95 matches
-
nu vi se pare că forțați logica și insultați adevărul? Memoriul este semnat de câțiva scriitori importanți din această țară, printre ei - i-am citat deja - N. Breban și Augustin Buzura. Din lașitate, din teamă, din șiretenie politicianistă, din diplomație politicească evitați să-i numiți. Mă agresați pe mine, pentru că nu am unde să vă răspund repede, nici cum să vă periclitez pozițiile politice pe care le dețineți. Frumos, nu? Curajoși intelectuali, bravi bărbați politici! Stăm bine, foarte bine, stimați confrați
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_simion_1423729123.html [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
de observare și atenȚionare a populaȚiei, formate din elevi Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unităȚi școlare 11.00, Filiala „Vasile Alecsandri” a Bibliotecii JudeȚene „Gh.Asachi” Iași Lansarea volumului: Ludwig Albrecht Gebhardi - „Istoria politiceasca a Dachiei și a neamului românesc.” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Școala „Vasile Conta” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
sclavie... În acest caz cine le-a dat? Satana sau Moise? Bibliografie 1 - "Iar după canonul 73 al soborului din Cartagina, slobozirile robilor se cade a se propovădui în Biserică." (Pidalion, tâlcuire la canonul apostolic 82) TÂLCUIRE Fiindcă după legile politicești, slobozenia robilor este un lucru ce nu are preț, pentru aceasta când urma a se face mărturisire pentru ea, trebuia a se înfățișa cinci sau și mai mulți martori pentru ca să se adeverească dovada. Aceasta însă o surpă sfântul sinod, și
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483982230.html [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
de observare și atenȚionare a populaȚiei, formate din elevi Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unităȚi școlare 11.00, Filiala „Vasile Alecsandri” a Bibliotecii JudeȚene „Gh.Asachi” Iași Lansarea volumului: Ludwig Albrecht Gebhardi - „Istoria politiceasca a Dachiei și a neamului românesc.” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Școala „Vasile Conta” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11
Uncategorized by http://blog.iasi4u.ro/category/uncategorized/ [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de împiedicări isvorite din neaperata intemplare. Articolul 388 Capitanulu și acei omeni ai echipajului carii ori se voru află în corabie gata de a pleca, sau voru veni cu șalupe că se plece, nu se voru putea aresta pentru datorii politicesci ce voru fi avendu, ci se voru sili a da chedasie platnica. Articolul 389 Capitanulu, aflându-se la locu locuinței proprietariloru corabiei, sau alu vechililoru loru, fără voia și într'adinsu împuternicirea acestora, nu poate pune ca să drega corabia, să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Românești (1806-1807) și, la luptele de la Obilești-Ilfov (2 iulie 1807), Dimitrie este rănit. Cei doi frați Macedonski ajunseseră la gradul de locotenent/porucic, fiind sloboziți de generalul Bagration din serviciu (23 martie 1809), „spre a-și căuta slujbă ostășească sau politicească“. Cunoșteau, deopotrivă, limbile rusă, română, greacă, sârbă și turcă, devenind translatori pe lângă Divanul Principatului Valahiei, dar și în alte funcțiuni administrative — furnizori militari, control economic, strângerea/înrolarea de ostași/panduri/merceliari în armata rusă, iar la retragerea armatei ruse din
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
n-a încetat să caute timp de doi ani, în mănăstirile Sfântului Munte și în străinătate, informații referitoare la istoria poporului și a bisericii sale. În acele momente, el afirmă: "„N-am învățat nici gramatică, nu cunosc nici cuvinte înalte, politicești, zice el, ci am scris fără pretenție, ca un bulgar simplu ce sunt. Sârbii și grecii... ne batjocoresc spunând că noi n-avem istorie. De aceea m-am nevoit, zice el în alt loc, vreme de doi ani, să adun
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! "Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca
Proclamația de la Padeș () [Corola-website/Science/312048_a_313377]
-
