11,365 matches
-
parte din recuzita semnificativă a toamnei e mai mult în amintirile mele! Nuci, gutui, mere, pere, sunt peste tot prin piețe, supermarketuri, magazine, dar îmi sunt străine, nu-mi mai bucură sufletul ca altă dată! La fel și grămezile de porumb din curțile oamenilor, ritualul mustului, al pastramei... Frunzele nu au părăsit copacii, dealurile sunt încă verzi. Nu plouă, e cald și totuși e tristețe! Toamna de acum e tristă! Simt în mine copaci goi, o ploaie măruntă și frig! Privesc
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445404893.html [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
anotimp încep să se trezească mai devreme și își scot vitele afară pe câmpiile proaspăt înverzite. După care pleacă la arat sau la săpat. În zilele următoare ce urmează după săpat sau arat, își seamănă în pământ ceapa, usturoiul, cartofii, porumbii, fasolea, morcovii și alte legume necesare pentru hrana din timpul anului. Tot în această perioadă îmi place să mânânc urzici, dragavei și alte verdețuri din care se fac mâncăruri delicioase. Îmi place primăvara, pentru că întodeauna se sărbătoresc sfintele Sărbători de
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1398006281.html [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
viață intensă am încercat a o cunoaște: multe restaurante, depozite transformate în berării, magazine cu modernități și altele cu antichități. Una din atracțiile forte o reprezintă Bourbon, băutură făcută în distileriile locale - obținută prin distilarea cerealelor care conțin minimum 51% porumb. Primii producători au fost scoțienii și irlandezii care au venit în această zonă pe la 1700. O alta este Kentucky Derby, o cunoscută cursă de cai care se desfășoară în prima sâmbătă din Mai. Louisville poate fi socotit de asemenea un
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii , obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
predarea cotelor. Li se luau toate roadele, rămâneau flămânzi și datori până la recolta viitoare. Așa se întâmplase câtă vreme bunicul nu voise să abdice de la principii. Ajungându-i cuțitul la os, adoptă tactica satului, ascunzând bună parte din grâu, din porumb, îngropând butoaie cu vin și țuică în tainițe săpate în vatra de sat. Aveau așa de moară și de semănat, iar, ca nebăutor, făcea bani din tăriile ascunse. Creștea numai un porc, ca să nu fie dijmuit de surplus. Și câte
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
silvic, cu muncă de teren și nu în toate zilele sau nopțile stătea pe acasă. Abia aștepta să vin cu el în grădină, să-l ajut la tunderea pomilor, la stropitul sau legatul viei, la repararea gardului sau la culegerea porumbului ori să pun pe legătură brațul de grâu secerat de el. Erau treburi serioase, necesare. Zicea că mai este timp de învățătură, dar de pâine, nu, că trece sezonul și se strică grânele. În asemenea momente, mă înfuriam la început
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
lungime, fără nisip, doar cu pământ mărunțit la maxim, pe locul unde se afânase de la sine după mulți ani în care se adunase acolo bălegarul, pe care-l aruncam metodic pe câmpul din grădina mare, toamna, după strângerea cocenilor de porumb și după ce miriștea era arată. Nu se foloseau chimicale niciodată, nici nu se inventaseră pe la noi, de altfel, dar ce recolte excelente aveam acolo! Fratele mijlociu, mai mare cu trei ani ca mine, își amenajase inele în dud. Acolo am
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
mers, nu glumă, cu gălețile pline cu apă! Nu era o simplă joacă. În plus, erau animalele și păsările de adăpat și de întreținut, ceea ce presupunea și curățenia generală în grajd, în cocină și sub șopron, erau lemne de tăiat, porumb care trebuia cules și curățat, erau glugi de paie, de fân și de coceni, de înălțat, era iarba de prășit în lungul gardului de la stradă, pe lățimea trotuarului și de întreținut rigola de la marginea acestuia (obligație prin lege, iar curtea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
lățimea trotuarului și de întreținut rigola de la marginea acestuia (obligație prin lege, iar curtea noastră era cam de vreo 50 de metri lățime) și multe alte treburi de făcut... Îmi plăcea grozav de mult când venea vremea de cules a porumbului. Parcă ne ascundeam în munții de foi unii de alții și aruncam printre ei știuleții curățați, țintind coșurile mari de nuiele până le umpleam. Tata le ridica pe umăr, unul câte unul, urca pe scara de la pătul și le golea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
