3,009 matches
-
Pe țărmuri de lumină), Ioana Stuparu (Sub steaua câinelui - de Victoria Milescu), Angela Baciu (Eveniment Cultural la Constanța), Ioan Miclău (Din experiența vieții), Cornel C. Costea (Mama), Dumitru Buhai (Misterul vieții), Georgeta Muscă-Oană (Poeme sculptate în verde), Andreia Roxana Botiș (Plaiuri Codrenești), Adrian Munteanu (Mă despart senin), Vera Crăciun (Poezii pentru Sfintele Paști), Cristian Bodnărescu (Ioan și Lumina cea Nouă), Geo Călugăru (Cronică la cartea „Sfeșnic târziu”, de Ioana Stuparu), Radu Botiș (Lumina Cărții Sfinte), Cătălin Varga (Sonet iubirii din potir
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
cultural Claudiu-Nicolae Șimonați, s-a adresat sălii scriitorul Ion Velica, președintele Filialei Hunedoara a LSR, vorbind de eforturile depuse de organizatori pentru ca festivalul de poezie, ajuns la a III-a ediție, să poată avea loc, fiindcă și pe aceste minunate plaiuri din depresiunea de la poalele Munților Metaliferi, ca pe Valea Jiului ori în marile centre culturale ale țării, poezia este mereu acasă. A urmat Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, care a vorbit despre propășirea prin cultură și a recitat
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
de abia a ieșit de sub teascurile Editurii clujene Napoca Nova. Al. Florin Țene a oferit Trofeul „Muza“ lui Ioan Velica și lui Claudiu-Nicolae Șimonați, cei doi scriitori și animatori culturali hunedoreni care își onorează prin paginile scrise și acțiunile întreprinse plaiurile natale. Din partea managerului cultural Claudiu Șimonați, au primit Diploma de Excelență scriitorii și artiștii plastici: Antonia Bodea, Lucian Bulătan, Ioan Cărășel, Iulia Patricia Igna, Lazăr Morcan, Voichița Pălăcean-Vereș, Gheorghe Pitarca, Dumitru Tâlvescu, Ion Velica, Mircea Zdrenghea. Punctul culminant al după-amiezii
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
care a prezentat-o în anul 2003, și care a plăcut atât de mult juriului Festivalului Liviu Rebreanu din Bistrița, încât a ridicat-o pe podium, oferindu-i premiul special în 2005. Copilul din sufletul acestui OM MARE, născut pe plaiurile arădene într-o zi călduroasă de iulie 1947, are însă multe de dăruit, șiîn 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg unde obține mai mai multe premii cu muzică pentru copii. Aici prezintă cărțile Legendele Nürnbergului, pentru că dacă viața
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Tara_fericirii_in_lumea_pove_helene_pflitsch_1380475068.html [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
actrița spune: “Arta și cuvântul se zămislesc cu sufletul... Vom lupta mereu cu înverșunare să nu se piardă ceea ce s-a cucerit la Bălți, prin talent, inspirație, muncă, prin dăruire plenară artei. Am dus farmecul fascinant al acestui picior de plai în Franța, Spania, Turcia, Grecia și în alte țări. Acolo colectivele artistice au demonstrat exigente criterii, mobilizându-le spre o activitate mai rodnică...” Mai joc, invoc și alte aforisme ale Dumneaei: “Sănătatea culturii înseamnă sănătatea morală.” “ Cred că am avut
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Gastro și restaurante Vă măturisesc că nu mă așteptam să descopăr prea curând, pe plaiurile noastre dunărene, o locație unde să se preparare, și implicit să se comande, homar într-o proporție apropiată de friptura de vită. Este meritul amfitrionului de la Reset Irish Pub din Brăila, domnul Vali Șoacăte, cel care a intuit dorința clienților
Brăilenii s-au resetat pe homar by http://www.zilesinopti.ro/articole/2760/brailenii-s-au-resetat-pe-homar [Corola-blog/BlogPost/99390_a_100682]
-
-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa, geto-dacii. Să-i respectăm și să-i venerăm pe cei care poartă
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
ne bucurăm de o patrie liberă, trebuie să cinstim “EROII NOȘTRI LEGENDARI” , să le acoperim trupul cu miresmate cununi de flori, să le aprindem lumânări, să le dăruim întreaga noastră dragoste pentru sacrificiul suprem pe care l-au făcut... ca plaiul românesc să fie o grădină-înfloritoare sub soare. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu ȚARA MEA IUBITĂ, MAMĂ PREA DORITĂ!... Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul ce m-apasă... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
Acasa > Redactia > Autori > LICĂ BARBU Autor: Lică Barbu Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Un “sivi” din cursul vieții Lică Barbu despre Barbu Lică M-am născut pe plaiurile brăilene în perioada tumultoasă a anilor '50, sortit parcă să fiu mereu undeva la mijloc. M-am născut “fără cuvinte” - doar urlete ... și după ce am primit o palmă după ceafă mi-am dat seama că trebuie să mă exprim și
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
publicată de site-ul Cronopedia și coordonată de Lenuș Lungu și Ioan Muntean - ”Reflexii din oglinda sufletului meu” carte de autor oferită ca premiu de site-ul Cronopedia. - Revista ” Dor de dor” îngrijită de d-nul Marin Toma - Revista locală ”Plaiuri Săcelene” editată de Asociația Cultural-Sportivă ”Izvorul” Săcele Am publicat de asemenea și pe site-urile: - Netlog - Singur - Cronopedia - Esențe - Confluențe lirice - Casa gândului Cleopatra - Însemne culturale Curios, am venit să cunosc lumea în anul 1955, am simțit frumosul, iubirea și
VIOREL CROITORU de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Viorel_Croitoru.html [Corola-blog/BlogPost/342415_a_343744]
-
