407 matches
-
face semn c-o să se-ntoarcă Și-am să m-ascund ca arlechinul În nu știu care colț de zarcă; Stimată doamnă, cer iertare Că noaptea mi s-a făcut ziuă Și m-au pisat atâtea tare Cum se pisează grâu-n piuă: Aș vrea să dorm și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine frig și
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_ion_untaru_1327478961.html [Corola-blog/BlogPost/360637_a_361966]
-
luminile aprinse prin birouri. Însă toți activișii dormeau cu capul pe mese. Iar la ședințele care se țineu peste douăsprezece de ore, cine vorbea cel mai mult... era socotit un activist bun, chiar dacă nu spunea nimic concret. Bătea apa în piuă, cum se spune! O astfel de societate dorește Stângaciul să găsească pe tărâmul Făgăduinței!? Dar... oamenii s-au deșteptat. (Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului.) Vocea căpitanului: - Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul: - Mă
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
763 din 01 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Glonțul iubiri nu întotdeauna ucide Ruginise arma atârnată în cuiul apusului de ziuă, Undeva la marginea orașului creșteu munții de gunoaie Pe când râul suspina bătând dimia-n piuă Și iubirea aștepta să-i crească tensiunea în ploaie. Era o liniște în sufletul meu de se auzea tăcerea Din ouăle clocite de mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTODEAUNA UCIDE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Glontul_iubirii_nu_intodeaun_al_florin_tene_1359705722.html [Corola-blog/BlogPost/341406_a_342735]
-
1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Domnilor e foarte bine REVOLUȚIA REVINE c-au rămas vai de făcut și o luăm de la-nceput Fără vă rog televizor toți avem calculator nu contează locul ziua nu batem pasul cu piua Sfărmând osul de român cu mijloace de păgân revenim hai pe facebook precum puii de la cuc Totul va fi doar un joc fără de comanda fooc Costel Zăgan Referință Bibliografică: ATENȚIE LA CUVINTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ATENȚIE LA CUVINTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1456769718.html [Corola-blog/BlogPost/383344_a_384673]
-
care s-a născut în Bucovina - un loc de vis), emigraseră la 19 ani în Canada, fără a lua cu ei copilul ce nu avea nici un an, lăsându-l bunicii. Iar părinții dinspre mamă, se mutaseră în București, după ce comuna Piua Petri, din Lunca Dunării a fost inundată, desființată de pe hartă. Așa că nu aveam bunici la țară. „Mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului” De aici nevoia de mai târziu, de „fugă” în mijlocul naturii. E o coincidență
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
Dumitru Prunariu, prin care i se interzicea continuarea negocierilor cu Moscova privitor la Tezaurul românesc? Cei ce au elaborat acea telegramă - Ungureanu-Leuștean - n-au explicat nimic nici până în ziua de azi. Mai există o comisie-fantomă româno-rusă care bate apa în piuă și „rămâne cum ne-am înțeles”, adică noi nu știm nimic, voi aduceți degeaba tot felul de documente., mai schimbăm o vorbă și ne întoarcem la ale noastre! Ca să răspund unei afirmații alăturea cu drumul: este adevărat că „istoricii nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
toamna își intrase bine în drepturi, afară bruma era groasă, mama Lăzărica și-a pus o broboadă pe cap, a luat o oală cu apă care se încălzise pe aragaz, a ieșit cu ea afară și a pus-o în piua găinilor și cratița câinelui. După ce le-a dat și să mănânce a ieșit pe portiță și a apucat drumul spre casa lui Corcoduș, dar nu înainte, de a încuia bine portița. A intrat în casă fără să mai bată la
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
ca după nuntă Și mirii tac în treaba lor... Ce dor ciudat îmi arde huma! E luna mai în toate cele, Tu nu auzi cum cade bruma Din cer pe dealurile mele? Sătule de atâta larmă, Ca apa obosită-n piuă, Lasă-mi cuvintele să doarmă, Măcar până se face ziuă Și-apoi jucați-vă împreună, Nimic din Dor să nu te doară, Mireasă fără de cunună Te uită-n ochii mei-fecioară... Referință Bibliografică: E liniște ca după nuntă... / Nicolae Nicoară Horia
E LINIŞTE CA DUPĂ NUNTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/E_linite_ca_dupa_nunta_.html [Corola-blog/BlogPost/349600_a_350929]
