216 matches
-
mâncăm între noi, și care își așteaptă într-o inconștiență totală dispariția de pe scena istoriei? Credem că aici este genial autorul acestei lucrări. Pentru că Ștefan Dumitrescu pătrunzând în profunzimile psihologiei poporului daco-român, investigându-i pliurile acestei profunzimi, reinterpretând dintr-o perspectiv științifică (de fapt din mai multe perspective) și modernă miturile, care sunt fundamentele memoriei colective ale poporului daco-român, el reușește să ilumineze, ca să spunem așa, tainele profunde ale acestui neam daco-românesc atât de mare și totuși atât de nefericit, de
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
stopeze cursul de unificare a acestora, dar și să împiedice pe toate căile și metodele posibile integrarea RM în Uniunea Europeană... Mai cred, că politrica elitelor PDM și PLDM (nu membrii de rând și susținătorii) au un plan de acțiune unic perspectiv...asemănător cu al comuniștilor, socialiștilor și altor cozi de topor de stânga. 1. După cum am spus, să facă tot posibilul pentru a stopa procesul de unire. 2. Întregirea Moldovei de la Carpați până la...și Transnistria, pentru a forma Moldova Mare, independentă
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
onorific; ... c) alege președintele vicepreședinții și secretarul științific dintre membrii titulari; ... d) validează, prin vot, componența consiliului onorific propusa de președinte; ... e) aprobă darea de seamă și bugetul anual al AOSR; ... f) aprobă programele de activitate științifică anuală și de perspectiv��. ... (3) Adunarea generală se întrunește în sesiuni ordinare o dată pe an și ori de câte ori este necesar la solicitarea președintelui, a consiliului științific sau a două treimi din numărul membrilor AOSR. Convocarea adunării generale se face de către președinte. ... (4) Adunarea generală este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189034_a_190363]
-
aș i suma cu vaste implică îi generalizatoare. Omul care Eminescu. P n de cur nd, c nd p irea ei n lumea a i s a a ăă s posed o astfel de nsu ire pare s aib o perspectiv edenic a venit grabnic i cu zeci de regrete din partea-mi, a i at s a i ai a demiurgic , de unde mbr i eaz o mereu re nnoit n casă bunicilor mei există pe grind acel volum magic cu ț
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
i>All about love </i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">vizează</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> perspectiv</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> heteronormativă din care e scrisă
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
vinului, este una dintre cele mai mari atracții turistice din Republică Moldova. Cricova este supranumita și "orașul stropilor de soare". Cricova se poate numi oraș din mai multe considerente. Pe parcusul istoriei sale, Cricova a dovedit să fie un oraș perspectiv. Pentru prima dată a fost pomenit în letopisețele regale din 1692, reprezentând un sătuc cu 200 de familii. Printre primii gospodari ai acestor locuri au fost Vasile Vornic, Grigoaș Duga, Carpu Covrig, Petra și Toader, Lupul și Petru, aceștia având
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
Adăpostindu-se într-o locuință abandonată din Trecătoarea Macarger, un călător visează evenimentele tragice petrecute mai demult în acele locuri. Un om aflat în moarte clinică este readus accidental la viață, spre groaza dușmanilor săi. Această poveste este relatată din perspectiv fiului căruia i-a murit mama și asistă la ciudata dispariție a tatălui, din cea a tatălui care și-a ucis soția și apoi a dispărut când a întâlnit fantoma ei și din perspectiva mamei contactate de un medium. După ce
Valea bântuită () [Corola-website/Science/331782_a_333111]
-
în perioada Renașterii italiene. Metoda lui Brunelleschi (1420) este cea mai veche formulă de calcul a imaginii perspective. Cea mai importantă descoperire pe plan constructiv a acestei scheme este reversibilitatea biunivocă dintre motivul real și proiecția lui pe planul tabloului perspectiv așa cum sunt percepute ele de vederea umană. Ea apelează la epura axonometrică (cunoscută încă din antichitate) compusă din plan și elevație la care adaugă în cele două vederi poziția ochiului după teoria ferestrei albertiene. Metoda are avantajul că nu folosește
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
pe un geam transparent având poziția ochiului fixă. Nu se ia în calcul vederea binoculară, aceasta este rezolvată mult mai târziu cu ajutorul fotografiei stereoscopice. În fapt toate dreptele din spațiu cu excepția dreptelor frontale au un punct de fugă pe tabloul perspectiv. Poziția punctului de fugă se află în locul în care o rază vizuală paralelă cu dreapta din spațiu înțeapă tabloul perspectiv. Această modalitate de a trasa dimensiunile infinite cu ajutorul razelor vizuale finite care pleacă din ochi a îmbunătățit substanțial calitatea reprezentărilor
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
târziu cu ajutorul fotografiei stereoscopice. În fapt toate dreptele din spațiu cu excepția dreptelor frontale au un punct de fugă pe tabloul perspectiv. Poziția punctului de fugă se află în locul în care o rază vizuală paralelă cu dreapta din spațiu înțeapă tabloul perspectiv. Această modalitate de a trasa dimensiunile infinite cu ajutorul razelor vizuale finite care pleacă din ochi a îmbunătățit substanțial calitatea reprezentărilor figurative fiind utilizată atât în pictură cât și în arhitectură, ceea ce a însemnat un pas imens în dezvoltarea esteticii și
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
ca o deschidere spre infinit ". Astfel, spa?iul care se constituie că peisaj este un spa?iu În care infinitatea ?i finitatea se Îmbin?", pentru c?, prin multiplele sugestii artistice, oric?rui spa?iu finit i se poate atribui o perspectiv? nelimitat?, constituindu se astfel În sugestie a infinitului. Dar nu numai pictură sau arhitectură pot oferi asemenea sugestii ale deschiderii unei perspective nelimitate. Spa?iul poetic eminescian devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, a unei proprii viziuni filozofice, uime?te
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere p?ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-l ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-l decodeze. Studiul topos-ului sau al cli?eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura european? ?i Evul Mediu latin", care a ar?țâț importan?a acestora În transmiterea tradi?iei culturale ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au r?mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera din aceast? perspectiv?, avem sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers. Privite din „unghi cosmic" (E.
