultură rudimentară. Singura lor ocupație pare a fi aceea de a-și cultiva sufletul, de a spori virtuțile și de a trăi frumos, într-un otium perfect, într-o stare de dolce parlare. Notele acestea paseiste trădează 152 Aurelia Bălan Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003, p. 351. 153 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 23. 63 nu doar un ideal al lui Giovanni Boccaccio, ci și o influență antică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
socio-politic practică scriitorul Eminescu gazetăria, ca pe o meserie de vocație și e o obligație morală față de națiunea română. 2. Analizând discursul publicistic eminescian din perspectivă retorică, Monica Spiridon eludează din start dimensiunea ideologică, responsabilă de etichetarea gazetarului ca retrograd, paseist, reacționar, utopist, xenofob, antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză a Istoriei în istorisire
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
postum. Într-un ciclu de inedite, meditația asupra timpului necruțător se înfățișează ca o premoniție a trecerii în neființă. Ciclul 1907 - epopeea țărănească nu se înscrie, cum pare a anunța titlul, în lirica evenimentului, în prim-plan situându-se evocarea paseistă a civilizației rurale a copilăriei. În 1991 apare Cristal de primăvară, volum de poeme inedite (cu o prefață de Gina Hagiu, sora poetului). Cele două cicluri - Constelație ciudată și Răzvrătire în alb - refac în bună măsură un traseu liric sinuos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
constatarea că lumea e trecătoare și aleatorie, „făr-de țel, făr-de stăpân”, simțind că „a firii jale infinită/ se contopise-n trupul” lui, poetul T. plânge „adânc pân-la fiori”, cu o viziune sumbră, fără aderență la prezent, cu disponibilitate pentru reverii paseiste, ca în prima parte a volumului Comornic. Din călătoria onirică în trecut alege câteva imagini disparate, pictând tablouri cu evidente virtuți plastice, stranii și întunecate, ce par, totuși, să vorbească despre o mare tristețe, despre „ceva gingaș, sfielnic, ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
va fi clasicismul burghez [...], în care, firește, eticul ocupă locul de cinste.” Prin același grund teoretic se explică și campania antisămănătoristă începută la „Curentul nou” și în declanșarea căreia S. are meritul priorității. Polemistul atacă direcția sămănătoristă ca fiind ruralistă, paseistă și imorală, deci opusă valorilor burgheze, liberalismului. Literatura promovată de această direcție „idealizează pe față beția, adulterul, promiscuitatea sexuală, vagabondarea, haiducia, brigandajul, impulsiunea bestială, crima chiar, și, mai presus de toate, instinctul războinic ca cea mai înaltă virtute a omului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
amintiri și sugestii istorice, ruinile, tablourile vechi, sau orice altă operă de artă a trecutului. Istorismul ne-a deformat deci natura emoțiilor"25. Ca atare, înainte de a formula teoria mutației valorilor estetice, impresionistul Lovinescu pare să privilegieze mai curând sensibilitatea paseistă, cu întregul cortegiu de emoții livrești, mediate de memorie și de intelect. Astfel, în loc să fie percepută direct, în divers-fascinanta ei fenomenalitate, natura capătă un aspect decorativ, de carton, lăsându-se descifrată exclusiv în cheie alegorizantă, după metoda care făcea cândva
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Petru Rareș). Corneliu Moldovanu aruncă o privire nostalgică spre vechea boierime românească, în versuri ce vor constitui mai târziu substanța volumului Flăcări. Poezie mai publică A. Mândru, A.C. Cuza, Elena Văcărescu, D. Anghel, Elena Farago (Fatma) ș.a. Aceeași atmosferă nostalgică, paseistă se întâlnește și în proză. Emil Gârleanu își ia subiectele predilecte din Iașii copilăriei și din experiența sa bârlădeană, compunând cu gingășie portrete aureolate de blândețe și bunătate (moșnegi, boieri sărăciți, visători). Sunt prezenți în revistă și alți prozatori: Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]