58 matches
-
Anaforaua [7] (raportul) dat de Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon Episcopul Romanului, Iacob Episcopul Hușului către catre Alessandru Ion Movrocordat: Anaforaoa Sfatului țărei din Arhierii, Egumeni și Veliți boeri, ce s`au făcutu pentru măritișul țiganiloru. Prea Înălțate Domne. Din luminată poronca Înălțimii tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și pentru partea moldovenească, ce s`au amestecatu
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
care hotărâri prin domnescu hrisovu, și al doilea rându, mai pe largu și mai cu deedinsulu s`au făcutu hotîrâre prin 10 ponturi în domniea din tăi aicea în Moldova, a răposatului domnu Grigorie Alecsandru Ghica VVD. Aceste ponturi din poronca măriei sale, cu adunare de soboru a Arhiereilor țării, și a Veliților boieri, prin anafora s`au arătatu cătră mariea sa, și s`au adeveritu atâtu prin întărirea anaforalii cu iscălitura și pecetea Gospodu, cătu și prin osăbitu hrisovulu mărie sale
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
mănăstiresti, sau ori a cui vor fi, ce umblă cu șătre prin țară, și sunt, obociniuiți, a fura fete de țiganu sau țigance, de le țin fără cununie, dicându că sunt cununați cu dănsele, pentru aceasta să se dea tare poroncă la judi, ca de acum înnainte nici de cum unele ca acestea să nu s efacă, iar dovodindu-se că au urmat înpotrivă, atăt judele celei la care se va tăpmla, cât și țiganul acela, să se pedepsească cu mare pedeapsă, iară
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
se arate curatu și deslușitu cuvintele pe carii este întemeiatu;-hotărîrea se depune la cancelaria tribunalului: - hotărîrea se pune în lucrare fără nici o prefacere și schimbare, inse după cuprinderea articolului 313 din Regulamentulu organicu; se trece la condica după o poronca a Presidentulni tribunalului, care este datoru a o dă simplă fără nici o adăugire și negresitu în sorocu de trii dile de la depunerea chartiei la cancelaria. Articolul 61 La randuelile de mai susu suntu supuși de o potriva: veduvele, moștenitorii seu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fost ridicat de fiicele sale: Eliza Zaimis (1835-1923), Aspazia Roma și Zenaida Callimachi (1840-1909). Pe crucea de mormânt sunt două inscripții: una în limba română și alta în limba greacă. Inscripția în limba română este următoarea: ""Și am cugetat la poroncile tale care am iubit foarte și am rêdicat mânile mele cêtre poroncile tale pre care le am iubit și mê ândeletniceam ântru ândreptêrile tale. Lui Alexandru Constantin Muruzi nêscut la anul 1805 aug. 29 în Țarigrad + la anul 1873 april
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoriștea () [Corola-website/Science/321707_a_323036]
-
Callimachi (1840-1909). Pe crucea de mormânt sunt două inscripții: una în limba română și alta în limba greacă. Inscripția în limba română este următoarea: ""Și am cugetat la poroncile tale care am iubit foarte și am rêdicat mânile mele cêtre poroncile tale pre care le am iubit și mê ândeletniceam ântru ândreptêrile tale. Lui Alexandru Constantin Muruzi nêscut la anul 1805 aug. 29 în Țarigrad + la anul 1873 april 25 în Foggia. Spre pomenirea sa Eliza Zaimis Aspazia Roma Zenaida Callimachi
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoriștea () [Corola-website/Science/321707_a_323036]
-
toate bunurile prădate. În anul 1718, după ce s-a sfârșit războiul, otomanii i-au dat poruncă domnitorului să distrugă Cetatea Neamțului și Mănăstirea Miera, unde se refugiaseră austriecii. După cum relatează cronicarul Ion Neculce, ""lui Mihai-vodă i-au venit de la Poartă poroncă să strice Cetatea Neamțului și Miera, unde au șăzut cătanele. Și le-au stricat, iar nu foarte de tot"". După distrugerea ordonată de domnitorul Mihai Racoviță, Cetatea Neamț și-a pierdut importanța sa politico-militară, iar procesul de degradare se accentuează