-
vedea luminile aprinse prin birouri. Însă toți activișii dormeau cu capul pe mese. Iar la ședințele care țineu peste douăsprezece ore cine vorbea cel mai mult ... era socotit un activist bun. Cu toate că nu spunea nimic concret. Chiar dacă bătea apă în piua, cum se spune. O astfel de societate dorește Stângaciul să găsească pe tărâmul Făgăduinței. Dar cred că ... oamenii s-au deșteptat! (Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului) Vocea căpitanului: Om la apă! Om la apă! Aruncați
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
localități erau cele mai apropiate de peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Etapă a doua a vietii a continuat la casa din vale, lângă piua de bătut postav, proprietatea tatălui său. Această etapă s-a încheiat la vârsta de 14 ani, când ne-am mutat la Constantă. În această a doua etapă am început să creez poezii. - Prima poezie mai importantă am creat-o în
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1453128391.html [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
pământul, chiar dacă zona nu era avantajată din punct de vedere climateric, căci satul era la poalele munților. Creșteau animale, dar erau și buni meșteșugari. Aveau varnițăcare producea varul necesar construcțiilor, o fabrică de țiglă - proprietate a bunicului lui Dumitru Sinu, piua pentru semințe, cu care storceau uleiul, teascul de ceară, roata de piatrăcu care făceau oțet și suc de mere. Nimic din cele necesare nu lipsea acelei comunități liniștite din Mărginime! După venirea comuniștilor la putere, Sebeșul de Sus n-a
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
zis Muguț, Dinică Șandru, Niță Șandru, Dumitru Fetelea, Ionel Teșcuț, Costandin Ion Frântu - zis Cebuc, Dinu Sporiș - zis Tămădău, Niculaie Boromiz - zis Sase, ginere¬le lui Tămădău. Ultimii cinci erau de fapt morari. Șorega și apoi fiul lui, Ion, aveau piuă de postav și mașină de făcut lâna pe apa Boii. Cu excepția lui Sase, până după venirea comu¬niștilor la putere, toți fuseseră și cârciu¬mari, brutari sau ținuseră prăvălii. Morari au conti¬nuat să fie chiar și după marea naționa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
care conțin: o ferigă, un homar și o portocală „daidai'' ce simbolizează portocaliul sau ''din generație în generație''... Toate, la un loc, alungă demonii și mențin sănătatea în familie. În noaptea de 31 decembrie se mănâncă „mochi” (orez pisat în piuă, pregătit într-un fel anume) și „soba”(o supă făcută cu tăiței din hrișcă la care se adaugă planta cu aceeași denumire, „soba” și ceapă verde tăiată mărunt) pe care japonezii o servesc după miezul nopții. Această supă este prezentă
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1356966055.html [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
avea niciun chichirez, căci ei au schimbat limba de lemn a trecutului nu prea îndepărtat cu cea de piatră a prezentului (o foarte serioasă sintagmă luată de pe un site la fel de serios), ca atare sunt în stare să bată apa în piuă ore în șir, conștienți că-i de-a dreptul ridicol din punct de vedere literar-artistic să se raporteze la cartea ținută în mână și, de cele mai multe ori, doar frunzărită în mare grabă. Prin urmare, doar minciuni cu carul la asemenea
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1448799692.html [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
că de crăpelniță, tataie, la sărmăloaie și friptură ne cad ochii în tigaie șî ne trezim cu deștu-n... gură! pân-atunci, la o adică, ne-ncălzim cu una... mică. de gargară, la pahar, ne-ntrecuți suntem din fire; apa-n piuă în zadar o pălim, că-i tot subțire, și toți știm, la o adică, de trăim și nu crăpăm, ce-i în gușă, și-n burtică... de ispită... nu scăpăm! și mai spun, la o adică, (că-s în pană
LA O ADICĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1428823428.html [Corola-blog/BlogPost/374479_a_375808]
-
mării în lumina-i fecioară, dar cu toții plecaseră după porunca dată prima oară de Chesariu Avgust. Apoi am adormit și se făcea în vis că a venit un copil cu bundă și ițari și striga de la poartă ca apele la piuă: „Sculați, sculați boieri mari, ziurel de ziuă...” Și haină mi-a croit din poleiala unui polieleu, cu raze ce dormiseră pe-un ghem, pe-o sită veche - peștera din Betleem păzită ca-n icoană de-un fluier și de-un
