36 matches
-
Consiliilor Comunale, cu escepțiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege. Acei ce platescu o dare către Statu de lei 48 suntu alegători în comunele rurale. Acei ce platescu o dare de lei 80 sau de lei 110, precum și patentarii pînă la a cincea clasa inclusivu, intru cat au residenta lor în orașe, suntu alegători în comunele urbane. Articolul 3 Potu fi alegători direcți, fie în orașe fie în sate, toți Românii născuți sau avend naturalisatiunea cea mare, carii vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
de la 3,000 la 15,000 locuitori, ............. " 80. în acele de la 15,000 în susu, ................................... " 110. Aceste inposite în comunele urbane se compunu de 48 lei contribuțiunea personală și de sossele, iar restulu de inpositu fonciaru. d) Sînt asemene alegetori, patentarii pînă la a cincea classa inclusivu, carii se voru bucură de calitățile însemnate la litera a, si b, si carii voru ave vîrstă și timpulu domiciliului prescrise la litera c). ... Articolul 23 Contribuțiunile plătite de catra femeie se potu ținea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Dumitrașcu Soceanu, Vasile Soceanu, Dumitrașcu Tudosie, Gheorghiță Andreescu și de moșneni cu alti atași ai lor (65 de familii și 21 de feciori de muncă). În catagrafia din 1855 erau înscriși 87 moșneni proprietari din care 70 de birnici, 1 patentar, 6 mazili, 10 boieri de neam. În anul 1908 erau înregistrate 152 familii de moșneni, iar în 1912 - 160 familii de moșneni și 6 familii incluse în categoria locuitorilor fără pământ. Prin reforma agrara din anul 1912 au fost împroprietăriți
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
potcovar' Ateul astăzi e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și lumea geme de mult folos. Aceste toate nu sânt dovezi De-naintare?... Și-ncă să vezi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care aveau un accentuat rol fiscal și depindeau de autoritățile orășenești. Acestea erau accesibile oricăror meserii și meșteri, cu condiția ca aceștia să-și plătească patenta. Pentru că corporațiile se înființau pe baza aprobării primite de la Eforia orașului și a visteriei, patentarii erau obligați la plata unei taxe anuale numită patentă, ei fiind împărțiți în trei categorii, în raport cu venitul pe care îl realizau și plăteau 120, 80 sau 50 lei pe an. Corporația avea în frunte un staroste iar conducerea tuturor corporațiilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
patenta sa putea reclama și obține alta duplicată, prin prefectura locală, dar era obligat și supus la amendă dacă se dovedea că a făcut cu cea dintâi vreo „întrebuințare păgubitoare fiscului". Legea patentelor aflată în vigoare prin 19101911 stabilea ca patentarii să fie împărțiți în opt clase, fiind impuși la taxele de patentă după populația orașului în care locuiau. Orașele erau împărțite în 6 categorii distincte: cele cu o populație de peste 101.000 în prima categorie, cele cu o populație de peste
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proiect de lege care se urzea în noiembrie decembrie 1911 de către guvernul care îl avea prim ministru pe P.P. Carp prevedea că ultimele trei clase - a șasea, a șaptea și a opta sunt scutite de orice taxă de patentă. Astfel, patentarii din clasa a șasea care plăteau o taxă de 18 lei, cei din clasa a șaptea care plăteau 9 lei și cei din clasa a opta care plăteau șase lei, urmau să nu mai plătească nici o taxă. Statistica pe ani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cei din clasa a opta care plăteau șase lei, urmau să nu mai plătească nici o taxă. Statistica pe ani asupra numărului și natura patentelor pe naționalități înfățișează, în timp, tocmai ceea ce arătam mai sus, nu numai că a crescut numărul patentarilor de la an la an, dar că sporul cel mai mare s-a înregistrat la categoria comercianților români, lucru care însemna și europenizarea industriei autohtone. Astfel statistica la 1 aprilie a fiecărui an a patentarilor arată în felul următor în perioada
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu numai că a crescut numărul patentarilor de la an la an, dar că sporul cel mai mare s-a înregistrat la categoria comercianților români, lucru care însemna și europenizarea industriei autohtone. Astfel statistica la 1 aprilie a fiecărui an a patentarilor arată în felul următor în perioada 1906 - 1912: Din cele de mai sus rezultă că în timp ce numărul patentarilor români crește fără încetare, cei străini și evreii au o evoluție când cu sporuri, când cu scăderi, iar în intervalul 1911-1912 evreii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a înregistrat la categoria comercianților români, lucru care însemna și europenizarea industriei autohtone. Astfel statistica la 1 aprilie a fiecărui an a patentarilor arată în felul următor în perioada 1906 - 1912: Din cele de mai sus rezultă că în timp ce numărul patentarilor români crește fără încetare, cei străini și evreii au o evoluție când cu sporuri, când cu scăderi, iar în intervalul 1911-1912 evreii au cel mai mic spor înregistrat vreodată, ba, privind în urmă perioada 1906-1912 înseamnă pentru ei o continuă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cameră în luna aprilie 1875. vestitele alegeri din 1875 După legea electorală de atunci, corpul electoral pentru Cameră era împărțit în patru colegii: în Colegiul I votau marii proprietari rurali și urbani, în Colegiul al II-[lea] micii proprietari și patentarii, în Colegiul al III lea profesiile libere și birnicii cei mici, în Colegiul al IV-lea țăranii.9 240 bucureștii de altădată represive turcești, unii dintre conducătorii răscoalei, printre care și Ștefan Stambulov revenind în România (Curs de istorie modernă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lupta împotriva regimului conservator. De aci porecla dată acestei opozițiuni.17 Legea electorală, cred că am