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf. Muceniță Varvara, Cuvioasa Parascheva și Întâiul mucenic Ștefan" (din 1808). S-au mai păstrat trei volume de "Protocolul poroncilor", "Conscripție din 1825 asupra tuturor persoanelor din parohia bisericii din Volovăț și petrecerea lor creștinească". În această biserică, la 20 august 1850, au fost cununați Iraclie și Emilia Porumbescu, părinții viitorului compozitor Ciprian Porumbescu, lucru atestat de o placă de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei. Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic și este scrisă cu un amestec de litere latine și chirilice. Ea are următorul cuprins: Acest pod este construit din poronca pre înăltu Domn MIHAIL GRIGORIU STURZA V.V. domn Țerei Moldovei în al VIII an al domniei însale și săvărșinduse supt ministeria d. log. Const. Sturza sau deschis pentru călători în 8 Noem. 1841"". Inscripția în limba latină este următoarea: ""Pons
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
o stăpânește Alexandru Ilschi carele fiind așezat și cu șidere acolo și călcând hotarul satului peste tot cuprinzând și slujba a tuturor oamenilor ce lăcuescu acolo să lipsea mănăstirea Putna de tot venitul și folosul acii moșii, și noi după poroncă ce-am avut a hotără moșiile mănăstirii am făcut cercetare și pentru hotarul acii moșii fiind și Alexandru Ilschi de față și această moșie fiind între munți mergând hotarul ei la apus și la răsărit și având opcine de munți
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G(os)pod ni-au orânduit dum(nealu)i jupânul Ștefan Ros(e)t biv vel pah(arnic) ca să mergim la o moșii(e) a dum(i)sale Vasile Costac(h)i biv vel stol(nic), care moșii(e) să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
s-au răspunde. (Ve)le(a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu biv vor(nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind și eu această mărturii(e) Încredințată de la hotarnicii ce s-au orânduit din poronca G(os)pod am iscălit. Ștefan Ros(e)t De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 12, Copie din 17 august 1804
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să-i năpăstuiască, căci de va auzi cât de puțin că au păzit hatârul cuiva și va veni vreun sărac să jăluiască, atuncea cu mare pedeapsă îi va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bani după putința lor, dându - le țidule de câți bani să deie pe an, și de câte ori într-un an, și pentru ce să deie acei bani, atîța pentru haraci, atîța pentru sîrhaturi și atîța pentru zaherele și altele, dându - le poroncă ca să-și stringă fiștecare sat câți oameni vor putea, și între ei să se ușureze, și ispravnicii să nu aibă voie nici a-i scădea, nici a-i adăugi, nici să vândă nimărui un capăt de ață. Și așa ieșau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gândea ce agonisită poate ca să le deie ca să cuprindă cheltuiala lor, și nu putea găsi cu gândul Măriei Sale, ci cunoștea că se sting cu straiele lor și a femeilor, și sta de se mira ce va face. Socotea ca să deie poroncă, să nu poarte fiștecare straie; iară apoi se lăsa, căci mulți puteau ca să nu ție acea poroncă în samă, și apoi trebuia să-i pedepsească și să se arăte Domnul rău către norod. Dară socoti Domnul mai pe urmă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Măriei Sale, ci cunoștea că se sting cu straiele lor și a femeilor, și sta de se mira ce va face. Socotea ca să deie poroncă, să nu poarte fiștecare straie; iară apoi se lăsa, căci mulți puteau ca să nu ție acea poroncă în samă, și apoi trebuia să-i pedepsească și să se arăte Domnul rău către norod. Dară socoti Domnul mai pe urmă și și-au făcut singur Măria Sa un rând de straie de postav, libadea