11 matches
-
descrie o patologie psihiatrică (tulburare mentală), o patomimie asociată cu dificultăți emoționale severe, care aparține de grupa tulburărilor facticioase. Sindromul apare la persoane cu tulburări de personalitate și este caracterizată prin necesitatea de a simula o maladie neconexată la un profit direct și obiectiv (spre deosebire de simulanți, în , în
Sindromul Münchausen () [Corola-website/Science/297238_a_298567]
-
caracterizată prin necesitatea de a simula o maladie neconexată la un profit direct și obiectiv (spre deosebire de simulanți, în , în ), prin care pacientul caută să beneficieze de îngrijiri medicale pentru afecțiunea sa imaginară. descrie o maladie psihică, o formă de mitomanie (patomimie), asociată cu dificultăți emoționale severe, care se exprimă prin dependența pacientului de spitalizare cu scopul de a obține atenția și asistența personalului medical. Patognomonică (specifică bolii) este mimarea repetată a unor boli organice, de obicei acute și dramatice, cu care
Sindromul Münchausen () [Corola-website/Science/297238_a_298567]
-
adopta, în funcție de împrejurări, anumite tablouri clinice din sfera patologiei somatice, psihosomatice sau a psihiatriei, în scopul de a se pune la adăpost, de a se autoapăra sau de a obține anumite avantaje. Pot fi simulate bolile somatice sau sechelele acestora (patomimie), așa cum pot fi simulate și bolile psihice (amnezia, isteria, epilepsia, confuzia mentală). Mecanismele care stau la baza simulării bolilor sunt următoarele: simularea mentală adevărată și totală; simularea prin exagerare sau suprasimularea; perseverarea. Un rol important în acest sens îl joacă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cel mai adesea putându-se stabili o legătură între debutul acuzei somatice și apariția unui factor de stres psihosocial. Cei afectați nu pretind că sunt bolnavi și nici nu mimează boala (cum se întâmplă în cazurile de tulburare factică sau patomimie), ci chiar cred că sunt bolnavi. Acuzele fizice sau somatice produc o stare de distres sever și afectează viața cotidiană. Durerea și suferința resimțite nu pot fi controlate de individ, iar reacțiile se produc la nivel subconștient. De multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Dacă un copil manifestă intenționat simptome pentru a juca rolul de bolnav, atunci problema lui se încadrează mai bine în categoria tulburărilor factice. Dacă boala este simulată pentru a se evita o anumită activitate, atunci este vorba mai degrabă de patomimie (sindrom Munchhausen). Indivizii cu tulburări factice au adesea în vedere un beneficiu secundar inconștient, și anume atenția pe care o capătă fiindcă sunt bolnavi. În schimb, în cazurile de patomimie, motivația o oferă beneficiul primar, dorința de a părea bolnav
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
evita o anumită activitate, atunci este vorba mai degrabă de patomimie (sindrom Munchhausen). Indivizii cu tulburări factice au adesea în vedere un beneficiu secundar inconștient, și anume atenția pe care o capătă fiindcă sunt bolnavi. În schimb, în cazurile de patomimie, motivația o oferă beneficiul primar, dorința de a părea bolnav având, deci, o cauză ascunsă. De reținut Diferența dintre tulburarea factică și patomimie ține de motivație. Deși ambele condiții presupun intenția de a părea bolnav, în primul caz, intenția individului
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
secundar inconștient, și anume atenția pe care o capătă fiindcă sunt bolnavi. În schimb, în cazurile de patomimie, motivația o oferă beneficiul primar, dorința de a părea bolnav având, deci, o cauză ascunsă. De reținut Diferența dintre tulburarea factică și patomimie ține de motivație. Deși ambele condiții presupun intenția de a părea bolnav, în primul caz, intenția individului este de a-și asuma rolul de suferind, fără ca aceasta să implice un beneficiu major. În cazurile de patomimie, individul se preface a
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dintre tulburarea factică și patomimie ține de motivație. Deși ambele condiții presupun intenția de a părea bolnav, în primul caz, intenția individului este de a-și asuma rolul de suferind, fără ca aceasta să implice un beneficiu major. În cazurile de patomimie, individul se preface a fi bolnav, însă motivația o constituie un beneficiu major. TULBURAREA DE SOMATIZARE Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare În ciuda faptului că, de obicei, copiii reacționează la factorii de stres psihosocial prin acuze fizice și somatice
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
stadii de dezvoltare Tulburarea algică se remarcă printr-un nivel de durere semnificativ din punct de vedere clinic care cauzează suferință și afectează funcționarea. S-ar părea că ea este precipitată de factori psihosociali și că durerea nu se datorează patomimiei. Nivelul de durerea este greu de evaluat din cauza naturii sale subiective. La copii, situația devine și mai complexă din cauză că, la vârste fragede, nu se prea poate folosi autoevaluarea. Deși și copiii foarte mici pot fi conștienți de durere și pot
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
copiii mici sunt durerile de cap și de stomac. Durerea abdominală recurentă la copii nu are legătură cu simptomele medicale ale părinților sau rudelor. Manifestarea intenționată de simptome în vederea obținerii de beneficii secundare, cum ar fi atenția sporită, se numește patomimie. tulburare factică. tulburare de conversie. boală indusă de anturaj. John intenționează să alerge la un maraton, când descoperă că unul dintre competitori e o fostă iubită, cu care nu e capabil să concureze. Când se trezește în dimineața concursului, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se impune control medical și întreruperea treptată a aportului de toxice. Simptom: semn clinic care traduce o suferință, o alterare morbidă a unei funcții psihice, somatice sau psihosomatice. Simulare: imitarea unor simptome clinice sau a unor tablouri morbide (fenomenul de „patomimie”) în scopul obținerii unor avantaje. Sindrom: „complex de simptome” reprezentând o grupare constantă de simptome clinice, apărând independent sau în cursul evoluției unor boli psihice bine delimitate ca tablou clinic. Exemple: sindromul confuzional, sindromul demențial, sindromul psiho-organic cerebral etc. Sitiofobia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]