18 matches
-
contact i 3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil i 4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil i 5. laringoscopie directă i 6. microlaringoscopie i 7. traheoscopie rigidă i 8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă) i 9. stroboscopie i 10. spirometrie i 11. analiza percepțională și acustică a vocii i 12. evaluarea timpului maxim de fonație i 13. evaluarea fonetografică i 14. prelevări pentru evaluare microbiologică i 15. aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică a 16. biopsii endolaringiene i 17. biopsii endotraheale și endobronșice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
COPII) ... 1. laringoscopie indirectă (cu oglinda) 2. laringoscopie de contact 3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil 4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil 5. laringoscopie directă 6. microlaringoscopie 7. traheoscopie rigidă 8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă) 9. stroboscopie 10. spirometrie 11. analiza percepțională și acustică a vocii 12. evaluarea timpului maxim de fonație 13. evaluarea fonetografică 14. prelevări pentru evaluare microbiologică 15. aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică 16. biopsii endolaringiene 17. biopsii endotraheale și endobronșice 18. evaluarea căilor aeriene la nou-născuți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
de 3,2/1,5 mmHg (versus placebo) a fost asociată cu o performanta semnificativ mai bună atât pe rezultatele imediate cât și pe testările tardive. Pe de altă parte, patru studii randomizate pe 2396 pacienți, care au analizat procesarea percepțională și abilitatile secvențiale, au găsit că o reducere medie a tensiunii arteriale de 17,1/7,0 mmHg s-a asociat cu un declin la test, mic, dar semnificativ. Astfel, se pare că scăderea tensiunii arteriale poate îmbunătăți performanța la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
7,0 mmHg s-a asociat cu un declin la test, mic, dar semnificativ. Astfel, se pare că scăderea tensiunii arteriale poate îmbunătăți performanța la testele screening de memorie și dementa, susținând beneficiile terapiei antihipertensive asupra morbidității cerebrovasculare. Totuși, procesele percepționale și capacitatea de învatare pot să nu beneficieze de scăderea tensiunii arteriale, sugerând că diferite funcții cognitive pot fi influențate diferențiat. Trebuie spus că studiile care nu au arătat beneficiu asupra testelor de învățare și percepție au fost asociate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
contact i 3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil i 4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil i 5. laringoscopie directă i 6. microlaringoscopie i 7. traheoscopie rigidă i 8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă) i 9. stroboscopie i 10. spirometrie i 11. analiza percepțională și acustică a vocii i 12. evaluarea timpului maxim de fonație i 13. evaluarea fonetografică i 14. prelevări pentru evaluare microbiologică i 15. aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică a 16. biopsii endolaringiene i 17. biopsii endotraheale și endobronșice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
COPII) ... 1. laringoscopie indirectă (cu oglinda) 2. laringoscopie de contact 3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil 4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil 5. laringoscopie directă 6. microlaringoscopie 7. traheoscopie rigidă 8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă) 9. stroboscopie 10. spirometrie 11. analiza percepțională și acustică a vocii 12. evaluarea timpului maxim de fonație 13. evaluarea fonetografică 14. prelevări pentru evaluare microbiologică 15. aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică 16. biopsii endolaringiene 17. biopsii endotraheale și endobronșice 18. evaluarea căilor aeriene la nou-născuți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
contact i 3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil i 4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil i 5. laringoscopie directă i 6. microlaringoscopie i 7. traheoscopie rigidă i 8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă) i 9. stroboscopie i 10. spirometrie i 11. analiza percepțională și acustică a vocii i 12. evaluarea timpului maxim de fonație i 13. evaluarea fonetografică i 14. prelevări pentru evaluare microbiologică i 15. aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică a 16. biopsii endolaringiene i 17. biopsii endotraheale și endobronșice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
incipientă încearcă a-și fauri propria să lume, una a imaginației larvare, care amestecă - fără alt scrupul decît cel al unei aburoase verosimilități interioare - basmul cu datele fragmentate ale realului, aluziile geologiei, ale florei și faunei cu aventură livresc-juvenilă, intimitatea percepționala cu vastitatea intercontinentala, viața cu moartea. Elegia e conținuta, e rece aidoma unei bucăți de carne congelata, în care se deslușesc structurile organice: "Osteni de mazăre săriți din teaca/ îmbătați de aerul tare ziua-si încep-/ cu răsunet pocnesc pe
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
legătură// poate că oră e de cumpănă/ în zero// de neînceput bolnavă o vecie...” (Modulație). Fețele golului ce intervine în etapa postparadiziacă sînt așadar multiple, avînd drept numitor comun un simțămînt de irealizare. Nici o certitudine nu se menține în plan percepțional, afectiv sau conceptual, în cadrul unei surpări a aparențelor, care pare a nu mai avea limită, cu atît mai tulburătoare cu cît nu se însoțește de gesturi patetice, de o acustică accentuată, ci se petrece într-un mediu potolit, silențios. Deznădejdea