De spaimă, Eminescu dădu în friguri. La acest neajuns se mai adaugă și hrană proastă. Tirtec era un speculant netrebnic. Pentru ca să nu facă focul, ghemuise, iarna, pe toți copiii într-o chilie, iar seara nu le dă de mâncare decât porumb fiert în lapte. De aceea copiii, înfometați, furau mere și făceau chisălița și povidla din poame. Unii băieți se și mutaseră de la Tirtec (mai 1862), dar Eminescu nu putu face același lucru pentru că, neplătindu-i-se costul, gazda îl oprise
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
e verde - doar pe un colț de luna merele coapte Maria Doina Leonte 40 o adiere - în zbor planat spre luna ultima frunză Ion Rășinaru 41 bătrân pe prispa- razele apusului umplând cotarca cotarca, cotărci, s.f. (reg.) 1. cosar pentru porumb; coșarca, hambar, patul, porumbar. 42 o viață-n mal* - îmbrățișând stelele sălcia la mal *lut,țină,mal 43 șatra de țigani - în dangătul aramei alai după dric doina bogdan 44 cărând provizii - mușuroiul cârtitei prea greu de urcat Patricia Lidia
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_202.html [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci unde- va pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci unde- va pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
tot ieu să țî le vânz, hai zău, nu le omărî.... V. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. VIII Mai bine de trei ani n-am mai avut câine... Porumbii din Gruiu Pleșciorii au fost păziți în tot acest timp de către Ursei, un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... Citește mai mult VIIIMai bine de trei ani n-am mai avut câine... Porumbii din Gruiu Pleșciorii au fost păziți în tot acest timp de către Ursei, un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci undeva pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci undeva pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... XXIII. VLĂDUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015. În fiecare an, la 1 iunie, în
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența boierilor olteni din această perioadă pentru introducerea pe moșiile lor a noii culturi a porumbului, pentru ameliorarea raselor de animale și înmulțirea acestora, precum și pentru păstrarea tradițiilor și a modului de viață moral-creștină a locuitorilor celor 282 de sate aflate în stăpânirea lor. Constituite în acest fel și supuse puternicei presiuni a domniei pentru a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
jumătate de oră. Ajunse la numărul de casă. O casă frumoasă, bine îngrijită, spunea că acolo locuiește o familie de gospodari. Ea se aștepta la o casă veche, prăpădită. În curte zări o căruță, un băiat vânjos descărcat tulei de porumb. Un câine furios se pregătea s-o întrebe -ce caută ea acolo! Marș, dulău, sări în apărarea ei băiatul din curte. Doamna învățătoare, poftiți în curte, mama vine imediat. Mamă, a venit doamna învățătoare, strigă copilul. Femeia ieși din casă
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
că te-a uimit la oră, vei vedea în continuare ce surprize îți va face. Da, Silvia, îi spuse colegei, a fost o mare surpriză copilul acesta, la oră. Știi, când am fost la ei acasă, băiatul descărca căruța de porumb. Arăta, obosit și foarte necăjit. Desculț, murdar! Ei, Doina, așa este la țară, o să mai vezi tu copii munciți de părinți, nu este el primul. Noiembrie își intră în drepturi. Câmpiile au rămas dezbrăcate, pomii nu mai șoptesc iubirile târzii
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
gust nemaiîntâlnit din care bătrânul Hassan ducea cu bidoanele speciale la Orșova unde o vindea ambulant, bidoanele fiind introduse într-un cărucior special amenajat, braga o băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secara fiarta și fermentata, pe care insularii o vindeau de asemenea și în afara reședinței lor, vânzătorii de braga fiind recunoscuți după fesul roșu cu ciucuri negri ce purtau în spate un recipient de metal , înalt în formă de
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
mai fi bucurat moșul meu să fi vă văzut...” Dimineața au servit împreună masa și, când erau gata să plece, Constantin le-a zis că a vorbit cu nepotul Marin, care se duce la Craiova să ducă la piață niște porumb, ca să-i ia și pe dânșii, fiindcă doreau să ajungă la tren. Le-a sărutat mâinile și a lăcrimat Cosantin cu gândul la moș Pavel... Îți mulțumim de ospiatlitate și nu-o să te uităm, fiule i-a zis Dumnezeu
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]