publicată de site-ul Cronopedia și coordonată de Lenuș Lungu și Ioan Muntean- ” Reflexii din oglinda sufletului meu” carte de autor oferită ca premiu de site-ul Cronopedia.- Revista ”Dor de dor” îngrijită de d-nul Marin Toma- Revista locală ”Plaiuri Săcelene” editată de Asociația Cultural-Sportivă ”Izvorul” SăceleAm publicat de asemenea și pe site-urile:- Netlog Netlog sub pseudonimul Viorel OM- Singur http://www.revistasingur.ro/ - Cronopedia Cronopedia - Esențe http://nicustancu 48.ning.com/ - Confluențe lirice http://junimeadigitala.ning.com/profile/ViorelCroitoru
VIOREL CROITORU de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Viorel_Croitoru.html [Corola-blog/BlogPost/342415_a_343744]
-
porneau doi obrăjori mereu fragă, de-ți era mai mare dragul să-i privești, să-i mângâi, să-i săruți. Nicu, băiat chipeș, înalt, totdeauna elegant în costumul său național, cu pielea albă, lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
muncitori Și lanuri mari și măiestoase Cu bogații nemărginite O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne creieze-un viitor
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
Toate Articolele Autorului Dar eu... E-atâta cer în mine și-așa puțin pământ când barca mea străbate oceane și-nfruntă-ale ursitei dezlănțuite toane ce parcă sunt harapnice de vânt. M-ascund în dinăuntru și văd cât e de greu pe plaiurile inimii-obosite, când sufletul mă scoate întruna din sărite spunându-mi: eu sunt tu și tu ești eu. Mă las purtat de valuri, renunț la orice țel fiindcă-i târziu să mai visez de-acuma. Din cerul fără stele, pe gânduri
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427824177.html [Corola-blog/BlogPost/382659_a_383988]
-
costumul bănățean, mă familiarizează cu istoria locurilor, aflu multe lucruri interesante despre locul în care mă aflu. Apoi, sunt invitată să îi cunosc colecția mult visata de textile vechi, de sute de ani, colecție dedicată bunicilor și străbunicilor lui și plaiului bănățean. Colecția se află în casa în care au locuit bunicii lui Marius, casa în care pătrund cu emoție și pioșenie. Ne întâmpină fotografii vechi de familie, colecția de cărți a bunicului, doar o mică parte fiind salvată de la distrugere
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
ș.a.). Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” , serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”; „Pe un picior de plai”; „Ce frumoasă este viața”; „Păsările tinereții noastre”; „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și „Venancia” ș.a. Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite. Muzica sa este, în
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1487507428.html [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se joace neîngrădit în acel rai care era
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
fel ca-n prima zi a facerilor noastre DEDICAȚIE LIMBII ROMÂNE Au adormit străbunii și toți cei dragi ai mei Purtând pe buze zâmbetul slovei românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm ca ei, cu același dulce grai din plaiuri strămoșești. FAȚETELE LINIȘTII Este atâta liniște în căminul meu încât mă doare zgomotul pașilor care-mi trezesc inima amorțită. Este atâta liniște în căminul meu, încât doresc ca pașii gândului să se odihneasca peste inima-mi plină de dor. Este
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1432891220.html [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
doar o "picătură de apă, pe piatra încinsă" a discuțiilor în legătură cu proveniența limbii noastre materne. Iată așadar ce importanță uriașă are "nașterea" fiecărei limbi și ce interesant este să știm amănunte cu privire la istoria limbii române! Pentru noi cei născuți pe plaiurile minunate ale Mioriței și pentru noi, cei care am visat și încă mai visăm, atunci când citim poeziile lui Mihai Eminescu, Minulescu, Labiș, Bacovia (George Andone Vasiliu), limba română, este un Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu atât mai mult mă pasionează acest grai minunat și caut să citesc cât mai numeroase creații literare scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine sufletului meu, am simțit mereu acel dor de a mă exprima și de a conversa în limba română. Cei treizeci de ani petrecuți pe aceste plaiuri, nu au reușit să-mi umbrească iubirea față de "frumosul românesc"! De multe ori
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine sufletului meu, am simțit mereu acel dor de a mă exprima și de a conversa în limba română. Cei treizeci de ani petrecuți pe aceste plaiuri, nu au reușit să-mi umbrească iubirea față de "frumosul românesc"! De multe ori însă observ că timpul petrecut aici, încearcă să-și spună cuvântul, făcându-mă să uit diferite expresii sau cuvinte românești...; în așa momente, deschid repede dicționarul românesc
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Priori!” se traduce prin „Patria înainte de toate!”. Este deviza agenților secreți din Serviciul Român de Informații. (...) Un Teatru de Operațiuni nu este numai în Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina sau Kosovo. Avem un război crunt de purtat la noi ACASĂ. Pe aceste plaiuri de vis, dar blestemate parcă să fie călcate permanent și obsedant cu cizme negre de trădători de pe la noi și de năvălitori de pe la ei”. A treia carte - „Versuri pentru mai tarziu” - a fost finalizată în 2014. Scriitorul scrie în prefața volumului
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1437489452.html [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]