13 matches
-
spirituală (care cuprinde înrudirea rezultată din participarea la Tainele Bisericii - nășia de cununie și cea de botez - și rudenia cvasipăgână a fraților - frăția de cruce, frăția de lapte etc.). Familia se prezenta ca o familie lăstar, în sistem patriliniar și patrilocal, cu aspecte de endogamie vicinală și exogamie patronimică. Aceste trăsături ale familiei o deosebesc de familia germanică, slavă, bulgară, pecineagă sau cumană, ceea ce anulează susținerile că poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
societăților paleolitice (Kusimba 2005; Lenski 2002). Reperele centrale ale acestei „versiuni sociale de lucru” par să fie: • o demografie globală (și de grup) restrânsă, dependentă de accesibilitatea și abundența (sezonieră) a resurselor economice; • organizarea socială de tip bandă, de obicei patrilocală, alcătuită din câteva familii nucleare; • mobilitatea rezidențială și lipsa comportamentului teritorial; • statutul preponderent vânătoresc al comunităților paleolitice; • diviziunea muncii pe sexe, responsabilitatea vânătorii revenind bărbaților, iar exploatarea plantelor, femeilor; • egalitarismul și, în general, lipsa unei diferențieri importante de statut social
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sta lucrurile, după modelul majorității speciilor animale, strategiile sexului feminin trebuie să fi jucat un rol cheie în configurarea primelor societăți umane, chiar și fără insistența acordată „conspirației” sau „grevei sexuale” (Knight 1991). În acest sens, nici apariția unor comunități patrilocale nu ar putea fi redusă la interesele reproductive ale bărbaților: ele au reprezentat aranjamente sociale convenabile indivizilor de ambe sexe, ca și apariția timpurie a asocierilor (cel puțin formal și „în serie”) monogame (cf. Clark 1997; Kaplan et al. 2000
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de descendență și de normarea parteneriatelor între bărbați și femei. Pentru a conchide, moștenirea socială a paleoliticului inferior poate fi caracterizată succint ca fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
problemă a traducerii este transformată, prin acest tip de analiză naratologică, într-o problemă de antropologie. Termenii trebuie legați de aspectul formelor pe care le putea lua căsătoria. Cartea judecătorilor prezintă și alte simptome ale unei tranziții violente de la căsătoria patrilocală (greșit considerată matriarhală) la căsătoria virilocală (de exemplu, în Cartea judecătorilor 15) și la ipoteza că această tensiune care stă la baza narațiunilor dar și a folosirii unor termeni problematici ne ajută să explicăm cele mai obscure pasaje, în special
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
psihologiei sociale), antropologia fiind saturată, în schimb, în mai mare măsură de date cultural-comparative. Interesante sunt pe această linie achizițiile ei privind grupurile familiale și relațiile de rudenie. Constatarea unei foarte mari diversități de tipuri de familie (monogamă, poligamă, matrilocală, patrilocală, neolocală etc.), a modurilor diferite de descendență, creștere a copiilor a contribuit într-o măsură considerabilă la consolidarea concepției relativismului cultural, la depășirea sau, oricum, micșorarea aroganței europo(americo)centrismului. Aceste efecte de descentrare culturală și etnică, de o serioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Fiicele urmau să se căsătorească în alte „case”, fiii mai mici căutau fete moștenitoare, devenind gineri, iar cei ce rămâneau acasă, celibatarii, renunțau tacit la partea lor de moștenire. Așa încât, dacă fetele ajungeau „străine” într-un context patriarhal, patriliniar și patrilocal (vezi 3.3.3.2), băieții mai mici alergând după fete cu gospodărie, statutul celibatarilor era la mijloc de drum, între servitori și rude (Segalen, 1987). De aceea, concepția ideologilor francezi din secolul al XIX-lea - în particular a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de bărbați. Adesea, poliginia este admisă, iar bărbații domină nu numai viața socială publică, ci și pe cea de familie. Astfel de societăți și familii se numesc patriarhale și sunt strâns legate de descendența pe linia tatălui și de rezidența patrilocală. Familia matriarhală, în care relațiile de familie sunt dominate de femei, este astăzi mai puțin prezentă în forma ei clasică (din perioada așa-numitului matriarhat). Ea este tipică pentru societățile matriliniare și matrilocale. De notat însă că societatea occidentală, și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3.2. Criteriul rezidențialtc "3.3.3.2. Criteriul rezidențial" Locul în care se va fixa configurația maritală nou constituită, pentru un timp mai îndelungat sau definitiv, are multiple semnificații pe planul vieții economice, psihosociale și al socializării copiilor. Rezidența patrilocală înseamnă stabilirea grupului familial la părinții mirelui (soțului), iar cea matrilocală, la părinții soției. La aceste forme se mai poate adăuga cea ambilocală (la părinții ambilor soți), în două variante: fie că este indiferent la părinții cărui soț locuiește noul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la o generație la alta numai legăturile pe linie masculină prezintă relevanță: copiii femeilor (indiferent dacă e băiat sau fată) sunt excluși de la participarea la descendență (vezi figura 4, apud Fox, 1972). Figura 4. Descendență patriliniară Patriliniaritatea fundată pe rezidența patrilocală este un model mai răspândit. Societățile bazate pe agricultură și păstorit practică acest sistem. Îmbinând avantajele de descendență și rezidență cu cele ale puterii economice și politice, dominația bărbatului este fără rivalități din partea femeilor. Sistemul nu are contradicțiile celui matriliniar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
for hightened sexual attraction under conditions of high anxiety”, în Journal of Personality and Social Psychology, 30. Eggenberg, D. (1992), „Family structure and intergenerational exchange”, în Research on Aging, 14. Ember, C., Ember, M. (1971), „The conditions favoring matrilocal versus patrilocal rezidence”, în American Anthropologist, 73. Ember, C., Ember, M. (1998), Cross-Cultural Research for Social Science, Prentice Hall, Upper Saddle River. Ember, C., Ember, M. (2002), Cultural Anthropology, ed. a X-a, Prentice Hall, New Jersey. Engels, Fr. (1940/1950), Apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Societăți tradiționale Societăți moderne 1. Numărul de parteneri conjugali concomitenți Unul (monogamie) Mai mulți (poligamie) Unul (monogamie) 2. Alegerea partenerului (lor) Alegerea făcută de părinți sau rude pentru a întări puterea familiei Alegere relativ liberă făcută de parteneri 3. Rezidența Patrilocală, matrilocală, ambilocală, anvuncolocală Neolocală 4. Relațiile de putere Diferite grade de dominație a bărbatului (patriarhale) O mai mare apropiere de putere bărbat-femeie 5. Relația părinți copii Autoritate și dominanță părintească Mai mare toleranță și egalitate părinți-copii 6. Funcțiile familiei Concentrare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor trebuie de multe ori să ia în calcul și părerea părinților. În alte culturi, cuplurile proaspăt căsătorite de multe ori trebuie să locuiască împreună cu părinții unuia dintre soți, ceea ce se numește rezidență ambilocală și care are două variante: rezidența patrilocală înseamnă stabilirea grupului familial la părinții mirelui (soțului) și rezidența matrilocală la părinții soției. Funcționează și alte modele rezidențiale, dintre care cel avuncolocal este mai important, regula fiind aici de a locui la unul dintre unchi, de obicei la unul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]