44 matches
-
voința de a trăi - așa cum bine remarca Arthur Schopenhauer în eseul „Viața-Amorul-Moartea”. Da, ne deosebim de animale prin faptul că suntem „dotați” cu elementul in-telectual numit rațiune, în timp ce echivalentul acesteia pentru animale este instinctul (de apărare, de hrănire, de com- portament caracte¬ristic speciei căreia îi apar- ține etc.). Dar oare ce-l face pe un nou născut să caute cu înfrigurare pieptul mamei încă din primele secunde de viață? Instinctul, desigur, căci de rațiune nu poate fi vorba imediat după
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
ne-am întrebat cine se face vinovat pentru această situație? Câinii? Nicidecum! Noi, oamenii! I-am lăsat de izbeliște, fără stăpân, ei s-au înmulțit fără măsură, iar înfometarea la care-i supunem i-a făcut să-și modifice com- portamentul față de noi în lupta lor pentru su- praviețuire. „Este trist pentru ființa umană că cel mai bun prieten al omului este câinele, dar omul este cel mai mare dușman al câinelui” - spunea pe bună dreptate Eduardo Lamazon. Tocmai văd la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
se făcea că Deta îl păcălea de fie¬care dată: atunci când răsufla ușurat, cre¬zând că a scăpat, hop! - se și trezea cu ea-n spinare. Și uite-așa, Deta noas- tră ajunsese celebră în sat datorită a¬cestui com- portament cu totul ciudat al ei. Mai avea ea, e drept câțiva clienți pe care nu-i putea su¬feri, dar cu niciunii nu se comporta așa cum o făcea cu Mărian Frântu și cei doi câini-lup ai săi... Deta a murit
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
Încântătoare au fost căldură vocii și noblețea atitudinii scenice a Cristinei Radu, care împrumuta din tradiția marilor soprane ale vechii generații. Solista a Operei din Brașov, doamna Radu a abordat aceste 7 lieduri cu intimitatea adecvată genului și textului. Finețea portamentelor și vibrato-ul folosit cu atenție, dar fără artificialitate, au adăugat un plus conținutului emoțional al acestor lieduri. Cu dicția să excelentă, doamna Radu a permis cunoscătorilor de limba franceză să cunoască frumusețea textului, iar pentru cunoscătorii de alte limbi
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
că femeia trebuie să-și asculte bărbatul și să se supună. Are încredere că Merișanu se va schimba și va renunța la băutură, la scandal, la bătăile aplicate soției și la amenințările cu moartea. Cum fata este îngrozită de com portamentul boierului, cere ajutorul unchiului ei, Grigore Gre ceanu mare vistier. Scrisoarea trimisă de acesta mitropolitului schimbă verdictul dat cu câteva zile mai înainte. Marele boier nu consideră că cere o favoare, el își face numai datoria de a i prezenta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cel rău prosperă ; acesta este admirat, celălalt neso‑ cotit, acesta trăiește În Îndestulare și În desfătare, celălalt este certat de boală, de sărăcie și de mizeria cea mai mare”. Pe de altă parte, sunt unii dintre oameni, al căror com‑ portament Îl amintește Încă din secolul al IV‑lea și Sfântul Grigorie Teologul, cărora le repugnă atât de mult compătimirea La originile bolii 39 și ajutorarea celor necăjiți, Încât Îi insultă și‑i batjocoresc pe aceștia din urmă, Îndrăznind chiar, cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se apropie de cei care se iubeau, viața lor sexuală se modifică simțitor. Să vedem cum... Din disperare sau înțelepciune În miezul relației pe termen lung se află arta compromisului. Convie țu irea cu cineva cere modificări simțitoare în com portamentul tău, astfel încât să poți comunica și îm părtăși cât mai multe persoanei iubite, chiar dacă proveniți din familii foarte diferite. Instinctiv, femeia recurge la mai multe compromisuri atunci când simte că se află într-o dificultate de cuplu. Ea acceptă cu ușurință
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
avea de suferit. Abuzatorul nu are întotdeauna o figură de obsedat sexual. De cele mai multe ori este plin de solicitudine, agrea bil și poate avea o educație elevată; în schimb, în momentul în care agresiunea sexuală devine iminentă, își schimbă com portamentul, devenind imperativ. Dacă i se ivește oca zia, va repeta abuzul asupra aceleiași victime; ba mai mult, odată ajunsă victimă a unui abuzator sexual, persoana respectivă este predispusă să fie victimă a mai multora. Înainte de a recurge la abuz, abuzatorul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
exemplu, la alegerile locale din 1992 (consiliile locale), în Constanța CDR a fost pe primul loc (30.98%), urmat de FSN (26.59%), situație inversă în Tulcea, 31.82% pentru FSN și 24.87% pentru CDR. În localitățile selectate, com portamentul electoral a fost scindat: pe de o parte, localitățile apropiate orașului, unde raportul de vot între cele două grupări politice a fost unul mai echilibrat (tabelul 9.5 ), pe de altă parte, așezările aflate la o distanță mai mare, unde
