11 matches
-
29. Vespremeanu E. (1993) - "Oceanografia", Editura Universității, București 30. *** 1983 - "Geografia României", volumul I, "Geografia fizică", Ed. Academiei Române, Buc. 31. *** 1987 - "Geografia României", volumul III, "Geografia Carpaților și Depresiunii Transilvaniei". Editură Academiei Române, București 32. *** 1992 - "Geografia României", volumul IV, "Regiunile Pericarpatice" Editură Academiei Române, București 33. *** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa: www.inssc.ro) 34. Manualele școlare alternative V-XII aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro) DIDACTICA GEOGRAFIEI PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
29. Vespremeanu E. (1993) - "Oceanografia", Editura Universității, București 30. *** 1983 - "Geografia României", volumul I, "Geografia fizică", Ed. Academiei Române, Buc. 31. *** 1987 - "Geografia României", volumul III, "Geografia Carpaților și Depresiunii Transilvaniei". Editură Academiei Române, București 32. *** 1992 - "Geografia României", volumul IV, "Regiunile Pericarpatice" Editură Academiei Române, București 33. *** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa: www.inssc.ro) 34. Manualele școlare alternative V-XII aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro) DIDACTICA GEOGRAFIEI PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
realizat un studiu teoretic al anomaliilor câmpurilor potențiale, folosind metoda continuării analitice în semispațiul inferior, rezultând formule care au permis un calcul aproximativ al mareelor terestre. Cu același colaborator a investigat aplicabilitatea prospecțiunii gravimetrice la detectarea anticlinalelor petrolifere din regiunea pericarpatică și a studiat aproximarea și aplicațiile gradientului vertical al gravitației terestre. Din anul 1962 s-a aplecat asupra studiilor de seismicitate a României, în colaborare cu geofizicianul Dumitru Enescu, elaborând un model care descrie producerea cutremurelor intermediare de la curbura Carpaților
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
Târgului - Târgu Ocna, este localizat în zona flișului extern, aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
format o depresiune premontană cu rol de avanfosă, care a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din formațiuni cristaline de tip carpatic, scufundate la mii de metri. În sud se delimitează față de fundamentul Platformei Moesice prin falia pericarpatică. Sedimentul care o acoperă, reprezentat prin depozite de molasă, aparține intervalului paleogen-cuaternal inferior; la zi apărând doar formațiunile piemontane levantin-cuaternale alcătuite din argile, nisipuri și pietrișuri cu structură fluvio-torențială, acoperite și ele de depozite loessoide (luturi nisipoase). este bogată în
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
nord și de cea de 47°06' lat. N în sud și de meridianele de 26°09' long. E în vest și 26°27' long. E în est. Din punct de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa pericarpatica, ce cuprinde argile și nisipuri sedimentate în alternanta - uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
și macrofaunistice distincte. A demonstrat că între Kossovian și Buglovian, cât și între Basarabian și Hersonian, pe unitățile d e platformă, au existat întreruperi de sedimentare. A semnalat existența Volinianului superior în Dobrogea de Sud, a Buglovianului la Viișoara (Molasa Pericarpatică), a depozitelor cu mactre mici și congerii pe stânga Prutului (în Basarabianul superior) și a demonstrat că Basarabianul inferior lipsește în Depresiunea Transilvaniei, dar este prezent in Bazinul Zarand. A revizuit fauna cu Cryptomactra și a studiat conținutul microfaunistic din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și s ubetajele sale. Prin activitatea desfășurată, s a afirmat ca unul dintre cei mai valoroși specialiști în Sarmațian, pe plan național și internațional. În afară de Sarmațian, a adus contribuții valoroase asupra Badenianului de pe Platforma Moldovenească, Dobrogea de Sud și Molasa Pericarpatică (Crivineni și regiunea Depresiunea Horezu dintre Luncavăț și Bistrița). A îmbogățit inventarul micro - și macrofauni stic pe baza căruia a tras concluzii biostratigrafice și a efectu at c orelări cu Tethysul. A apreciat că prezența Langhianului în Paratethys reduce volumul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]