2,689 matches
-
La formele de viață primitivă pe care e posibil să le întâlnesc, să mă gândesc la protejarea lor, poate vor deveni leagănul unor noi lumi!... Vântul și norii se năpustesc cu furie peste munții și văile de lângă Orașul Studenților din Podișul Anatoliei. Stropi grei de ploaie încep să cadă în jurul meu din înaltul cerului. Dar mie nici nu-mi pasă. Mă gândesc doar la atât de dragi cuvintele Katiei, la plecare: - Mark, mi-aș dori așa de mult ca în drumul
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389835505.html [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trăsnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
europeană, cum speră să devină Clujul în 2020, trebuie ca întregul județ să poarte amprenta unei zone turistice de nivel european. TURISM RURAL MONTAN O importantă arie cu potențial turistic rural se află în satele extinse pe pantele, dealurile și podișurile munților Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliș, amplasată în ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
pași rări. Anișoara Bălanîn Determinări ritualice și simbolice în Răpotinul Testelor, prezintăRăpotinul testelor, în Oltenia, povestea unei sărbători cu caracter feminin, uitată în mare parte, cu referiri la Cleanov(Dj.), Cujmir (Mh.). Marius Arbănași propune un repertoriu al Ocupațiilor din Podișul Mehedinți reflectate în Toponime, realizat în urma unor repetate campanii de cercetare în teren, dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
cuvânt. Capitolul al II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
și natura. Din păcate omul nu poate concepe natura și ia contact numai cu peisaje. Omul montan este mult diferit de omul marin având fiecare procedee de viață, respectiv alimentare, distincte. Cu atât mai mult diferă omul largilor câmpii și podișuri care poate obține hrana prin culturi. Fiecare om din aceste categorii vede Divinitatea „asemănătoare” lui. Astfel fiecare tagmă preoțească si-a creat propriul Dumnezeu Adevărat și consideră drept „eretici” toți evlavioșii unui alt Dumnezeu. Natura fiind însă unică este normal
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1408436537.html [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
cel chipeș zice, aproape răstit: -Și Carmen, când ziseși că vine? -Soru-mea? Fac și eu pe nebuna, tot oltenește. -Nu, bă, soru-mea! Mă ridic în șezând. Asta-i culmea! Pentru așa ceva mă deranjează, din clipa mea de liniște? Pentru... „soru-mea”? Podișul Târnavelor se vede în limpezimea lui, până la Cheile Turzii. „Iată Raiul pământesc!” exclam, cu toată convingerea, desfăcând larg brațele! Un tren, ca o jucărie pentru copii, taie verdele nesfârșit al peisajului, sfârtecându-l. De la fânul proaspăt cosit, strănut. Strănut cu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
nu-l voi afla vreodată. - Și să vii săptămânal în policlinică la mine la control, ai auzit măi, trezitule din morți ? - Am să vin dom’ doctor, sigur c-am să vin, am spus eu părăsind încăperea. ****************************** Mistuitoarele incendii Ale inimii podișuri - Pentru suflete remedii Coborâșuri și suișuri. Focul roș’ ce nu-mi dă pace - Gheena chinului din mine Stă chezaș să nu m-atace Cea care mereu revine. E femeia de culoare Parte din infernul negru, Ea dorind în plin ardoare
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1452897452.html [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Privesc viața precum un pasager important de pe Titanic: s-ar putea să nu ajung la destinație, dar măcar merg la clasa întâi.” (Arthur Buchwald) Mistuitoarele incendii Ale inimii podișuri - Pentru suflete remedii, Coborâșuri și suișuri. Focul roș’ ce nu-mi dă pace - Gheena chinului din mine - Stă chezaș să nu m-atace Cea care mereu revine. E femeia de-o culoare Parte din infernul negru - Ea dorește cu ardoare
CĂLĂTORIA UNUI GULIVER MODERN ÎNSPRE TĂRÂMUL SORŢII de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1467902480.html [Corola-blog/BlogPost/370565_a_371894]
-
zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
veci și se aud prin cosmos atomii cum coboară și cum le crapă smalțul oaselor tot mai reci [50] Și-un fel de umezeală de mucegai albit crescând ca buruienile ca lichenii pe munți crește în lumea asta acoperind orașe podișurile stinse ale acestor frunți [51] Și dacă din adâncuri de patimi și de vremuri Calul Troian e visul înalt din viitor Steaua ce duce lumea prin noapte luminând-o Idealul de care în veci de veci ți-e dor [52
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