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
putem analiza și interpreta evoluția flu xurilor financiare, în contextul actualei crize , f enomen ce a produs un revers în ceea ce privește direcția, structura și volumul fluxurilor interna ționale de capital, dar, nu în ultimul rând, și o schimbare radicală a com portamentului actorilor participanți la piața f ina nciară globală. Literatura existentă nu oferă suficiente date s au - mai bine spus - nu oferă date complete în ceea ce privește globalizarea financiară contempo rană, deoarece, în momentul de față, piețele in ter naționale, cât mai ales
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ile de curs de schimb sau de dobândă a devenit obiectivul primordial al băncilor și marilor între prinderi. În consecință, extinderea noilor inst rum ente a generat piețe financiare autonome din punct de vedere al volumului tranzacțiilor și al com portamentului. În același timp, se poate vorbi de o „profesionalizare“ a piețelor, proces ce amplifică mișcările sau tendințele fluxurilor de capital. În acest sens, se observă creșterea importanței in ves titorilor profesioniști care dispun de aceleași informații și au comportamen te
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piață pe care actorii să fie obligați să se întreacă și, prin această întrecere, să-și schimbe comportamentul. Și alegerile erau, în mod evident, un fel de piață. Eu n-am prins niciodată toată teoria asta a corupției în com‑ portamente regresive. Ce se crede e că trebuie să existe un stimulent, ca oamenii să fie motivați să-și schimbe comportamentul. Dar asta nu e ușor, pentru că, în halul în care se fură în țările ce sunt sistematic corupte, nu vei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
erau în Evanghelii și Faptele Apostolilor. În plus, l-am citit pe Cioran, care a avut o influență destul de mare asupra mea, și critica făcută de el apostolului Pavel. Și atunci am început să fac diferența între creștinismul drept com‑ portament și dogma bisericească. În teologia catolică, deja, Sfântul Toma, cu 800 de ani în urmă, spunea că Biblia trebuie interpretată numai în sens alegoric. Scandalul românesc a fost extrem de primitiv, cu acuze că de ce nu există interpretare literală. V.A
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sunt permise. Lefter o pălmuiește pe chivuță, gest pe care nu-l amendează nimeni, compor- tamentul său asimilabil unei furor hystericus este abuziv și recalcitrant. Acesta „răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleș- tați” la femeia terorizată, a cărei sarcină reclamă un com- portament mai blând, „pe când ceilalți doi o strâng de aproape într-un colț”. Violența nu este doar verbală : „Și-i trage țâchii o palmă, s-o năucească”. Femeile sunt arestate, sunt ținute nemâncate, parte a supliciului, și suntem lăsați să înțelegem
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
televizorul, nu dădea drumul la radio și în nici un caz nu cumpăra ziare, habar nu avea ce se întâmplă în lumea exterioară pereților ei. Ea avea acum o problemă serioasă și punctuală, căci fagotul, personajul principal, căpătase hodoronc-tronc un com portament deviant, deloc pe placul proaspetei autoare de romane și-ntr-o totală neconcordanță cu ce se aștepta de la el. De mai bine de două săptămâni, fagotul parcă înnebunise. Umbla deșănțat prin localuri rău famate, înhăitat cu un țambal scandalagiu, recunoscut
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
decidem dacă acești copii ar fi bine să vină la școală un an mai devreme sau ar fi mai bine să mai aștepte un an. Acești copii vizitează școala, iau parte la activitățile unei clase, astfel încât noi putem observa com portamentul lor și decide dacă vor fi în stare să facă față cu succes la școală. Decizia finală se ia împreună cu părinții. CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂȚI ÎNALTE Motto: „Factorii educativi nu trebuie să a c ționeze ca niște complici pentru a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
