354 matches
-
care mi-o dă Poezia. Mariana Zavati Gardner - o poetă interesantă, cu inflexiuni post moderniste care a descoperit “Oglinda cu Vise” unde își poate reflecta făptura, și toate închipuirile care o însoțesc. Și unde își poate vedea ca prin fum, Pețitorul. Dar mai ales, poate întrezări cum “în absolut, se figura un alt gând / imposibil de definit”. Cristina Ștefan a reușit o performanță notabilă: de a forma într-un Atelier al Iubirii și Prieteniei, câteva mâini de poeți și prozatori de
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
a trimis toți solii, Ce dansează fară de rușine C’o petala albă de magnolii! A îmbrăcat pămăntul tot în promoroacă Și îi spune clipei, de acum să tacă. Că ascultă iarași șoaptele de dor, Spuse la ureche de un pețitor. Și indrăgostită ca o domnișoară A ieșit în noapte pe o prispă afară Și la harpă căntă, din acorduri mii Pare că intreabă : Oare’ai să mai vii ? Ninge ghioceii iernii peste noi, Vreau în dansul astă, să ne prindem
SĂ SPUNEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sa_spunem_camelia_cristea_1388215255.html [Corola-blog/BlogPost/353352_a_354681]
-
vă faceți griji! Suntem doar noi doi, copiii sunt plecați la oraș. Când avem pe cineva la masă ni se umple casa de bucurie. În timp ce tinerii se lăsau rugați apăru în prag preotul: - Dar ce-mi stați la poartă ca pețitorii? Poftiți înăuntru, casa mea-i deschisă tuturor celor cu sufletul blând și inima curată! Tânăra pereche pătrunse cu stângăcie în casa parohială. La biserică mai fuseseră, dar în casa unui preot, niciodată! Coana preoteasă le puse pe masă bucate apetisante
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
plimbăreața bătu la poarta conacului. Paznicul care nu ațipise toată noaptea, anunță străjerii s-o ia în primire. - Deschide odată, dobitocule! - pițigăie cotoroanța. - Ai răbdare, cumătră! - Mă prinde soarele din urmă! - țipă ea disperată. - Că doar nu te prinde vreun pețitor din poveste tânăr și frumos ca lacrima! - trase paznicul de timp. - Nenorocitule, îți bați joc de mine? Lasă că te aranjez eu! Înspăimântat de amenințare, omul trase zăvorul și cotoroanța pătrunse țanțoșă pe murgul negru din care ieșeau aburi după
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
fericită/ C-o floare prinsă-n păr/Dar cine e alesul, rămâne un mister...” Nu există atâta Românie câtă scenarită clocotește în călimara părintelui fondator al tabloidizării presei postdecembriste, iar istoria este o Giocondă care nu duce niciodată lipsă de pețitori. De unde și certitudinea: „Cu atenție mărită/orice fată se mărită.” Abu Hasan de România nu s-a rușinat niciodată. Nu a plecat nicăieri. Nu s-a ascuns. E aici. Public. Face ce știe mai bine - le trage. Dependența prea multora
O noapte cât o eternitate by https://republica.ro/o-noapte-cat-o-eternitate [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
dacilor, zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările nemigratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Cu timpul, de la păsări
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Celui Slăvit... Rostirea cu «Casa rămasă pustie !» Adevăr de netăgăduit, La tot pasul se vede : în bazaruri, la Knesseth și Templul zdrobit; Irozi pretutindeni în loc de mireasă; v-ați izgonit Salvatorul, Un Mire ce-și plânge aleasa, părinți ce-au respins pețitorul... Te-ar fi înălțat înspre ceruri ; ai ales să te-apleci la pământ, De-ai mai putea repara stricăciunea, popor iubitor de mormânt! Ai două Golgote și rituri mulțime și sfeșnic și steme cu lei Dar nu-L ai pe
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
în sat la mine Toamnele de nunți -s pline. Și m-a dus la horă-n sat, Până-n ziuă am dansat. Hai,hai, în sat la noi Vinul fierbe în butoi. Și s-a jurat până-n zori Că-mi trimite pețitori. Hai, hai, bădiță, tu Drept la casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
