23 matches
-
doar fetele ? - Lia: - Nu ți-e rușine , tu să plătești și pentru mine dacă dorești să dansezi cu mine. - Nicu: - Ba nu, ești prea mică, nu dansez cu tine ! - Lia: - O, da ! Tu ești prea înalt, așa crezi ! Ești un pișpirică. Eduard:: Am văzut-o pe profa de geografie, a venit la școală , dar cred că este bolnavă. , -Geta: - Dar nu a făcut ora la clasa B. A lipsit . Ce s-o fi întâmplat ? -Lăcrămioara: - Intră în clasă. Plânge ! Se așează
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
Fănel, s-a dedulcit la ouăle nostre, Locuia la trei case mai jos. La un moment dat mama constată că deși găinile cotcodăceau, când să ia ouăle, nu le mai găsea. A stat de pândă și l-a văzu pe pișpirică, care o lua prin fundul grădinilor și ajuns acasă la ei prăjea ouăle. În ziua următoare mama a luat ouăle bune și a pus în cuibare câteva ouă clocite, Fănel a venit spre seară, cu lacrimi în ochi și s-
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
ras, cu un bayan în spate. Ochii îi jucau a uimire și a extremă bucurie ! ... ?!? „Valea Mare !?! ... Ivănești !! ... Vaslui ?!?” Brusc, la auzul parolelor, se face lumină în tunelul în care plonjasem pentru detectarea visage-ului ce îmi blocase trecerea. Era Jean, pișpirică care rupea doba la balurile, pe care le împăcam sâmbăta, în timpurile mele de profesor suplinitor de istorie (825 lei / lună !). Alde Bregovici & Co. nu se născuseră pe când noi, suplinitori ai anilor ‘60, băteam step pe solo-urile lui Jean
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
afară.(?!) ‒ L-ai citit? ‒ L-am citit, i-am răspuns. ‒ Poate l-oi fi citit tu, dar eu nu l-am auzit. Tu l-ai auzit, Blândule? ‒ Nu, toa’șu colonel. Să fiu al dracu’ dacă l-am auzit! ‒ Vezi, pișpirică? Nici eu, nici Blându nu te-am auzit citind, așa că, dă-i drumul! Ce să fi făcut? Am citit catrenul, liniar și rece, ca pe o rețetă de prăjituri. Ca răsplată pentru efortul meu, am primit una bucată pumn, în
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1471276141.html [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
mâna pe coada de la mătură și vă deznod în bătaie. Ce e cu sticlele alea? Ce-ați mai făcut? Hapciurică a ridicat două degete, ca la școală, și am crezut că vrea să spună adevărul. I-am dat cuvântul: —Spune, pișpirică! —Pot să mă duc să mă piș? Cocuța - fleașc! o smetie după ceafa crețului: —Pișe-te pe tine, boule, și să-mi spui imediat ce e cu sticlele ălea! Deodată Corcodușe s-a băgat în fața lui Hapciurică și a răcnit: Nu
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
După ce se risipi vesela adunare din răscruce, Nenea își duse ceata spre casă. O luară pe ocolite, doar să treacă semeți pe ulița Povestitorului. Era tare-ncântat că-și văzuse împlinită șicana. Totuși, se gândea, de ce nu se făcuseră valuri?! Pișpirică avea mândrie... nu se plânsese nici de astă dată... Nu-și duse gândul până la capăt, că se și aflau în dreptul casei păgubite... Dar nu-i veni să creadă! Un tricolor micuț, cam ferezit de timp i se păru, flutura în
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
vezi-ți de treabă! Mă urcai eu, ca mai bătrân, pe Viorel și Mărin, nărodul ăsta de fiu-meu... Fiul:Eu, eu... Tata: ... îl trăgea de căpăstru pe măgar. Dar, ne întâlnirăm pe drum cu deșteapta aia de Marioara lui Pișpirică și sări cu gura pe mine:„ Bă, Ilie, ești om bătrân de-acu-ncolo, dar n-ai minte-n cap deloc. Cum să mergi tu călare pe măgar și fiu-tău pe jos?! Nu-ți e, mă, milă de el, că e
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
aprox.) de capitaliști născuți peste noapte. Industria românească, fără a avea performanțe la nivel occidental, , funcționa. Agricultura stătea prost, acum nu mai este decât un ciot de agricultură. OLTCHIMUL, una din puținele supraviețuitoare ale jafului național este disputat de un pișpirică precum DD. În timp ce semidoctul NC era plimbat cu careta de regina Angliei, acum liderii europeni râd de liderii de la București. Rusia, care a fost mereu o mare putere, care a adus mari necazuri României este desconsiderată, deși are mari resurse