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
conștiința bilingvă și, implicit, biculturală a lui Adam Puslojiš se întîlnesc dezinvolt locuri, timpuri, regnuri, forme, sonuri, culori venite dintr-o diversitate de direcții ce ascund poate o nostalgie a insuficientei fixări într-un mediu anume, o indeterminare, o indecizie percepțională și morală ce se dovedește propice lirismului. Mobilitatea e o trăsătură perpetuă a producției în chestiune. O neliniștită deambulare, un nomadism sui generis vizibil și-n localizarea poemelor "în tren spre", "în drum către" justifică o atare impresie. Aproximațiile de
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
care a fost nu o dată asemuit, Cornel Regman dă dovada unui specific scepticism surîzător, jucăuș, chiar cu lucrurile ce n-ar putea fi luate peste picior (nu se află oare aci și o tangență călinesciană?), ținînd de-o arhaică matrice percepțională și de comportament. Un dramaturg al erei comuniste "a scris pentru a fi publicat și pentru aceasta a fost în stare să înfrunte orice potrivnicie a cenzorilor, cedînd la nevoie sau tîrguindu-se cu ei. Nu e sigur dacă nu cumva
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
de ispită, bagaje, iluzii,/ trenuri de care mă agăț pe ultima sută de metri,/ autostrăzi spintecate rîzînd” ( Viața în bagaje). Dar inhalarea acestei mobilități similare unui stupefiant duce la figurile unor destructurări, ale ambianței ca și ale făpturii omenești. Viteza percepțională sporește pînă la halucinație, implicînd cochetăria, lascivitatea, levitația izbăvitoare: „în rest,/ magia erotică în visul nocturn,/ viața e aici, clipa ce trece, anotimpul de acuarelă/ crescut și așezat peste orașul meu,/ tăcerea elocventă a celor patru telefoane,/ trupul rămîne pe
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
se salută”. Ori raportează zbenguiala lor la eternitate: „Fluturii în grădină se joacă sau caută timpul?”. Poetica lui George Drăghescu are simplitatea și transparența unui izvor ce țîșnește în miez de codru. Dacă litera versului se compune dintr-un mozaic percepțional, frecvent de inspirație silvatică, spiritul care îl animă e o transcendență. O obiectivitate angelică, incantatorie: „Pe unde au trecut lupii, eu am scris poezie, pe unde au trecut greierii, eu am scris poezie, pe unde au trecut îngerii, era scrisă
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
lăsau să se vadă aparențele, cel de-al doilea, cîștigînd pariul longevității, tipic cerebral, de constituție nervoasă, iar Pompiliu Constantinescu de factură atletică, pe scara kreschmerină". Fraza arborescentă nu face decît să întărească senzația de artă ce apelează la materia percepțională și emoțională spre a-și susține demersul pe o bază mai trainică/tainică: "întocmai cum la aparatul fotografic distanța focală decide calitatea obiectivului de a fi de portret ori de peisaj, de tăioasă precizie sau de artistic flou, la fel
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
urechile, urechile se pot lua la întrecere" (Moartea auzului). "Dicteul automat" nu e asumat integral, întrucît autorul respectă, în plină dezlănțuire suprarealistă, o ștachetă...realistă. În felul acesta d-sa ține a menționa un punct de plecare zero, afectiv și percepțional, precum un soi de alibi al mărturiei: "Trebuie să uit tot înaintea cuvintelor/ E amurgul cel mai nimerit pentru dragoste" (Distanțe). O atare amnezie voită e însă un semnal în răspăr al unei memorii pe care artistul e nevoit a
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
din urmă îi este rezervat un spațiu mai larg, în vederea zdruncinării optimismului exagerat al transumaniștilor, deși și critica sa este, la rândul ei, criticată și demascată de extremism retoric și speculativ, de la analiza crizei subiectului în contextul tehnoștiinței la teoria percepțională a mașinii viziunii, de la teoria bombei informaționale la teoria bombei genetice. Capitolul al patrulea începe cu prezentarea pluralității și a contradicțiilor mișcării cyberfeministe, mișcare conturată în special prin convergența discursivă dintre cybercultură, cibernetică sau cyborg și feminism. De la accentuarea diferenței
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a umanului, este de fapt un corp conectat în mod organic, perceptiv la spațiul tehnologic. Subiectul virtual se remarcă prin caracterul său imersiv în interfața digitală, caracter coerent prin prisma senzațiilor proprioceptive 15 care, mediate de interfețe electronice, reconfigurează limitele percepționale ale corpului uman. Subiectul virtual este, prin urmare, unul inserat cu informație material-digitală, informație care pune în discuție limitele localizării și ale integrității umane, mai degrabă decât un subiect imaterial și destrupat. Am văzut în capitolul precedent polemica dintre material
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de chestiuni antropologice care vizează condiția umană în proximitatea alterității sau a celuilalt în numeroase accepții: întrupările biotehnologice, interregnurile sau multietniile care se manifestă pe Internet. În acest context, ontologia postumanului virtual nu înseamnă o desprindere de materia viscerală și percepțională a corpului în favoarea primatului acordat minții sau spiritului ca localizări ale eului, ci înseamnă o situare în trup. Această situare încorporată produce întregirea identității ca indestructibilitate a relației corp-conștiință, ambele protezate, interfațate sau transmutate în mod tehnocultural, dar și descoperirea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]