15 matches
-
vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări în sintagma nominală: predeterminanții (articolul definit, articolul nedefinit; adjective pronominale: demonstrativele, posesivele, relativele și interogativele; cuantificatorii). 3. Sintaxa propoziției. Propoziția simplă, propoziția complexă. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcție de subiect: subiect inclus și subiect subînțeles (acord și anaforă); propoziția subiectivă. Predicat verbal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal subiect/C.O.D/C.O.I; pronumele neutru; pronumele en și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal subiect/C.O.D/C.O.I; pronumele neutru; pronumele en și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
mai mult timp, în virtutea unor păreri favorabile sau nefavorabile). Evaluarea defectuoasă se manifestă fie printr-o subevaluare, fie printr-o supraevaluare, ambele deviații având reverberații negative asupra proceselor și actorilor educației. Subevaluarea conduce la demobilizare, dezorientare, neîncredere și stres, adevărate predeterminante ale eșecului sau abandonului școlar. În acest fel se pot explica și unele aversiuni ale elevilor față de disciplinele predate de respectivii profesori. Supraevaluarea induce o deformare a imaginii despre sine, o egolatrie destructurantă și deviantă, o convingere că totul se
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
permit coocurența cu un determinant tare aflat întotdeauna la stânga" (2004: 120). Într-un grup nominal poate exista un singur determinant tare (propriu-zis sau cu funcție preluată), dar această constrângere nu se aplică și determinanților slabi. Barbu definește și conceptul de predeterminant ("predeterminator" în terminologia sa), ca fiind un determinant ce impune prezența unui determinant tare la dreapta sa (cf. 2004: 123). Predeterminanții sunt: însuși, tot, numeralele colective amândoi, ambii etc. Determinanții tari sunt: articolul nehotărât (luat ca element de referință), articolul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
propriu-zis sau cu funcție preluată), dar această constrângere nu se aplică și determinanților slabi. Barbu definește și conceptul de predeterminant ("predeterminator" în terminologia sa), ca fiind un determinant ce impune prezența unui determinant tare la dreapta sa (cf. 2004: 123). Predeterminanții sunt: însuși, tot, numeralele colective amândoi, ambii etc. Determinanții tari sunt: articolul nehotărât (luat ca element de referință), articolul hotărât, cel urmat de numeral cardinal, al (urmat de genitiv sau posesiv), demonstrativele de apropiere (acest), de depărtare (acel) și de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numeroaselor altor 234. 669. unei aceeași unei aceleiași 148. 6230. Conform lui Barbu (2008), dacă ar trebui să alegem o formă "corectă"23, aceasta ar fi cea cu o singură marcare a cazului. Argumentul său se bazează pe distincția între predeterminanți, determinanți tari și determinanți slabi și pe câteva considerații legate de morfologia pronominală. Potrivit lui Barbu, determinantul slab are valoare adjectivală, dar dacă preia funcția determinantului tare, are valoare pronominală (un alt poet - alt poet). Flexiunea cu marcarea cazului, de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
autotren; bio-: biodiversitate, bioenergie, biogaz, bioritm; euro-: eurocent, eurodolar, euroobligațiune; micro-: microanchetă, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microcip, microelectronică, micromoleculă, microparticulă, microprocesor, microproducție, microsistem, microundă, microwatt; mini-: minicar, minigolf, minimarket, minivacanță; multi-: multiculturalism, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, multipartidism; pre-: preaderare, precomandă, precontract, predeterminant, pregeneric, preinfarct, premergător, preselecție, presesiune, presezon, prespălare; re-: reinserție, reeligibilitate, remixare, relectură; semi-: semianalfabet, semicristal, semicumpănă, semidoctism, semigreu, semipreparat, semiuncială; sub-: subcontract, subcultură, subgrindă, subgrupă, subinginer, subingineră, subredacție; super-: supercampion, supercampioană, supercupă, supermagazin, supermarket, superofertă, supervedetă. Derivarea cu aceste prefixe
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
persoană se edifică și se Înalță prin felul de a problematiza. Nu trebuie să repudiem pe oamenii care Își pun probleme. Valoarea unui om poate fi direct proporțională și cu „problemele” pe care acesta le poartă! Zbuciumul interogativ constituie un predeterminant al Învățării și al aflării soluțiilor. În actul creativ și inovator cel mai important moment este punerea unei probleme. Ceea ce urmează derivă direct din acest punct de plecare. Marii descoperitori au fost cei care au știut să pună mari și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și cu statura - pe care deja o dorești, o visezi și o vezi. Orice proiecție axiologică autentică aduce cu sine o nouă realitate ontologică (uniunea conjugală, familia). Consistența și autenticitatea ei sunt date de ceea ce a fost mai Înainte, de predeterminantul valoric ce a generat-o. Speranța de a avea o familie fericită este ceva prealabil apariției sale. Dacă Îți dorești o familie reușită, chiar o ai. Întreaga ta ființă (se) pregătește (pentru) așa ceva! Restul nu sunt decât detalii accidentale - mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sunt exprimate indirect sau lăsate neexprimate, subânțelese, recuperate contextual în baza cunoștințelor comune de grup. Semnificația decurge din context (un context multiplu stratificat, incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele situaționale și relaționale care se constituie în cadru predeterminant al interacțiunii). Elementele nonverbale joacă un rol important în comunicare. Informația este transmisă prin mecanisme ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Țepeș, prizonier al timpului istoric vitreg. În 1988 scriitorul începe să publice în „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. trei piese care s-ar putea numi „recapitulative”: Luptătorul pe două fronturi, Casa Evantai sau Divina tragedie pentru bibliofili și Vărul Shakespeare. Cercurile predeterminante - cel existențial, cel istoric și cel cultural - sunt aici privite simultan, ca fiind sinonime și, într-un sens, interșanjabile. În indicațiile de regie la Luptătorul pe două fronturi se face o precizare semnificativă: „Se va vedea din unele replici, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
plasează asupra datului culturii. În celelalte drame era prezentă numai ca sugestie colaterală omologia între insul comun și Creatorul divin, obsesia demiurgiei creatoare fiind proprie, în schimb, eului liric al lui S. De această dată autorul insistă asupra deja-creatului, cerc predeterminant, fundamental. Un spațiu-timp specific creației, în măsura în care se repliază în sine și amalgamează generațiile, se substituie, practic, istoriei în Luptătorul pe două fronturi. În Casa Evantai umanitatea este organizată ingenios într-un veritabil sistem de „dicționar”. Protagonistul, Vlad Vlădescu, suferă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
transfer Între sine și inconștientul social, a cărui dorință manevrează mișcările obișnuite ale subiectului. De altfel, unitatea dintre subiect și ființă nu e decât o iluzie 23. Fiecare dintre aceste entități este animată de forțe proprii, de un flux continuu, predeterminant. Confesiunea este tocmai un recurs la această ruptură, la scindarea care permite abolirea prea strictei determinări a mecanismelor de funcționare a relației interior-exterior. Dar schimbul de tensiuni dintre ele nu poate fi oprit. Așezându-se În puncte opuse, ele Își
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]