14 matches
-
a Vru să însemne Luna. Că, vedeț’, Ei doi se întâlnesc - nu-s gură rea - Sub Lună-n cimitir, p’intre scaieț’. Da’ bestia asta, care-i zâce Leu, O spărie pă Thisbe pân la oase: O trasă fiara de peșchir, văleu, Și ea fugi, da’ voalul ei rămase. La voalul fetii, sângerat de fiară Veni și Pyram, nalt și cibiliu. Crezu că Thisbei i-a fost dat să moară Și nu mai vru nici el să fie viu. Își puse
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
simțăminte -------------------------------------------------------------------------------- Vă mulțumesc mult pentru frumoasele gânduri pe care ni le-ați trimis. Realizarea acestui site nu a fost nici simplă și nici ușoară, dar cu ajutorul lui Dumnezeu orice lucru devine posibil. Oct 8, 2010 6:28AM Trimis de către: angela peșchir (angelutza 100) Re: Impresii și simțăminte legate de publicația Conexiuni Creștine Contemporane -------------------------------------------------------------------------------- Am descoperit azi noapte, site-ul acesta minunat și îi mulțumesc Domnului cä visul meu va devenii realitate cäci ceva asemänätor aveam în mintea mea demult.... Am scris
IMPRESII ŞI SIMŢĂMINTE DE LA CITITORI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_si_simtaminte.html [Corola-blog/BlogPost/349725_a_351054]
-
25 ianuarie 1967 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Weilburgstr. 65/16, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, Aleea Romaniței bl. 3, sc. 1, ap. 13, județul Caraș-Severin. (317/2005) 116. PEȘCHIR PETRE-I0N-DĂNILÂ, fiul lui Peșchir Petre și Ianăș Maria, născut la data de 26 ianuarie 1959 în localitatea Bistrița, județul Mehedinți, România, cu domiciliul actual în Austria, 8010 Graz, Wickenburgasse 12/12, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Arad, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172579_a_173908]
-
localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Weilburgstr. 65/16, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, Aleea Romaniței bl. 3, sc. 1, ap. 13, județul Caraș-Severin. (317/2005) 116. PEȘCHIR PETRE-I0N-DĂNILÂ, fiul lui Peșchir Petre și Ianăș Maria, născut la data de 26 ianuarie 1959 în localitatea Bistrița, județul Mehedinți, România, cu domiciliul actual în Austria, 8010 Graz, Wickenburgasse 12/12, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Arad, str. Vaslui, bl. 729, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172579_a_173908]
-
în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Karl și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, Weiden, Parsifalwegstr. nr. 4 F. 10. Țînțaru Iuliana, născută la data de 1 iunie 1969 în Tîrgoviște, județul Dîmbovița, România, fiica lui Stancu Ion și Peșchir Marioara, cu domiciliul actual în Germania, Munchen , Schmelerstr. nr. 12. 11. Țînțaru Adrian, născut la data de 9 martie 1968 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Stancu și Dorina, cu domiciliul actual în Germania, Munchen , Schmelerstr. nr. 12. 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200270_a_201599]
-
aur, dar și acestea apar destul de rar și mai ales la țăranii înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
revelator în acest sens. El locuiește cu Catrina doar două luni, timp în carevinde cele două vaci primite ca zestre, își cumpără haine și pantofi, după care fuge, luând cu el și restul lucrurilordin zes tre, un brâu și două peșchire (prosoape). După șase ani de așteptare, Catrina cere separarea, povestind și pățania prin care a trecut. În poveștile lor, femeile amintesc întotdeauna și acest episod al risipirii zestrei, pre mergă tor părăsirii familiei. Bărbați și femei primesc în egală măsură
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
credem pe soț, fe me ia a furat toată prăvălia: „35 de coți de pânză, 1 ro che de mal teh, 1 roche de ci te ra de In dia, 4 to puri marame, 12 șervete, 1 fes roșu, 3 peșchire lungi, 6 șervete, 3 cămăși de pân ză, 1 dimensiuni de borangic, 1 cole dă fir, 1 pereche de conduri etc.“. Într-una din zile a gă sit în târg pe un mușteriu ce tocmai cumpărase opt coți de stam
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tar. Pacea (de sa mur) = blana de la pi cioa re le unui ani mal. paceaură = cârpă ordinară, ca înjură tu ră devine si no nim cu târ fă, femeie ușuratică. pafta = agrafă dintr-o pla că me ta li că. Peșchir = pânză de șters mâinile sau fața. Pe ze ven ghiu = 1. mijlocitor neonest, codoș. 2. înjurătură trivială. Po sad ni că = amantă, uneori îmbracă și sensul de pros ti tua tă. Prea curvie = adul ter. protimisis = dreptul de întâietate al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de pribeag” să nu-i lipsească cele necesare pentru drum. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Turtiță de ceară, Fie-i de vedeală; Vălușel de pânză, Altul de peșchire. Scenariul epic e lung, de aceea femeile se mai opresc să răsufle și-l reiau pe același ton sacadat. Cuvintele par să se repete, ca-ntr-o invocație imnică. E reactulizat un melos tragic, smuls parcă din carnea trupului. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un copac străin; nimeni nu știe ce-i... Sauna, mănăstire de Ruși egumeni Arsene Grati, român basarabean. Jecu Cimpoiașu, Gheorghe Sterpu, Constantin Costandachi, Gheorghe Ciarșamba, Nistor Arsene. Petrea Uzum Toma. picioare păpușoiu malaiu mânz, noatin, tretin când îi taie coada. peșchir bold puț și fântână buhaii bracace de adus apă. Pădurile în regiunea aceasta a Saricei și a Niculițelului par niște grădini de o varietate surprinzătoare. Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
orele 1 până la 5 în picioare. Dar a fost foarte frumos și interesant: la 1 și jumătate au ieșit toate călugărițele cu lumânările aprinse, patru cu felinarele, patru purtătoare de steaguri, patru cu cădelnițele de argint și pe brațe cu peșchirele albe, subțiri, cusute cu aur și argint. În curtea bisericii s-au citit rugăciunile Învierii. Starița, rămasă în biserică cu ușile cele mari închise, este întrebată de preot, cu vorbele psalmului 23: „Deschideți, boieri, porțile voastre și va intra Împăratul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vechi este ștergar, cuvânt creat în română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad, 1648). Tot derivate românești sunt ștergătoare și ștergură. Un compus românesc este mâneștergură. Alte împrumuturi sunt chindeu din maghiară (kendő) (care înseamnă și „batistă“), peșchir din turcă, senic probabil din bulgară. Un sinonim rar (numai în Oltenia) este profes, de origine necunoscută. Cuvinte din germană Din limba germană, au pătruns multe cuvinte în celelalte limbi europene. Nu este vorba despre elementele vechi germanice (vizigote, longobarde
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
plecare. În timp ce ele trăncăneau cu bunica, repetam în gând graiul, pe care-l receptam din conversația lor, fără prea mare greutate. Încercam să le deslușesc sensul din context, fără ca să mă intereseze topica conversației sau să pricep ceva din ea: "peșchir", "părădaisă", "crumpiri", "cindă", "șpohert", "firang, "chiscant" (pentru: ștergar, roșii, cartofi, sufragerie, mașină de gătit, perdea, găleată cu stropitoare). "Chiscant" m-a fascinat întotdeauna, multă vreme am crezut că e o insectă uriașă de iarbă. În vis, mă joc cu aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]