și giubea, și într-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar abătându-se de la unele ca acestea, nicidecum nu-i va fi greșeala trecută cu vederea. Și la trebuințele ținutului să nu se amestece însuși fără știrea dregătorilor. Fiind îndatorit numai a le pune înainte urmare a îndatoririlor dregătorești și poroncile ce vor fi, la care văzând împotrivă urmare, să înștiințeze îndată la Divan, spre cuviincioasă îndreptare. Privighind ca să nu se facă lucrarea întrucât de puțin la acele ce Dumnealor dregătorii cu asuprire pentru locuitori, vor voi să facă lucrarea pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că acești dregători să nu mai existe, nefiind de altă treabă decât doar să jefuiască satele. Cum și atunci poruncile domnești nu aveau ascultare, căpitanii de mazili au continuat a exista până la Regulamentul Organic. Că așa a fost, dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce vor avea, și poroncesc Domnia mea și vouă vornicilor și vouă locuitorilor de prin satele de la acea margină viindu-vă numitul căpitan să-l cunoaște-ti de căpitan și să-i dati ascultare la toate cele ce vor da poronci și învățături din porunca Domniei meale, iar carele s-ar arăta împotrivitor poroncei i-am dat voie pe unii ca aceea să-i certe pe fieștecarele după vina sa și înștiințând și pe Domnia mea pe unii ca aceia și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe frunte vina sa spre a tuturor știință și pildă". Soltuzul luă petecul de hârtie din mâna piserului, iar unul din pârgari dibaci în arta lipitului, îl lipi cu cleiu pe fruntea vinovatului. Lume
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toată ulița vămii, oprindu-se și dânduse cetire cărții gospod la toate răspântiile. După două ceasuri alaiul se întoarse înapoi la casa șoltuzului, încheind tertip, adică un fel de proces-verbal de astăzi, care să-l dee lipcanului ca dovadă că poronca domnească fost-a îndeplinită. A doua zi lipcanul plecă, ducând ștafeta la Iași de slujbașul Ponici, care și-a primit plata fărădelegilor lui purtând în frunte vina sa." ...S-ar fi întâmplat și în alte osânzi de acestea; nu știm
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în casa lui un hronograf deplin de întîmplări în mijlocul cărora însul viază și carile în adevăr întrec pe multe alte epohe.In suplementul ce să va adăogi cîteodată se vor tipări poroncile ocărmuirei ce au să fie tuturor cunoscute.Asemenea,acele ce atingîndu-să de negoțul Moldovei se vor slobozi în megieșitele țări.In acel supplement se vor mai publicamezaturile ,vînzările și înștiințările particulare. Acei cari vor avea trebuință a li se tipări
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o notează Alecu Russo În ale sale Amintiri (1855) din copilărie : „Vedeam În Lună chip de om rănit [Abel], culcat pe un pat [...] și sângele bolborosind Îi pica alăturea Într-un ciubăr spart ; iar pe fratele ucigaș [Cain], osândit din poronca lui Dumnezeu, până se va umplea ciubărul, a bea sângele nevinovat ce nu Încetează a curge de la Începutul lumei...” <endnote id="(844, p. 114)"/>. De altfel, același Alecu Russo a contribuit și la perpetuarea legendei infanticidului pascal, săvârșit, chipurile, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
luat-o de la grădinarii din jurul lacului Frumoasei. Si zice vodă în hotărârea de judecată de la 12 iulie 1713 (7221): „Iar niște petre ce s-au aflat pre șes, între Balica și între Cetățuie, s-au aflat cu vicleșug puse fără poronca gospod.” - Din această judecată se mai vede și nestatornicia celor de la mănăstirea Sfânta Vineri, care era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa.Stiu la ce te gândești, mărite Spirit. La faptul că cei de le Sfânta Vineri, în juecata cu morile despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]