răspândi lucrările sale de psaltichie, cu ajutorul cărora școlarii să poată înainta și să ajungă la o știință temeinică și folositoare, iar cântăreții să nu neglijeze cântarea ci să se desăvârșească în meșteșugul musichiei. În anul 1847, tipărește unsprezece cărți, șase „politicești” și cinci cu cântări bisericești, respectiv: "Heruvico-Chinonicar", tom I și II; "Prescurtare din Bazul muzicii bisericești și din Anastasimatar"; "Rânduiala Sfintei și Dumnezeieștei Liturghii" și "Păresimier". În anul 1848, anul revoluției de la Islaz, activitatea sa editorial-tipografică este mult mai redusă
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
doua de cântări, ierodiaconul Ironim. Tot acum va tipări un "Tipic bisericesc", tradus din grecește împreună cu preotul Ioan Călărășanu de la Biserica Lucaci, dat la lumină în tipografia sa, cu binecuvântarea mitropolitului Nifon. În anul 1852 tipărește alte cărți cu conținut politicesc. După o întrerupere de cinci ani, anul 1853 va fi benefic sub aspectul cărților muzicale bisericești. Acum va da la lumină tomurile II și III ale "Doxastarului", tălmăcit din grecește în românește, după cel scris în sistema veche, al seradului
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
II-a, prelucrat și dat la lumină cu binecuvântarea mitropolitului Nifon și "Antifoane" ce se cântă la ecteniile serii, dimineții și ale Sfintei Liturghii. În ciuda greutăților întâmpinare în ultimul său an de viață, 1854, reușește să tipărească mai multe cărți politicești și încă cinci lucrări de muzică bisericească: "Mica gramatică teoretică și practică (cu caracter didactic)", "Irmologhiu-Catavasier", ediția a II-a, unde adaugă un model de recitare a Apostolului și a Evangheliei; "Noul Anastasimatar, tradus și compus după sistema cea veche
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Principate, nu se poate vorbi de o cetățenie română, în sens strict. Anexa Litera X Pentru dritul împământenirei Art. I. Fieștecare strein de oricare credință creștinească, carile ar veni în țara această și ar dori să să folosească din dreptățile politicești a indighenatului, nu le va pute câștiga decât în putere unui document, întemeiet mai întăi pe socotința Obșteștii Obicinuitei Adunări. Cătră aceasta să vor păzi următoarele rânduieli. Art. II. Noul venit strein ce ar dori să să împământenească în Moldova
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
ani, începători de la ziua carile va fi dat jaloba, și păzind de-a purure și neîncetat o purtare cinstintă, va câștiga diploma și întreaga împământenire după formile cerșute, va fi înscris în numărul pământenilor, să va bucura de toate dreptățile politicești și va fi întrebuințat de domnul în toate slujbile ce va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri ce va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților țivile, dacă nu va da dovezile cerșute prin acest art. al IV-lea, nu va pute dobândi și drepturile politicești; însă driturile politicești nu să vor pute dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților țivile, dacă nu va da dovezile cerșute prin acest art. al IV-lea, nu va pute dobândi și drepturile politicești; însă driturile politicești nu să vor pute dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru însoțire cu o
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
neavând zisele dovezi, însoțire cu o pământeancă numai nu-i dă dritul împământenirei. Art. VI. Ce să atinge de streinii care să îndeletnicesc cu neguțătorie și industrie și ar dori să câștige numai dreptățile obicinuite a indighenatului și nu acele politicești, în ceasul ce să vor înscrie în breslile locului și să vor supuni la dările de piste tot anul a patentilor și a cheltuielilor comunale, vor fi de îndată înscriși în rândul pământenilor și să vor folosi de aceleși dreptăți
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
putearămâne și pe viață, iar blagosloveniiea duhovnicească sâ va cunoaște a sâ lua. 5 -le. Nici cum vor fi putincioși d - lor epitropi a spune opștescul nostru schit supt vreo eparhialnică episcopie arhierească sau monastire mai mare, cu ascultarea celor politicești sau duhovnicești privitoare cătră interesuri sau oricum nu au dreptul a -l supune.”... În statistica din 1809 a Eparhiei Romanului, Schitul Valea Neagră nu apare, dar într-o scrisoare din 17 iulie 1844, a episcopului Meletie către protoieria ținutului Putna