ă și î? De-aceea nu e doar întîmplare cumcă tocmai pe el îl întrebuințează la cultura tonului muzical, făcîndu-l înaintea tuturora pe el purtătorul atât în scală cât și-n solfegii, pentru că el se potrivește mai bine la câștigarea portamentului și a curățeniei tonului, din cauza ținoarei sale curat muzicale. De-aceea și pe actor îl putem consilia și recomanda esercițiul acesta, de-a lăsa adeseori {EminescuOpXIV 291} să răsune această vocală în puterea ei ne-mpiedecată, spre a da vocei sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a lăsa adeseori {EminescuOpXIV 291} să răsune această vocală în puterea ei ne-mpiedecată, spre a da vocei sale curățenie și răsunet. Pronunțarea curată și ținoarea acestei vocale, fără de-a cădea în cântec, e proscholiul cel mai bun pentru portamentul necesar și lui. Cu puterea sa esențial muzicală e legată și împrejurarea că această vocală are mai mult decât toate puterea interjecțională. Pentru că interjecțiunea e elementul simțirei numai, care cade înaintea a orce dezvoltare limbistică, (precizarea, destinarea) otărîrea sigură a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu aceasta decât cerința unei domniri libere asupra vocei până și la întrebuințarea înălțimei și, a profundității estreme. Numai în această libertate vedem noi garanția cumcă vorbitorul în urcarea și coborârea tonurilor nu ni va arăta o silință sforțată. 2. PORTAMENTUL ȘI VOLUBILITATEA Cultura tonului în înălțimea și profunditatea sa, adică a volumului (Umfang) vocei, te avizează deja la elementul mai înalt prin care omul produce liber o undolațiune mai repede sau mai trăgănată a tonului și prin care o domină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
persistența or părăsirea ondulațiunei tonului și durata pauzei între elementele diferite ale vorbei să atârne de la voința vorbitorului și să se manifeste după cum or fi cerințele {EminescuOpXIV 300} coprinsului intern al vorbei. Aceasta ni se arată a fi în antitezele portamentului și volubilității vocei. Portamentul constă din facultatea de-a lăsa să persiste câtva tonul pe unele din elementele vorbirei, prin urmare din capacitatea de-a purta (duce) vocea. Numai prin această putere care fixează (vrăjește) tonul în loc declamațiunea e în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tonului și durata pauzei între elementele diferite ale vorbei să atârne de la voința vorbitorului și să se manifeste după cum or fi cerințele {EminescuOpXIV 300} coprinsului intern al vorbei. Aceasta ni se arată a fi în antitezele portamentului și volubilității vocei. Portamentul constă din facultatea de-a lăsa să persiste câtva tonul pe unele din elementele vorbirei, prin urmare din capacitatea de-a purta (duce) vocea. Numai prin această putere care fixează (vrăjește) tonul în loc declamațiunea e în stare de-a esprima
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în urma unui fel de putere naturală, se mai produce și o dispozițiune chinuitoare (peiniger) în auditor. romînește? Această repeziciune a tonului poate să degene[re]ze chiar într-o precipitare a cuvintelor. Și toate acestea își au cauza lor în lipsa portamentului, prin care tonul e pus în stare de-a lăsa să vină la îndreptățirea sa deplină întreagă copiozitatea singuratecelor elemente. Cultura portamentului ni se arată așadar ca o condițiune neîncongiurată pentru orșicare orator, pentru că numai portamentul singur e în stare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să degene[re]ze chiar într-o precipitare a cuvintelor. Și toate acestea își au cauza lor în lipsa portamentului, prin care tonul e pus în stare de-a lăsa să vină la îndreptățirea sa deplină întreagă copiozitatea singuratecelor elemente. Cultura portamentului ni se arată așadar ca o condițiune neîncongiurată pentru orșicare orator, pentru că numai portamentul singur e în stare de-a reda (wiederzugeben) aceea ce, după natura sa, cere o espresiune de gravitate. Întreaga regiune a liniștei ideale, a clarității și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au cauza lor în lipsa portamentului, prin care tonul e pus în stare de-a lăsa să vină la îndreptățirea sa deplină întreagă copiozitatea singuratecelor elemente. Cultura portamentului ni se arată așadar ca o condițiune neîncongiurată pentru orșicare orator, pentru că numai portamentul singur e în stare de-a reda (wiederzugeben) aceea ce, după natura sa, cere o espresiune de gravitate. Întreaga regiune a liniștei ideale, a clarității și a judecății reci, narațiunea or descrierea minuțioasă și pitorească (zugrăvitoare), esperiența coruptă și reflexiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de gravitate. Întreaga regiune a liniștei ideale, a clarității și a judecății reci, narațiunea or descrierea minuțioasă și pitorească (zugrăvitoare), esperiența coruptă și reflexiunea, starea sufletească întunecată ce geme sub sarcina sorții, toate astea nu se pot esprima artistice fără portament. Și anume cu cât un caracter se va părea mai plin de o liniște ideală, cu cât se va apropia mai mult de antic, cu cât va domina mai mult în el elementul reflexiunii, cu cât mai departe narațiunea și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]