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
muncească și să prospere în țara lor. Tot ce ar trebui să facem, ca guvern național, ar fi să promovăm micul întreprinzător, breslele și meseriile larg răspândite, ajutate de o industrie performantă și nepoluantă. Acțiuni precise, nu bătut apa în piuă pe marginea unor generalități. Micul producător ne oferă, prin urmare, definiția succesului. Ce „definiție” ne oferă politicienii care au condus țara în ultimii 25 de ani? Prădătorii care au condus și conduc țara ignoră viitorul și nu ne pregătesc pentru
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească by http://uzp.org.ro/presedintele-clubului-de-la-roma-pe-europa-dr-calin-georgescu-despre-crunta-realitate-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
reține atenția în mod deosebit expoziția domnului Ștefănescu Eugen din Târgu-Jiu, restaurator, membru al Uniunii Creatorilor Populari din România, dornic să recupereze obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară de care îl leagă amintirile copilăriei. Lăzi de zestre, dulăpioare, piuliță (piuă), putinei, postăvioare, copăiță, ceramică veche, unelte pentru țesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Țăranului Român din București, ca o dovadă a unui mod de viață definitoriu pentru existența
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
luminile aprinse prin birouri. Însă toți activișii dormeau cu capul pe mese. Iar la ședințele care țineu peste două sprezece de ore cine vorbea cel mai mult ... era socotit un activit bun. Cu toate că nu spunea nimic concret. Bătea apa în piuă, cum se spune. O astfel de societate dorește Stângaciul să găsească pe tărâmul Făgăduinței. Dar ... oamenii s-au deșteptat.( Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului.) . Vocea căpitanului: Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul:Mă
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_stafie_tulbura_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
care s-a născut în Bucovina - un loc de vis), emigraseră la 19 ani în Canada, fără a lua cu ei copilul ce nu avea nici un an, lăsându-l bunicii. Iar părinții dinspre mamă, se mutaseră în București, după ce comuna Piua Petri, din Lunca Dunării a fost inundată, desființată de pe hartă. Așa că nu aveam bunici la țară. „Mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului” - De aici nevoia de mai târziu, de „fugă” în mijlocul naturii. E o coincidență
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
vers, așa cum știi. M-am înțeles într-un descânt cu vântul, Să îți recite-n șoapte poezii! Nici singură să nu te simți în ziuă Și nici în noaptea care s-o iți Prin dalbe flori de măr voi juca piuă Cu fluturii ce-ncearcă-a le peți! Știu ca-i să urci pe deal, în sus, spre stele Și-ai să adormi privindu-le mirat Am să cobor și-n visele-ți rebele Am să dau iama, ca un crud
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1458509422.html [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Luna cântă în zadar din a razei prăbușire soarele, un mic ștrengar, se aprinde cu iubire povestind, cât lungă-i ziua, despre buzele răscoapte nu-i pasă că și-a luat piua bătând apa-n ea cu șoapte Stele învârtesc din rochii, luminând paiete-n ceruri între ele sclipesc ochii răzvrătiți în adevăruri din a zilei zăpușeală fuge inima-mi snopită se ascunde cu sfială în a nopții carotidă luându-i pulsul
LUNA CÂNTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1434471271.html [Corola-blog/BlogPost/374806_a_376135]
-
alți preoți batjocoreau ca păgân. A mers până într-acolo încât a vrut ca Buna să nască 5 copii acasă pentru ca moașa să primească ursitorile cum se cuvine. În același timp, s-a luptat ca Iazul Urieșilor, chiar fără mori, pive și văiege, să brăzdeze în continuare satul, s-a opus demolării caselor vechi de către comuniști. Pe crucea lui stă scris: „Las vouă moștenire credință și obiceiuri străbune”. Tata i-a urmat exemplul, nepăsător la consecințe. Pot să înțeleg venerația pe
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]