ANTICOMUNISMUL DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anticomunismul_de_opereta_boris_mehr_1349305332.html [Corola-blog/BlogPost/343686_a_345015]
-
aprox.) de capitaliști născuți peste noapte. Industria românească, fără a avea performanțe la nivel occidental, , funcționa. Agricultura stătea prost, acum nu mai este decât un ciot de agricultură. OLTCHIMUL, una din puținele supraviețuitoare ale jafului național este disputat de un pișpirică precum DD. În timp ce semidoctul NC era plimbat cu careta de regina Angliei, acum liderii europeni râd de liderii de la București. Rusia, care a fost mereu o mare putere, care a adus mari necazuri României este desconsiderată, deși are mari resurse
ANTICOMUNISM DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anticomunism_de_opereta_boris_mehr_1349305429.html [Corola-blog/BlogPost/343685_a_345014]
-
limbă zimțată. - Hei, Dora! Se întoarse spre spațiul verde mărginit de pomi, de unde Dănuț îi făcea semne energice cu mâna. Abia aștepta să îi arate și lui cheia. Poate așa, nici un copil din vecini nu avea să o mai poreclească „Pișpirica”. - Vrei să te joci cu noi? Mingea roșie cu buline albe, părea o ciupercă desprinsă din paginile cărții ilustrate cu Scufița Roșie. Se rostogolea de la un copil la altul, făcând ca în mișcarea ei bulinele să se încurce între ele
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1458799473.html [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
Alfa Romeo unei agente imobiliare în nu mai știu ce casă. De la Vancouver, am reintrat în Statele Unite drept Brandy, Seth și Bubba-Joan grație gurii extrem de profesioniste a Prințesei Prințesă. Tot drumul până la Seattle, Brandy ne-a citit cum o evreică pișpirică suferind de o misterioasă boală musculară s-a transformat singură în Rona Barrett. Noi vizitând case mari și bogate, șterpelind medicamente, închiriind mașini, cumpărând haine și ducându-le înapoi. — Spune-ne o poveste personală scârboasă, zice Brandy en route spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
făcăleț, știulete, burghiu, rîmă, pendulă, țipar, șiștoi, carici, rangă, flaut, cosor, ciocan, zdrîng, nodurosu', bîzu', bîzdîc, daravelă, piron, guvid, coadă, sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se droghează Pisică = deținut bolnav psihic Pișpirică = deținut neînsemnat Pompier = celibatar. Similar: solo Prințesa = deținută începătoare. Similar: bijoc, aprod, lacrimă, mătreață Pulan = bastonul de cauciuc al gardienilor Radio tam-tam = deținut informator. Similar: antenă, barabanc, castor, limbă, papagal, turnesol, țînțar, privighetoare Răcan = deținut tînăr, aflat la prima condamnare
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
punct de vedere intelectual decît suspectez că a părut vreodată în realitate. Ce fac ei, de fapt, este să-l aducă mai aproape de un anumit tipar eroic, perfectat la Hollywood încă de pe vremea lui Buster Keaton : acela în care un pișpirică pe care nimeni nu dă doi bani surprinde pe toată lumea (și chiar pe sine) cu puterea lui de implicare și de sacrificiu. în avionul care-l duce la prima întîlnire cu Nixon, acest Frost se apucă să vrăjească o gagică
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tot mai impură și mai depravată. Ca să fim onești, Fulgerici au existat dintotdeauna. Trepăduși de acest tip. Doar că aveau alte nume. Sângerică e inspirat tot dintr-un reprezentant al culturii de masă. Zici Sângerică și te gândești imediat la pișpirică ăla de la „Vacanța mare“ pe care, dacă nu mă înșel, îl cheamă Frankfurt. Așa i se zice lui în „film“. Cel mai bun exemplu de Sângerică, adică unul despre care ai impresia că va rupe norii, că e gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