această Troiță-RSB) ! Pământul nu-i va primi, iar Ei vor căuta mai departe în lumea nouă, spune cartea sfântă...!” „...Se vor cățăra prin sate îndepărtate și prin țancuri (n.n: țancuri=zgomote ascuțite și asurzitoare, cu rezonanță metalică), vor traversa podișuri și munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor seca
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
și cu noii oamenii solari din Terra Mirabilis...” „...Si tot atunci, în chiar clipa aceea, primul dintre români va spune surorii și femeii lui: - Să adunam lumea și pe toți românii de pretutindeni!” „...Între lanțul muntos din Fortăreața Carpatică și podișurile Transilvaniei, se vor aduna lume multă și români de pretutindeni. Toți vor urma pe batrânul Rege Soare Mihai I al României. Toți vor crede în Marea Familie Regală, unită și puternică. Căci strălucirea cuvintelor și a ochilor batrânului nostru Rege
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
bogată în spectator, manifestarea s-a încheiat cu note optimiste și cu multe jocuri distractive atât pentru copii cât și pentru maturi. În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea? În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
a cântecelor nepotului cu canuța din dar. Pe alocuri e aburul cazanului și crămăluiala mahmurului, dar în rest, cântecele artistului Petrică Mâțu Stoian sunt cântece de dor și de dragoste mare de cerul cu păsări, de râuri, de câmpii, de podișuri și culmi de munți ai Banatului înfrumusețat de natură și doinit de om. Arta și muzica întrepătrunse cu toate acestea și cu Dunărea și pădurile, cu defileurile și șesurile ca raiul. Oglindirea lor în orice operă clasică nu ar genera
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Cugetari > ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un colț de țară nu deosebit de altele. Poate podișul muntos să schimbe puțin peisajele. Dar și versanții de sud sau est al Carpați-lor au priveliști asemănătoare. Ardelenii nu au însă bărăganul, marele generator de grâu, pâinea țării. De aceea mănâncă preponderent cartofi care schimbă omul. Dar de când generalizarea comerțului
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
Am studiat ingineria economică în telefonie și automatizări iar în cei 30 ani din câmpul muncii comuniste am contribuit din plin la crearea și dezvoltarea giganților industriali din chimie. Ca naturalist amator am descoperit minerale cu proprietăți curioase asemănătoare în podișurile alpine ale celor mai bătrâni munți din țară Parâng și Măcin. Proprietățile erau legate și de povești de viață ale unor ciobani din acele poieni alpine. Cu câteva pietre din acele zone în buzunar am părăsit țara prin 87 Pe
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
cu insula fericiților descrisă în „Utopia” de Thomas MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
ar veni, după unii autori, dintr-un cuvânt cu sensul „tare, puternic“. Relația cu vechiul popor al hitiților, despre care se știe că au avut temeinice legături cu Peninsula Balcanică, nu trebuie considerată o ficțiune căci „se prea poate ca Podișul Anatolian cu munții și pădurile sale, să le fi amintit (hitiților - I.C.) de probabila lor patrie de odinioară - spațiul carpato-dunărean, cetatea Transilvaniei, mai cu seamă că între numele lor, het și get s-a putut face o apropiere etnonimică incontestabilă
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
de la școală și ducerea lor la bunici. Ce m-a impresionat pe mine intrând într-o zonă rurală, cu drumuri asfaltate și fără de gropi, a fost când într-un sat cu nimic deosebit de alt sat din România în zonă de podiș, nu știu dacă erau în el câteva sute de locuitori, avea un stadion de fotbal cu nocturnă. Nu era ea la standardele impuse de FIFA, dar se putea juca fotbal de agreement sau competițional la nivel sătesc, la orice oră
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1481972622.html [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
fi fost, acum, mai mult bine? Cifrul este umorul de printre rânduri. Mai mult amar. „Așa a fost calvarul și trecutul meu în cel de-al Doilea Război Mondial, de la Prut la Cotul Donului, împotriva comunismului, și de la Brașov până la Podișul Boemiei, împotriva fascismului, trecut foarte încurcat și foarte greu scris de un veteran de război în mari linii. Pentru a descrie zi de zi prin ce am trecut și mi s-a întâmplat, ar trebui timp îndelungat și gândire multă
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]