42 matches
-
al tuturor latebrelor gramaticii latinești, profesorul Nichita stăruia fără nici o plăcere asupra lor, cu ideea că, odată puse temeliile, ele nu trebuie să se mai clatine vreodată. Desigur, nu mi-a spus niciodată asta, dar, chiar și așa, pus sub popreala formelor verbale și a sintaxei frazei, îi simțeam încordarea subsumată implacabilului necesse est. Încercam, după puterile mele, să îmi țin mintea în iad și să nu deznădăjduiesc. FOTO: Guliver Getty Images Am înțeles dinamica paradoxală a acestei coborâri în infern
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul by https://republica.ro/trei-stadii-ale-crec-terii-omului [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
a fost acum câțiva ani, cu filmul. Nu s-a mai văzut urmă de BHL câteva luni, și-a lins rănile orgoliului lovit peste nas și a.... relativizat, măcar o vreme. Sau, cazul lui Patrick Poivre d'Arvor pus la popreală după măsluiala cu interviul lui Fidel Castro, pentru o bună perioadă. La noi, pentru vedetele care-și hrănesc gloria la televizor nu din înfăptuiri, să mi se ierte desuetul termen, ci chiar din apariții la televizor, riscul e doar acela
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și Căldărușani. Obișnuiții acestor locuri de recluziune sunt preoții și călugării care au încălcat regulile ecleziastice și uneori câte un boier rebel. În iunie 1798, Aca chie ie ro mo nah, Dionisie monah și Gherasim monahul au fost puși la „popreală la mănăstirea Znagov unde să fie șăzători până la sfîrșitul vieții lor“, pentru că „abătându-se la rele pe treceri, um blând pe la locuri ne trebnice prin cafenelei prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de toți acești păcă toși, dar nu primește și ajutorul necesar pentru o bună desfășurare a procesului de pedepsire și refacere morală. Arhimandritul Gheorghe, starețul mănăstirii Cernica, cere domnitoru lui Alexandru Moruzi (1793-1796) să numai trimită pe nimeni acolo la „popreală“, pentru „că nu este acel schitu destoinicu a-l avea întru pazacea cuviincioasă, ne având vrun în gră diș împrejur cu tărie de zid“. Îi recomandă domnului mănăstirea Căldărușani care „este mănăstire cu în gră diș tare de zid și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rândul lor, cu o alta propunere: − Bă Rică, ăștia pe-aici sunt cu bunghiul pe noi rău de tot, frate! Nu mai merge ca-nainte. Mașina trebuie scoasă imediat din țară. Uite ce zic eu: tu tot ai stat la popreală șase luni și-ți arde buza, de, să mai dai și tu o tură-două prin lume, ca băieții... De ce nu i-o duci tu mai bine lui frate-miu Onu, care-i băgat pe-afaceri grele la Agde, în sudul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
treacă asupra satului. Punctul de vamă a presupus în mod continuu și obligatoriu, niște slujbași domnești, niște vameși, care încasau taxele de vamă, de vămuire, un serviciu de pază, care urmărește pe cei trecuți prin „vama cucului”, care pune la popreală pe răufăcători. Asemenea misiuni de pază trebuie să fi îndeplinit locuitorii satului, pentru care trebuie să fi fost scutiți de alte prestații și dări. Ceea ce nu știm și, probabil, nu se va ști niciodată, este numele satului existent lângă vamă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
temniței șaptezeci și cinci de zile și nopți, la Văcărești. Tot așa, când în 1941 Nichifor Crainic, ministrul Propagandei Naționale, se arată nemulțumit de orientarea ziarului „București”, D., în calitate de director, protestează în maniera lui insolentă, ofensatoare, încasând un an de închisoare corecțională. Popreala nu-l cumințește câtuși de puțin, oțărâtul campion al luptei împotriva corupției și a altor abuzuri continuându-și publicistica lui colțuroasă, care începe a-i procura oarecare avantaje. Cerbicia nu-l mai ajută însă, în confruntarea cu o boală gravă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
pași șchiopătând. Șendreo, îi poruncește hatmanului, trei zile benchetuim! Nu! Două! Ajunge! Deci, vineri în zori, purcedem în Țara de Jos să cătăm pe unde au stricat-o, să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale, se roagă de Măria ta... începe Duma. Aaa! Ce mai fac turcaleții mei, "Strălucitele pașale ale Împărăției?" Plăcutu-le-a lor păsatul moldovenesc?! Zac în temniță, tremură și-și blastămă cumplita soartă ce i-a aruncat în lanțurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
