2,419 matches
-
a salvat civilizația antică și a creat un centru valoros pentru răspândirea creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija Vizantijskoi Imperii, vol. I, Leningrad, 1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CUIBURI DE NUIELE Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Din degete ies vorbe, se ceartă între ele, Sunt pescăruși din suflet ce vin de peste zări, Se-aștern posterității prin cuiburi de nuiele, Privesc prin ochi eterici învolburate mări. Din lumi mult prea subtile, revin spre vindecare, Săgeți prea ascuțite cicatrizează gândul, Se zbat pe traiectorii în oarba încercare De-a oferi soluții găsite pe de-a rândul. Sublime
CUIBURI DE NUIELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1420729707.html [Corola-blog/BlogPost/352325_a_353654]
-
cu o inteligență formidabilă, a lămurit chestiuni fundamentale pentru că i s-a cerut și nu din voința clădirii unei opere. Acesta pare a fi motivul principal pentru care, în ciuda notorietății și a respectului de care a beneficiat în epoca interbelică, posteritatea îi este modestă. S-a risipit cu o superbă generozitate și cu umor. În conștiința noastă publică, numele lui Mircea Vulcănescu nu are nici pe departe ecoul celor ale lui Nae Ionescu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic sau Mircea Eliade, membri
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Nu vei putea vreodată să te simți lejeră. În fața mea îți impui o autoritate Pe care cauți să ți-o accentuezi Totuși în puține ipostaze te limitezi Pierzându-te în întuneric, nu în seninătate. De aceea nu vei rămâne în posteritate Nici nu-ți vei crea un nou tablou Care să aibă o cât de mică claritate. Eu ? Niciodată nu voi fi erou De mică sau de mare popularitate În suflet voi avea eternul nou. 15 octombrie 1965 Baia de Arieș
IPOSTAZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ipostaza.html [Corola-blog/BlogPost/357304_a_358633]
-
a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Stimate Domnule Pașcu Balaci, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, mai cu seamă, a beiușenilor, orădenilor și bihorenilor
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1462428971.html [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
a cunoscut oameni, a fost văzut și urmărit de ochii atâtor contemporani, care i-au reținut fizionomia, amănuntul vestimentar, un zâmbet, o schimă de durere sau o umbră de melancolie, o vorbă sau un gest. Nu toate au fost transmise posterității, numărul mărturiilor pierdute sau nerostite, căzute în anonimat, poate întregeau puținul ce ne-a rămas. Începând cu chipul „zeului tânăr”, au stăruit în conștiința contemporanilor tulburați de drama omului și urmăriți de frumusețea operei, o adevărată avalanșă de informații, unele
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
vrea „colac în palma săracului” (Înălțător) atunci când conștientizează că nu e suficient cuvântul. Nefiind din stirpea lui Iov, sau poate e doar o cochetărie bine mascată, Llelu Nicolae Vălăreanu-Sârbu are îndoieli, specifice marilor creatori, asupra operelor pe care le lasă posterității: „Când va fi ultima zi tot ce am spus/ va rămâne uitat undeva într-o taină,” (Ultima zi) Noi pariem că nu! Ion Lazăr da Coza Referință Bibliografică: FRIGUL ÎNSINGURĂRII - Volum de poezie / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
altitudinea ei, cât de mult putem până când oboseala ne readuce pentru a reîntâlni orizontala. Amândouă liniile sunt veșnic trasate, neșterse de timp sau calamități astrale, în timp ce transferul nostru de pe o linie pe cealaltă lasă urme și murmure în ecou pentru posteritate. Referință Bibliografică: Linii trasate / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1180, Anul IV, 25 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LINII TRASATE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1395746280.html [Corola-blog/BlogPost/353871_a_355200]
-
Călinescu), catihet și el, era tot asa de îndârjit împotriva celor ce nu veneau la biserică , Vyslouzil era cam nervos , pe alții, Caspary, Limberger, Kraska, Kermavner, Hayduk, nu-i știm decât cu numele . Am comite o ingratitudine dacă am fură posterității și pe servitorul Onufri, iubit de copii, fiindcă îi împrumuta cu bani ca să-și cumpere mere și covrigi. Spirit inegal, incapabil să se supună unei discipline prea aspre, Eminescu nu e în liceu un școlar strălucit, sau mai bine zis