căreia-i rămâne cununa cu scop anume pe acoperiș de casă, în curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-altădată. Să-și cheme norocu-n soartă. În curând, zvonul se duce și pețitori le aduce fetelor ce sunt sortite, la altar de-a fi-nsoțite. Datină de sărbătoare se sfârșește-n alai mare, cu nuntire ce unește destinele, ca-n poveste. An de an pe calea vieții, prin visele tinereții, mistic și real se
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
aveau vite multe. Știa să doboare doar cu câteva lovituri de topor câte un copac mare din pădure. Tatăl său se mândrea cu el. Fetele lui Vlahovic, de asemenea, crescură mari și mândre, deja se puteau gândi la măritat. Și pețitorii nu se lăsau așteptați să apară, însă Vlahovic nu se grăbea să-și mărite fetele prea de timpuriu. Cel rău, însă, nu vedea cu ochi buni acest sat de oameni bravi, trăind în mare armonie cu locurile și cu învățătura
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
-mi dă prilejul să creez. Penelopa Frumoasa Penelopa solie mi-a trimis rugându-mă să-i împrumut o vreme visele prinse-n caer și gândurile-n gheme ca să le țeasă-n pânza ei de vis. Știam că-i încolțită de pețitori ce vor să treacă peste dorul ei cu plugul. Îmi povestise-un graur, în șoaptă, vicleșugul cu care amâna dorința lor. N-am pregetat o clipă și i-am trimis ce-a vrut... Târziu, aflai că-n vesela Ithacă nu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429732388.html [Corola-blog/BlogPost/353936_a_355265]
-
această ordine de idei, Homer nu prezintă în ce constă binele sau răul, ci încarnează toate calitățile ori toate viciile într-un personaj. Spaima paralizantă și fanfaronada sunt reprezentate de Dolon, Pandaros reprezintă sacrilegiul și nu mai puțin coruptibilitatea, pentru ca pețitorul Antinous să simbolizeze insolența, infatuarea și, nu în ultimul rând, desfrânarea. S-ar putea continua cu multe alte personaje reprezentând diverse trăsături umane și modele de comportament, încât se poate vorbi despre un adevărat cod de morală atât pentru oameni
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Dochia (căreia i se zicea așa nu fiindcă era în vârstă, ci fiindcă era știută din bătrâni - ca fiica regelui Decebal de care s-a îndrăgostit cuceritorul Daciei, împăratul roman Traian). Chipeșul Dragobete, un neastâmpărat și un năvalnic, era un pețitor și un naș al animalelor - iar românii l-au considerat protectorul iubirii celor care se întâlnesc de ziua lui - când omul participă la bucuria naturii, pregătindu-se de venirea primăverii, la început de an agricol / odată cu ieșirea ursului din bârlog
24 februarie la români by http://www.zilesinopti.ro/articole/4736/24-februarie-la-romani-dragobetele [Corola-blog/BlogPost/97611_a_98903]
-
părea ceva atât de minunat se gândea că nu poate să rămână decât un vis, ceva trăit în imaginație. De aceea, când a aflat că prințul Ter s-a îndrăgostit, la rându-i, de ea și că a trimis un pețitor să o ceară de nevastă, prințesa Zala a fost cât pe-aci să leșine. A stat câteva minute întinsă pe divan și slujnicele i-au făcut vânt cu evantaiul. Apoi, când totul a reintrat în normal, a început să se
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1476031241.html [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
o întrebam. Și ea râdea și închidea ochii pe buzele mele. Iubire, asta ai văzut, dacă tot acest farmec se cheamă așa. Dar știi ce, zice, știu că iubirea adevărată nu există, ai mei vor să mă mărite. Am un pețitor acolo la mine în sat, ca să-l fac să mă ceară mai repede în căsătorie, vino tu și prefă-te că mă ceri. Și așa am făcut. Era un sat de munte. Am plecat dimineața și am găsit un prieten
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
dacilor zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările nemigratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Cu timpul, de la păsări