scormonise în jar și îndesase un braț de lemne de fag. Și l-a ținut popa pe milițian pe godin, până a început să-i sfârâie și să-i fumege turul pantalonilor. După scandalul acela, popa a fost pus la popreală și trimis fără prea multă judecată să sape la canal, detenția politică pe vremea aceea, știa toată lumea, fiind ceva de groază. De aceea cârțoroșenii noștri, ca să nu pățească ce-a pățit popa Nodea, nu prea mai îndrăzneau să întindă pelteaua
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ș. Cioculescu), „au referat negativ”, inclusiv profesorul L. Rusu, care considera teza prea laudativă. `n ciuda acestui episod trist, criticul bucureștean `l consideră pe profesorul clujean „cel dint`i `n relansarea unui Maiorescu normal, după un deceniu și jumătate de popreală oficială”. N. Manolescu face și o mărturie despre articolul din Viața românească al profesorului L. Rusu, pe care „greșeam nefolosindu-l `n teza mea, mai rău, necitindu-l măcar”. La solicitarea lui Al. Ivasiuc, proaspăt redactor-șef la Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
veacul al 15-lea și reparată de celebrul mare dragoman Panaistachi Nicosios, într-al 17-lea veac”. După cumplitul măcel, „ginerii lui [ai lui Constantin Brâncoveanu] și cu doamna - scrie Axinte Uricariul - și cei câțiva boieri au rămas tot la popreală”. La început în serai - Doamna Marica, Bălașa și Anica, soția lui Constantin beizadea, fuseseră declarate roabe, turcii sperând într-o bogată răscumpărare -, apoi - vreme de aproape șapte luni - la Bostangibașa, închisoarea datornicilor. Câteva zeci de pungi cu bani condiționară scoaterea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ascund niște spirite viclene, cu timpul aparențele se risipesc și iese la iveală viclenia, moment în care ostracizații își recapătă efigia cuvenită. Cu alte cuvinte, în memoria unei comunități nu supraviețuiesc decît acei nebuni frumoși care, spunînd adevărul, îndură o popreală sau un boicot din partea puterii. Boicotul va trece, dar memoria nebunilor nu. Întorcîndu-ne la Paulescu, sînt două însușiri care frapează la acest medic de elită. Mai întîi, este un cercetător de prodigioasă activitate de laborator, experimentele pe animale sau disecțiile
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
concurenții stau mai bine. Nu și cînd întrebările au în vedere vocabularul uzual sau literar. Carențe cu originea în școală ies repede la suprafață. Un ins de nici treizeci de ani, care declară rituos că nu citește cărți, crede că popreală însemană inaniție, infecție sau nu mai știu ce, deși avea afișat pe calculator și sinonimul interdicție. Și, tot, școala trebuie invocată, cînd constați că oamenii care au o anumită vîrstă, să spunem cei trecuți de 50-60 de ani, au o
Jocuri și concursuri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16138_a_17463]
-
târguială cu regimul". Citez aproximativ din memorie. Pentru teza de licență îmi alesesem pe Vasile Pârvan. Am citit multe din articolele sale, printre care ,,Rușii noi, rușii vechi, tot un drac", și care au atras o bună perioadă punerea la popreală a lui Pârvan. Apoi poziția pe care el a avut-o în timpul primului război mondial, când a ținut o conferință la Ateneu, în care susținea că nu strada poate hotărî intrarea sau neintrarea României în război, ci factorii de răspundere
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
bine! Pe mine nu mă păcălești decât dacă mă prefac eu că îs păcălit. Altfel să-ți iei de-o grijă, băiete! Da’ cu inima... Cu inima ce fac, moș Pâcule? Cu inima? Dacă ai inimă, atunci pune-o la popreală... N-o lăsa să facă fărădelege râvnind la femeia prietenului tău! Asta s-o spui și strănepoților tăi, Hlibocene!... Păi nu sunt chiar prieten cu Costache, așa ca matale și ca moș Dumitru. Tocmai de asta să nu-i ademenești
