44 matches
-
acidifierea mediului gastric până la o valoare de 1-2 a pH-ului, eliminănd cea mai mare parte a microbilor ingerați. De asemenea, el facilitează digestia proteinelor, cu precădere a celei implicate în digestie, pepsina. Valoarea mică a pH-ului favorizează activarea pepsinogenului, precursorul pepsinei. După ieșirea din stomac, acidul este neutralizat de către duoden și bicarbonat de sodiu. Mucusul gastric, secretat de celulele mucipare gastrice, are rol în apărarea celulelor mucoasei gastrice de acțiunea acidului clorhidric, ca și bicarbonatul de sodiu. Dacă acest
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
izoosmotic în raport cu plasma. La nivelul celulelor oxintice, se realizează un schimb ionic între H+, care trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși NaCl, prin celulele de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastric este pepsina. Aparținând endopeptidelor, ea hidrolizează proteinele, atât de origine animală, cât și vegetală. După ce solubilizează proteinele, transformându-se în acid-albumine, le scindează până la stadiul de albumoze și peptone. Secretată de celulele principale ale glandelor fundice sub formă de pepsinogen (g. m. = 42000), aceasta se transformă în prezența acidului clorhidric, prin desprinderea unui peptid, în pepsină activă cu g. m. = 34500. Conversiunea pepsinogenului în pepsină se produce spontan în soluții cu pH sub 6. Ea comportă mai multe etape cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scindează până la stadiul de albumoze și peptone. Secretată de celulele principale ale glandelor fundice sub formă de pepsinogen (g. m. = 42000), aceasta se transformă în prezența acidului clorhidric, prin desprinderea unui peptid, în pepsină activă cu g. m. = 34500. Conversiunea pepsinogenului în pepsină se produce spontan în soluții cu pH sub 6. Ea comportă mai multe etape cu pierderea a 20% din molecula sa, concomitent formării de pepsină. În soluție slab acidă, pepsina catalizează conversiunea pepsinogenului într-un compus pepsină + inhibitor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu g. m. = 34500. Conversiunea pepsinogenului în pepsină se produce spontan în soluții cu pH sub 6. Ea comportă mai multe etape cu pierderea a 20% din molecula sa, concomitent formării de pepsină. În soluție slab acidă, pepsina catalizează conversiunea pepsinogenului într-un compus pepsină + inhibitor, acompaniat de formare de peptide X. În soluție cu pH inferior lui 5,4, acest compus se disociază în pepsină liberă și inhibitorul respectiv. Acesta este degradat ulterior de pepsină cu o viteză maximă la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în prezența ionului de calciu) permițând separarea laptelui într-o fracțiune solidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
NaCl, după care se tratează termic, cu aer cald sub presiune. b) Pepsina. Este tot un preparat enzimatic de origine animală, dar se obține din mucoasa roșie a stomacului de porc sau vită, unde se găsește sub formă inactivă de pepsinogen; trecerea în stare activă are loc sub influența HCl folosit la extracția enzimei din mucoasa stomacală roșie. Pepsina coagulează bine numai laptele cu un pH mai mic de 6,6. Comparativ cu cheagul, pepsina are o activitate proteolitică mai mare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sa, acestora li se dă numele de celule Schwann). Descoperă că celulele care formează mușchiul striat în esofag sunt cele care realizează contracția, funcție de bază a procesului de digestie. Descoperă, de asemenea, enzima esențială a digestiei (pepsina), provenită din transformarea pepsinogenului secretat de celulele stomacului. Stabilește faptul că drojdia este un microorganism unicelular de tip eucariotic, aparținând regnului ciupercilor (ce numără 1500 de specii diferite), care se multiplică prin mitoză. Drojdia Schwann, Schleiden și Virchow neagă "vitalismul" (Wohler) și netezesc calea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în prezența ionului de calciu) permițând separarea laptelui într-o fracțiune solidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și intermediar [35]. Studiul profilului expresiei genice în NMC a arătat că un număr mare de gene au un nivel crescut al expresiei la nivelul epiteliului neoplazic S100P, Prostate stem cell antigen, Jagged 1, HES1, STK6/STK15, Cathepsin E și Pepsinogen C și în stroma tumorală ovarian-like Steroidogenic Acute Regulatory și Estrogen Receptor 1, ultimele fiind implicate în metabolismul estrogenilor și în steroidogeneză [36, 37]. Date recente au arătat că mutațiile genei K-RAS și pierderea alelică la nivelul cromozomului 3p25 (gena
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4% substanțe organice (enzime). Acidul clorhidric este secretat de către celulele parietale ale glandelor fundice. Rolurile HCl: transformă pepsinogenul, care este o proenzimă, în fermentul activ - pepsina; transformă fierul trivalent în fier bivalent, acesta din urmă putând fi absorbit la nivelul intestinului pregătește amidonul pentru digestie precipită cazeinogenul din lapte are rol antiseptic Cele mai importante enzime gastrice sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pepsina; transformă fierul trivalent în fier bivalent, acesta din urmă putând fi absorbit la nivelul intestinului pregătește amidonul pentru digestie precipită cazeinogenul din lapte are rol antiseptic Cele mai importante enzime gastrice sunt pepsina, labfermentul, gelatinaza, lipaza gastrică. Pepsina. Proenzima (pepsinogenul) este transformată de către HCl în pepsină; pepsina acționează asupra proteinelor din alimentele ingerate și le transformă în polipeptide, în aceste mod devenind solubile și ușor digestibile, are rol în coagularea laptelui la adult Labfermentul, secretat sub formă de proenzimă de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în prezența ionului de calciu) permițând separarea laptelui într-o fracțiune solidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
devin active, prin scindarea unor fragmente peptidice inhibitoare. Endopeptidazele acționează atât în mediu acid, cât și în mediu alcalin. Din această subgrupă fac parte pepsina, tripsina, chimotripsina chimozina, catepsinele. Pepsina este secretată în regiunea pilorică a stomacului sub formă de pepsinogen, precursor inactiv. Sub acțiunea HCl din stomac la un pH 1,5-2,5 pepsinogenul se transformă în pepsină activă: Prezentă în sucul gastric, pepsina hidrolizează legăturile peptidice dintre un aminoacid aromatic și unul dicarboxilic, degradând astfel proteinele până la faza de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cât și în mediu alcalin. Din această subgrupă fac parte pepsina, tripsina, chimotripsina chimozina, catepsinele. Pepsina este secretată în regiunea pilorică a stomacului sub formă de pepsinogen, precursor inactiv. Sub acțiunea HCl din stomac la un pH 1,5-2,5 pepsinogenul se transformă în pepsină activă: Prezentă în sucul gastric, pepsina hidrolizează legăturile peptidice dintre un aminoacid aromatic și unul dicarboxilic, degradând astfel proteinele până la faza de polipeptide. Pepsina este diferită ca structură, în funcție de specie. Tripsina este produsă de pancreasul exocrin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]