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cu spatele, pentru că vrea să se îmbrace. Florea s-a retras din șopron, lăsând-o singură pe Lăzărica. -Vino, stai aici pe scaun la umbră, îți fac repede o cafea. -Gospodina se purta ca o fată mare care are un pețitor în curte. -Aveam poftă să beau o cafea, nu pune mult zahăr, ești tu dulce destul. Lăzărica s-a înroșit ca o codană când aude primul compliment, faptul că deja Corcoduș îi vorbise cu ”tu„ o bucura și mai mult
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487402408.html [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
trecute, (R), Cele mii de miorele Le mai lasă șî pă ele, (R), Că vine-un puhoi de ploi. (Cutare băiat) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu te, soro, speria, C-ăla nu-i puhoi de ploi, (R), Ci sunt pețitorii tăi: Vin la min’ te cer pă tine, (R), Nu te cer numai pă tine. Șî-m’ cer zeciuri de berbeciuri, (R), Îm’ cer sute de cornute, Cea ie cu năsâpie, (R), Șî-m’ cer mii de miorele Șî-m
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
-mpreună, (R) Ei să-m’ fie sănătoș’! În timpul interpretării concrete (la fața locului), cutare băiat și cutare fată sunt înlocuite cu numele copiilor gazdei. Dialogul frate-soră din acest cântec evidențiază îngrijoararea celui dintâi că-și va pierde din avuție pentru că pețitorii nu-i vor cere să le-o dea doar pe sora sa, ci și ,,zeciuri de berbeciuri”, ,,sute de cornute”, ,,mii de miorele”, ,,plug negru de boi”, ,,pe murgu’ cel din grajdi” și chiar ,,cea iie cu năsâpie”. Dar fata
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
familiei, care veghea neobosit la onoarea de familist a celui plecat de acasă nu doar pentru rondul unei nopți în care s-au întâmplat atâtea, și dojenitorul fiu al Penelopei, fiul lui Ulisse, cel ce întrerupea ospețele luând la goană pețitorii risipitoarei sale mame” (p.67). Când nu-i dictează informații securistului ce-și ponegrește consoarta, ca și ilustrul harabagiu al lui Creangă, mama răniților merge la pescuit, trecând Dunărea cu bacul pe malul dobrogean, ori chiuretează femei și fete care
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1339966707.html [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
îndepărtate, "până acolo unde nu se auzeau lătratul câinilor și cântatul cocoșilor", pentru a culege mătrăguna și năvalnic, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașina, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremoniala a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
îndepărtate, "până acolo unde nu se auzeau lătratul câinilor și cântatul cocoșilor", pentru a culege mătragună și năvalnic, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașină, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremonială a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
amară „Penelopa se mărită”, pentru a descrie viața de cuplu dintr-o familie de marinari ai zilelor noastre când soțul, botezat, nu întâmplător, Ulise dispare cu ultimul vas al țării sale, iar Penelopa, tânără și neconsolata sa soție, asaltată de pețitori, amână căsătoria, invocând faptul că trebuie să-și dea... „doctoratul”!!! George ROCA: Scriind teatru istoric de valoare sunteți apreciat nu numai de cititori, spectatori, regizori de teatru, ci și de criticii literari. Unii din aceștia din urmă, referindu-se la
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
arme și daruri, spunând că sunt gata să trateze sau să se lupte cu sufletul celui mort spre a ști dacă acela permite căsătoria. Dacă nu se dă o luptă și nu are loc o plată... le așteaptă pe femei pețitorii.” (II, 18-20). Solinus (sec. III), prezintă asemănător ceremonialul căsătoriei: „Femeile de măritat se duc la bărbați nu după hotărârea părinților, ci acelea care se disting prin frumusețe cer să fie vândute la mezat și după ce li se îngăduie să se
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]