mai spus, împărțea corpul electoral pentru Cameră în patru colegii. În Colegiul I votau marii proprietari, în Colegiul al 2-lea micii proprietari și patentarii, în Colegiul al 3-lea profesiile libere și contribuabilii cei mărunți, în Colegiul al 4-lea țăranii prin delegațiune. În realitate lupta nu se dedea dârză decât numai în Colegiul I și în Colegiul al 3-lea. Celelalte două colegii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a deplasat spre sate, în căutare de hrană. În asemenea împrejurări, în 1849, populația Hușilor a ajuns la 1.900 de capi de familie (Anexe, grafice, fig. 6). Locuitorii erau repartizați astfel: 397 birnici, 25 bejenari, 110 mazili, 395 patentari (negustori), 475 meșteri, 56 dezrobiți, 151 căpătăieri, 300 nedajnici. Deci, la jumătatea secolului al XIX-lea, procesul de migrare de la sat către orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și de schimb
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm, în tabelul următor, numărul negustorilor patentari din Huși, Fălciu, Vaslui în anul 1832, după un „extract” al Vistieriei: Pe baza acestor date și a celor oferite de Catagrafia din 1831-1832, putem sublinia că târgul Huși era un important centru economic de producție și de schimb. Mărfurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deosebit de grea. Prin urmare, locuitorii birnici din Huși vor adresa numeroase petiții organelor administrative și vor adopta o atitudine mai fermă. O mare parte din birnicii mahalalelor, cei mai înstăriți, pentru a scăpa de numeroasele obligații, au intrat în rândul patentarilor. Situația era atât de gravă încât „nu se găsește pe la toate casele acestui târg nici o pereche de boi, iară prin casele lor numai câte un țolișor ci se învelescu și câte puțin vin au făcut în viile lor, în privire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cumpărat o casă cu acareturi în acest târg. Este cazul fericit al unui om care reușise să se stabilească. La 31 iulie 1847, Isprăvnicia ținutului Fălciu raporta că peste 100 de locuitori ai orașului Huși din categoria birnicilor și din „patentarii corporațiilor”, „lipsiți fiind de zilnica hrană”, au plecat să muncească, în cursul primăverii, pe moșia Cioricești, din ținutul Covurlui, proprietatea vornicului D. Mavrocordat, unde „înglodându-să în datorii și până acum nu s-au mai turnat”. La 9 septembrie 1847, birnicii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dat dovezi dispre sintimentile de patrieotizm și dreptate de care sînt insuflați”. Așadar, alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă de entuziasm popular. Unioniștii au învins pretudindeni. Unele nereguli au fost semnalate. Astfel, la 2 septembrie 1857, la Huși, 12 patentari precupeți s-au adresat, printr-o petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
precupeților, având și vrâstile ceruti di înaltul firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a ruga pe onorabilul comitet să binevoiască a ni prenumăra și pe noi în listele patentarilor târgoveți, așa precum cunoaștim că avem driturile cuviniți. 1857, săptemvrie 2 + Eu Stan Nedelcu + Eu Toșu Ajder + Eu Stan Lupu + Eu Avram Curivan + Eu Dimitrachi Olaru + Eu Constantin Popa + Eu Dănilă Role + Eu Vartolomii Mocanu + <S> taicu Dascălu + Eu Gheorghe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract cu un țigan dezrobit, două contracte cu doi ruptași și unul cu un patentar. Aceștia și-au luat obligația de a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la obligațiunile clăcașilor. Or, tocmai această firavă breșă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un mare număr de meșteri și calfe orășenești provin însă din mediul sătesc. Între 1838 și 1845, au intrat în rândul meșterilor și al calfelor din Botoșani „două zeci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți în stare”. În aceiași ani, la Huși 16 meșteri patentari „scăpătați” au fost reînregistrați la calfe. Totodată are loc și procesul invers; promovarea calfelor înavuțite la treapta de meșter sau promovarea meșterilor la o treaptă superioară. La Tecuci, între 1838 și 1845, un meșter de treapta a treia este trecut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se aplică într-o mai mică măsură Iașului, un mare centru meșteșugăresc-negustoresc și administrativ, dar întru totul celorlalte orașe mai mici și târguri din zona agricolă a Moldovei. Se înțelege că meșteșugarii nu formau o clasă socială omogenă, dimpotrivă. Dacă patentarii (meșterii de treptele întâia și a doua) pot și trebuie să fie încadrați în clasa burgheză, aflată în proces de formare și dezvoltare, în schimb patentarii de treapta a treia și, mai ales, calfele alcătuiesc o categorie socială distinctă, formată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Moldovei. Se înțelege că meșteșugarii nu formau o clasă socială omogenă, dimpotrivă. Dacă patentarii (meșterii de treptele întâia și a doua) pot și trebuie să fie încadrați în clasa burgheză, aflată în proces de formare și dezvoltare, în schimb patentarii de treapta a treia și, mai ales, calfele alcătuiesc o categorie socială distinctă, formată din mici meșteșugari „dughengii” și calfele, îndeosebi lucrători salariați din care s-a recrutat o parte a acelor elemente sociale care au stat la baza constituirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
distinctă, formată din mici meșteșugari „dughengii” și calfele, îndeosebi lucrători salariați din care s-a recrutat o parte a acelor elemente sociale care au stat la baza constituirii proletariatului. Numărul lor, cum e și firesc, depășește pe cel al meșterilor patentari. În cinci din principalele orașe ale Moldovei (vezi tabelul I) numărul calfelor meșteșugari moldoveni (fără calfele de rit mozaic și sudite) la 1845 este de 2.681, pe când cel al meșterilor patentari de 1.670. (În realitate, numărul calfelor este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]