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
existența ei și a făcut tot posibilul să o împiedice. În primăvara anului 1814, Țichindeal a înmânat personal petiția "Supplex Libellus Valachorum diocesis Aradiensis Francesco I-o collata mense iulii 1814" împăratului. În 1814 îi apare la Buda " Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături. Acum întâia oară culese și într-acest chip pe limbă românească întocmite..." — o traducere după același luminat sârb, Dositei Obradovici. În luna iunie a aceluiași an, este revocat din funcția de profesor, deoarece se afla, împreună cu
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
a Achermanului și a Benderului, s-au fost dat episcopului de Huși. Iar ținutul Brăilei, episcopului de Buzău. Deci întru împlinirea acestora și Preasfinția Ta să binevoiești a scri celui mai mare povățuitor a eparhiei aceea, după hotărârea bisericească și politicească. Iar eu pentru înștiințarea la comandirii acelor ținuturi am scris. Al Preasfinției Tale plecat slugă: 1773, aprilie 25 subscris; Graf Rumianțof În urmarea acestei epistole mitropolitul înștiințează prin enciclică pe toată tagma bisericească și pe toți creștinii ortodoxi din ținuturile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
exprimată concis: „rezistența unei cărți [...] înseamnă doar rezistență literară” (Disidență și rezistență, 7/1991). Tot pentru primatul creației durabile pledează și editorialul Revanșa logosului: în situația în care „asaltul mass-media ne ispitește cu iluzia participării la istorie” iar „ura, patimile politicești [...], impulsul vindicativ pustiesc”, salvarea se află în „lumea spiritului, singura capabilă, după lecția lui Noica, să convertească răul în bine” (4/1992). Pe parcursul mai multor numere Platon Pardău analizează piața cărții - ce și cum citim, sensul interpretării, „coruperea cititorului de către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
să ne facă cunoscuți la toată lumea, ba a îngrijit să facă din țara noastră un loc de rendez-vous pentru tot ce globul lui Galilei are mai inteligent, mai virtuos, mai solid. Cum să nu mergem așadar bine în predmetul celor politicești și în toate predmetele? {EminescuOpXII 75} Ș-apoi cine să se revolte? Meseriașul strunit în gardă de Serurie, săteanul pentru care întreaga organizație a statului a îngrijit ca să n-aibă cu ce-și ținea zilele de azi pe mîine? Desigur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am nici o 'ndoială C-o să văd lucruri cerești Dar vrun havadiș ceva De cele de prin cetate, dacă tata m - a 'ntreba, Nu-mi spui ce ză 'i zic și lui? - Ciok seleam, spune-i din parte-mi. Iar despre politicești Kiel-Hassan, vizir acuma, c-a ajuns numai să-i zici, Că 'nțelege el atuncea cum merg trebile pe - aici. Dintre epigrame reproducem numai una care însă rezumă toate condițiile pe care o epigramă trebuie să le împlinească: EPIGRAMA MEA DIN PARTEA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
băgări dă seamă asupra regulelor și orînduielelor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întîi dă dumnealui...la leat 1787, Tipografia Sfintei Episcopii a Râmnecului. 1789 [1]. ȘCOLERIU, TOADER, Lecțione adică cuvîntare, scoase de la întâie parte a gramaticii...în tipografie ce politicească, în tărgul Ieșului, 1789, noiembrie 8. 1797 [1]. TEMPEA, RADU, Gramatica românească alcătuită de..., Tipografia lui Petru art, Sibii, 1797. 1805 [1].SINKAY, GEORGIUM, Elementa linguae dacoromanae sive valachicae, emndata, facili.tata, et in melioraem ordinem redacta per... Budae, Typis
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care scriitorul Îl are În raport cu Puterea, este foarte instructiv de văzut presa anilor ’60: scriitorul face pași care nu sunt nici aceia eroici, ci pași mărunți, uneori plecând de la sintagme ale puterii pe care Însă cu abilitate, de data aceasta politicească, ajunge să le răstălmăcească. În 1965, scriitorii obțin ca Într-un document oficial al Conferinței Scriitorilor, care era și un document oficial al Puterii, să se scrie că va fi promovată literatura de valoare. În comparație cu 1960, nu mai mult, când
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]