verzi care picură veșnic ca un robinet stricat, Cornel și Diana, cum vă țineți de mânuțe și d-aia nu mai pot eu, Rox... - băiețică, povestea! - asta a fost o tovarășă care nu mă cunoaște (de parcă poți să cunoști un pișpirică de trei ani) și da, ăăă, a fost odată un fel de întuneric mare ca o pădure și în el erau un băiețel un vânător un taur și o vulpeee. Așa. Și o vulpeee. Și vulpea mergea pe-acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se temu că avea să se repeadă, Îndată, ca să-l pedepsească. Voia să-i vadă pe toți așezați pe două rînduri și după Înălțime, ceea ce era destul de greu, fiindcă nimeni nu voia să recunoască un lucru limpede și anume că pișpirică ăsta, care anul trecut era mai mic, devenise acum mai Înalt. Dar ea se apropia de ei roșie de mînie și căldură ca o roșcovă, Îi măsura Într-o clipă și-l atingea imediat, sunîndu-i clopoțelul În ureche, pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o cunoscuse într-o vizită a tatălui ei în străinătate? Dar parcă eram singurul care știa? Vrei să-ți spun ce s-a întâmplat și se întâmplase de atâtea alte ori înainte: când l-a văzut, fata a uitat de pișpirică și, oricât era el de inteligent, s-a aruncat în brațele lui Mihai? Cine m-ar crede că am văzut astea cu ochii mei? Nu mi-ar sări băieții cu ochi albaștri în spinare și m-aș trezi peste noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
brațe și-o aruncă. E în șortul de la școală, dat pentru defilarea pe stadion, și fără maiou. Fac „mortul” și „roaba”. Eu stau în apă până la gât. - Nenea, îmi dai și mie niște pâine? - Da’ pe asta n-o vrei, pișpirică? *** - Crezi c-o să facă bază americană în Copou? mă scoate unul din rememorări. Întâi nu înțeleg de ce merge așa la sigur, după aceea îmi dau seama că-s îmbrăcat în geacă de ofițer, luată de la văru-meu dup-o partidă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
unu acolo, cu casa, cu prăvălia, ce-avea și omul la viața lui. Că era despărțit... Și ce-a făcut, ce n-a făcut, da uite că s-a prăsit și i-a trimis p-ăia acu’ să facă dreptate. Pișpirică se înflăcărase. Perora, plimbându-se iarăși, preocupat, dintr-o partea în alta. Intra în cămăruța lui cu calapoade, ocolea măsuța de lucru și revenea îngândurat în dreptul lui Pancratz. Oftă: - Că zicea și la televizor, cum comentează cine se pricepe, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la pâlnia aia, în balcon la Județeană: „Moarte comuniștilor! Ardeți carnetele de partid!“ Și câte n-a mai promis... A promis, dar mai mult a dat în stânga și-n dreapta la ai lor. Dar... Râse ușor, privindu-l amuzat pe pișpirică. Mai că-i venea să-l mângâie. Uitase și de curea. - Eram și eu tânăr la Festival, atunci, în cinzecișitrei, oftă el. Căscam gura. Terminasem Facultatea. Eram în București. Trăgeam să intru în Minister și umblam după fete. Și de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mai ales nimeni nu poate să moară în locul tău. Mai e pâine ? Aș mai mânca o felie, unsă cu muștar... — Mai e, spuse Costică, îndepărtând totuși farfuria. Dar e a ăstuia micu’, n-a mâncat nimic, a vorbit numa’. Ia, pișpirică, de mănâncă... Cum Coltuc îl privea cu ochi mari și, firește, nemișcat, Costică se lovi cu palma peste frunte. — Am uitat că tu ești îngerul Domnului, doar n-o să lipăi din farfurie, ca o cotarlă. Privi prin cârciumă, într-un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
momentul cînd, luîndu-mi o clipă ochii de pe televizor, l-am văzut pe unul din bășcălioșii redacției plîngînd. Pur și simplu, plîngea. Nu chiar în hohote, dar cu lacrimi abundente. De crocodil? Așa am crezut în prima clipă, dar nu, bășcăliosul pișpirică de abia-și putea șterge lacrimile. M-am strecurat în closet (la subsol, în deplină... securitate) și-am rîs cu lacrimi. La polul opus (și nu prea) era celălalt Gheorghiu, Miluță, de la Național. Permanent spectacol di granda (ca-n opereta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care venea dinspre anturajul aristocrat al Vieții Românești) se deda, ocazional, conjuncturii funeste, în timp ce congeneri de-ai lui tragica elită românească burdușeau pușcăriile dejiste. Țară tristă. Dacă lacrimile invocate de poetul libațiilor noastre le presupunea și pe cele ale bășcăliosului pișpirică din sinistra mea redacție de început, atunci totul e-n regulă. Bimba, măi! 11 octombrie Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! Dau, în atelier, peste frumoasa revistă Atelier din Chișinău. Din 2000. Refac, emoțional, primul impact
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]