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
trei chitici” cu muzică, băutură și femei. Este un text antrenant și plin de umor, cu situații neprevăzute rezolvate într-un mod surprinzător și, după părerea noastră, este un tip de narațiune ce ar putea avea, în stilul său, o posteritate extrem de interesantă dacă autorul ar dori să continue în această manieră. Concluzia este una pilduitoare: trei nuvele scurte, bine scrise, în tonalități diferite, demonstrând cu prisosință abilitatea autorului în a manevra modalități epice de o mare diversitate. --------------------------------- Prof. Dr. Emilia
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
în urmă cu aproape treizeci de ani, a trecut în veșnicie unul dintre teologii ortodocși de prim rang ai secolului XX, Părintele Alexander Schmemann. Dincolo de idei, publicații sau repere biografice - toate acestea vizând contribuția la propriul domeniu de competență - aplecarea posterității asupra unor înaintași de anvergura părintelui Schmemann întâmpină principala dificultate tocmai în a reconstitui puțin din prezența lor reală în peisajul istoriei pe care au marcat-o definitiv. A-l reduce pe fostul decan al Institutului "Sf. Vladimir" din New York
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
neîndurător, abătut atât asupra sa cât și asupra familiei în perioada detenției și după. Curajul, tenacitatea, credința, nădejdea, dar mai ales jertfa dăruirii l-a dăltuit în biruitor asupra răului încetățenit prin drepturi democratice. Părintele Dumitru a rămas în memoria posterității ca model de slujire și de jertfă pentru Neam și Dumnezeu. * * * Dumitru M. Șerban-preot, s-a născut în Poiana de Sus, județul Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului „Patriarhul
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
nu l-a ocolit vânt șlefuitor de imagini, însă imagini literare, dragilor! Nu mâna, ochii scriu peisajul care îl poartă de-acasă până la școală și înapoi, în bibliotecă : în fața altor pagini goale și puse pe șotii stilistice: Și-acum pentru posteritate Copii Pe locuri fiți gata START! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (8) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 816, Anul III, 26 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DEŞERTUL DE CATIFEA (8) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_8_costel_zagan_1364328212.html [Corola-blog/BlogPost/345405_a_346734]
-
îl supune unui adevărat rechizitoriu în care prezintă și istoricul delictelor sale și ale tatălui său-atunci călugărit- cunoscute și sancționate și de domnitorii anteriori. Autorul Cronicii Anonime Brâncovenești , fiind probabil de față în Divan, la judecata clucerului Știrbei, redă pentru posteritate intervenția revoltată a Domnului Constantin Brâncoveanu: “ Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri?”. La justificarea lui Știrbei că a luat unele obiecte pe care le-a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
te lovește dar care te și întărește, la fiecare pas pe care îl faci... Nașii vestului extrem american și ai regiunii ei de coastă, cea mai bogată și mai roditoare din toată federația în minereuri prețioase sunt însă aleși de posteritate, în funcțiile de parti-priurile prezentului, cele din urmă nefiind puține și deloc întâmplătoare, cu sacrificiile cu care au “cotizat” la o anumită viziune sau predicție istorică. I-a recomandat fie bonitatea punctată de vizionarismul părinților fondatori asupra unor fapte sau
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_.html [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
la sânu-i să asculte doină din leagăn frântă. E rug aprins prin viață, prin ziuă și prin noapte, femeia când e mamă și-i de fii, iubitoare. Că prin credință este de rău biruitoare, ea va fi prețuită abia-n posteritate. Se stinge-a sa menire ca muc de lumânare, povara să își ducă în lumea nevăzută, neprețuita mamă, de ramul vieții ruptă. Simbol se suferință, de viață purtătoare. La căpătâi, de-a pururi prin vremuri să vegheze un simbol al
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425672041.html [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