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sărit sfinția sa și finul meu, Constandinul Stancăi, și l-au apărat. Au plătit și paguba la visterie să se șteargă vina. — De ce? Cică Ilinca ne-a fost soră și facem neamul de râsul lumii. Acum vodă l-a băgat la popreală și vrea să-l spânzure. Ieri după vecernie a fost Stanca pe aici. Un cot al spătarului îl făcu pe marele stolnic să tacă și să se uite la vodă. — Domniile voastre, înțeleg că puneți țara la cale aci în ochii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în scrisorile pe care le-am primit eu, și pot să vi le arăt, scrie că și lui vodă i s-a scris despre asta. — Bine și atunci de ce l-ai lăsat, neică Dinule, să trimită solia? Am pus la popreală pe toți cei care trebuiau să răspândească zvonul că l ați fi ucis domniile voastre. Trebuie să se hotărască repede totul în divanul mare, să nu ne găsească turcii dezbinați. Acum merg iute acasă. Prinseră a bate într-o dungă clopotele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din neamul cantacuzinesc îndreptânduse spre curte, să-i îndemne să intre că ai să le zici o vorbă, iar domnia ta să le spui ce ți-am povestit. Să mai adaugi că pe mincinoșii credincioși doamnei i-am băgat noi la popreală ca să punem capăt zvonurilor fără noimă. Să ai grijă îndeosebi de Pârvu Cantacuzino. Și nimeni de pe lume altul să nu afle ce am sfătuit noi. Sunt capete în joc. — Să trăiești, măria ta! Porunca e ca și împlinită. Dacă le
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cine mă vinde, care boier? Scosese două pungi și le tot cântărea în mâna dreaptă. — Nu cred că este din boieri vânzătorul, vestea a plecat târziu, trebuie să o fi dus careva din cei pe care i-ai băgat la popreală când a răposat vodă. I-am dat amândouă pungile și nu-mi pare rău. Isteț Hamie, n-am ce zice. — Măria ta, ești tânăr, eu bătrân, am văzut multe domnii în Țara Românească și trei zile după ce-l ung domn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
hoți de codru de toate neamurile. Țiganca întinse brațul și luă în mâinile sale mâna plinuță a doamnei și o apropie de ochi. — Lasă-mă, Zamfiro, cu prostiile. Domnul bănuiește pe unul din cei pe care i-a băgat la popreală în ziua când a răposat... — Și eu cum să aflu? — De la slutul tău. — Nu-mi spune. Dacă îl află măria sa... , pune de-l sugrumă. Un timp se lăsă între ele o tăcere grea; de pe sală, zvon de pași de dorobanți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
numele, a umblat mama de l-a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că l-am judecat și l-am închis, a venit pentru el nașul Dinu, l a scos de la popreală și iată-l iară mare clucer. Mihai Cantacuzino întoarse capul spre domn și-l măsură cu un aer absent. Nu înțelegea nimic. Ce i s a năzărit lui Constandin al Stancăi de Știrbei? — Cred că avea dreptate naș Dinu, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
București nu cu „măria ta”, ci cu „nepoate”. Zâmbi, căci îi plăcea să-și amintească duelul cu vorbe înveninate dintre cei doi, cum a fost când neica a intervenit pentru Constantin Știrbei: „Nepoate, nu se poate să-l ții la popreală, că e neam cu noi toți”. Liniște, mare liniște, vodă își măsurase pe rând apropiații, chibzuind cine și ce fel de rudă este cu hoțul. Își dresese glasul, mai zâmbise o dată, își cercetase mânerul bastonului, apoi unghiile de la mâna stângă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dea o scurtă pauză de odihnă. În vremea asta o bătrânică localnică, putând să se apropie de grupul, bizar pentru dânsa, oferi câteva nuci proaspete. Apoi, mirându-se, o Întrebă pe Pazi astfel: „Ce făcurăți, maică, de vă puseră la popreală, că tare mai sunteți tinere și frumoase?! Ce-aș fi putut să-i spun? Suntem studente, maică, și credem că n-am făcut niciun rău. Noi vrem doar să ne putem ruga Bunului Iisus și Maicii Domnului În limba românească
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
tâlhar n-ați trimis... și domniia mea am înțeles că tâlharii ce să prind îi țineți acolo și, luând de la dânșii cele ce găsiți, pe tâlhari îi sloboziți. Pentru care... să căutați câți tâlhari se află prinși și sânt la popreală pe toți să-i tremiteți aici, cu bună pază... Că de nu veți urma poruncii și om mai înțălege că ați mai poprit vreun tâlhari acolo sau că, i s-au dat drumul, să știți că veți avea scârbă de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să se infiltreze nemții în rețea, totul era posibil, cum plauzibil era și faptul că o asemenea ofensivă se pregătește cu deosebită grijă, iar una dintre măsurile de siguranță este aceea de a "pieptăna" drumurile, trecerile, de a pune la popreală suspecții, de a strînge bine chingile poliției. Cînd există un secret important, obligatoriu apar în preajmă și cei care vor să-l afle era una din axiomele pe care le descoperise singur, dar care fusese studiată și învățată științific de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]