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
îi universului mitul istoriei, mitul În?eleptului, al magului, al dasc?lului care ? ție s? citeasc? semnele Întoarse din cartea lumii ?i ap??? legea veche, mitul erotic, mitul oniric, mitul Întoarcerii la elemente, mitul creatorului ?i mitul poetic. ??zute din perspectiv? mitic?, elementele ce compun acest „cosmos viu" al universului poetic eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri". În partea a treia a lucr?rii au
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a lucr?rii au fost relevate semnifică?îi artistice ale unor toposuri poetice eminesciene, acestea fiind raportate la cele trei dimensiuni ce definesc coordonatele artistice ale operei eminesciene: perspectiva liric?, cea cosmic?? ?i dimensiunea mitic?. De exemplu luna, privit? din perspectiv? cosmic?, este, prin Ins??i imaginea ei de ou primordial Întruchipând „Începutul lumii", simbol al genezei. Luna este de asemenea metafor? a timpului cosmic. În aceast? ipostaz? de ochi ceresc „ce prive? te lumea În obiectivitatea impasibil? a gândului pur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
impasibil? a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute", ea devine simbol al cunoa? terii pure, „imagine perfect? a contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a gra? iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste?ea, melancolia, nep?sarea trist? sunt trepte metafizice ale acelui sentiment tragic al existen?ei umane" . Din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii cu dramele, iluziile ?i dezam?girile ei. Peisajul că stare a sufletului A.Reprezent?ri terestre ale Paradisului pierdut Moto: „Poezia liric? [...] are drept con?inut subiectivitatea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a intuit cel mai bine ideea c? „spa?iul care se constituie că peisaj este un spa?iu În care infinitatea ?i finitatea se Îmbin?" (Rosario Assunto), atâta vreme ce oricare spa?iu finit poate fi deschis c?tre o perspectiv? nelimitat?, constituindu-se În sugestie a infinitului. Pentru aceasta, „cuvintele logice perfecte" cum le numea G. B. Viconu mai sunt de ajuns, artistul creând, prin for?a de sugestie a cuvântului, orizonturi nelimitate ce se reveleaz? necontenit privirii: „Întotdeauna mi-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere ??ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-1 ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-1 decodeze . Studiul toposului sau al cli? eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura european?? ?i Evul Mediu latin", care a ar?țâț importan?a acestora În transmiterea tradi?iei culturale ?i deci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
adev?râtul izvor al liricii"), aceste spa?îi poetice surprinse În diferitele lor ipostaze sunt urzite din „figuri ?i imagini În care divinitatea, perfec?ia, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durat? infinit?" (Zoe D.Bu? ulenga). Privite din aceast? perspectiv?, toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au ??mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au ??mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera din aceast? perspectiv?, avem sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers: „Întocmai că ?i Camoens, Eminescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Scrisoarea I") Luna, soarele, „coloniile de lumi pierdute", „roiurile luminoase izvorând din infinit" reprezint?, la nivel cosmic, cercuri succesive ale devenirii, Întruparea În forme concrete ale esen?ei. De altfel, forma perfect?, ideal?, prin care poate fi reprezentat, din aceast? perspectiv?, spa?iul poetic eminescian ar fi cercul: exist? În crea?ia artistului cercul protector al copacului, „ochiul de p?dure", lumini?ul ce se deschide că o oaz? În mijlocul codrului, lacul care adun? În oglindă lui rotund? lumina lunii, „cuibarul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i aur peste ?? rană cea grea"), iar a doua, „esen?ial?", se refer? Ia dimensiunea orfic? a poeziei, „ca expresie a unei muzicalit??i interioare, profunde, o muzic? inconfundabil?, care devine semnul de identitate al eminescianismului” (E. Simion). ??zute din perspectiv? mitic?, elementele ce compun acest „cosmos viu" al universului poetic eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri" (cum sunt numite de Zoe D.-Bu?ulenga
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i cunoa?te „num?rul sacru", nu poate schimba „destinul imediat al fiin?ei care Îl poart?", r?mânând În sfera destinelor umane „peste care plute?te contemplându-le ?i egalizându-le ochiul cosmic al lunii, la a c?rui perspectiv? revine, simetric, discursul liric final". Privit din aceast? perspectiv? metafizic?, spa? iul terestru se desf??oar?, sub ochiul impasibil al lunii, ca o imensitate dominant? de solitudine: „mii pustiuri scânteiaz?", „mi??? toarea m? rilor singur?țațe". De aceea, aceast? „neclintire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
destinul imediat al fiin?ei care Îl poart?", r?mânând În sfera destinelor umane „peste care plute?te contemplându-le ?i egalizându-le ochiul cosmic al lunii, la a c?rui perspectiv? revine, simetric, discursul liric final". Privit din aceast? perspectiv? metafizic?, spa? iul terestru se desf??oar?, sub ochiul impasibil al lunii, ca o imensitate dominant? de solitudine: „mii pustiuri scânteiaz?", „mi??? toarea m? rilor singur?țațe". De aceea, aceast? „neclintire" superioar? a spa?iului selenar este idealul spre care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]