manifestă numai prin buna lui stare materială sau prin așezămintele sale politice, juridi-ce și sociale, sau prin viața sa religioasă; ea se manifestă și prin artă și literatură. Acestea sunt manifestări vădite ale culturii lui; ele singure lasă urme vădite posterității și după ele se măsoară gradul de cultură al unui popor, deoarece ele alcătuiesc adevărata via-ță intelectuală a lui.” (Eliodor Constantinescu) A urmat înmânarea unor premii și diplome membrilor filialei pentru activitatea literară și cultural-științifică desfășurată la nivel județean, național
LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA-FILIALA VÂLCEA ÎNTRUNIRE DE LUCRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_din_romania_al_florin_tene_1376072995.html [Corola-blog/BlogPost/364968_a_366297]
-
în convoi de-nmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare... Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur biografia subțire Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare, C-ai fost om cum
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
sale: „Biserica trebuie să devină un izvor de cultură națională... Preoțimea trebuie să vorbească aceeași limbă pe care o vorbește poporul... Preotul să fie cel mai bun apărător al naționalității.” (Antonie Plămădeală, op. cit., p. 89) Marele arhiereu rămâne în conștiința posterității ca o Icoană vie a slujirii preoțești-naționale, prin râvna de salvare a limbii, a cazaniei și a naționalismului ortodox. Mitropolitul Gurie-Gură de Aur al Românilor, pe umerii căruia a stat întreaga luptă pentru limba română în Basarabia, a strălucit ca
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
ori ulterior morții acestuia, documente păstrate în Biblioteca Academiei Române, în Muzeul Literaturii Române-fondul Al. Macedonski, date extrase de pe Wikipedia, articole scrise și publicate de însuși Macedonski, ș.a.m.d. Romanicierul reconstituie din documente ale epocii (printre care și fotografiile rămase posterității - una dintre acestea, poate cea mai interesantă, fiind tipărită pe coperta principală a cărții, copertă realizată grafic de către cunoscutul om de cultură George Roca), aspectul fizic al subiectului biografiei:” Poetul, fiind înalt, privea de sus tinerii, negricios, cu o față
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
fusese încoronat în 1982, la Serile de la Struga, din Macedonia pe atunci iugoslavă. Într-o altă cameră sunt o parte din cărțile familiei Stănescu, precum și cărți ale lui Nichita și despre Nichita, cărți cu autograf primite de la diverși scriitori.” În „Posteritatea necuvintelor” - Nicolae Băciuț spune: „Nici un poet postbelic n-a influențat suflul scriiturii cum a făcut-o Nichita Stănescu și nici nu se va ivi degrabă un autor care să-i fie pe măsură. El a însemnat, într-un alt timp
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
să ne izbăvim. Iar eu despre asta am scris și am tot scris, personajele mele asta caută cu înfrigurare.” „Ispita izbăvirii” trebuia scrisă. E o carte uluitoare. A fost ultima înainte de a păși Dincolo, dar, dăruindu-ne-o nouă și posterității, marele prozator și-a aflat mântuirea. Odihnească-se veșnic în Lumină! MARIANA CRISTESCU
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roșești, Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi, Cearcă-ți sabia în gâtul conștiinței tale-ntăi! Asta-i lecția pe care o lăsați posterității! Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății, Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume! Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume, Și vor spune că sub soare n-
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Marele Arhiereu, pe care înaltpreasfinția voastră l-ați cinstit și l-ați slujit întotdeauna cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Înaltpreasfinția Voastră, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
cercetări. CARTEA ANULUI 2013: «COLUMNA LUI TRAIAN - MONUMENT UNIC AL ETNOGENEZEI ROMÂNILOR» S-au împlinit 1900 de ani, de când, la Roma, împăratul Traian a inaugurat Columna (12 mai 113), monument făurit de Apolodor din Damasc, stârnind admirația contemporanilor și a posterității. Marcând evenimentul, profesorul Ionel Cionchin a publicat volumul Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor, Editura Eurobit, Timișoara, 2013, 496 p. „Columna lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]