7 matches
-
îndeosebi prin moartea ocrotitorului lor nu se poate prevedea încă cu siguranță. Destul că în trecut ca și în prezent nu Franța, nu Italia ne-au susținut în conflictele noastre internaționale, ci Napoleon în Franța, iar în Italia influința sa predominatoare. Concepând el întîi ideea unei mai strânse legături între popoarele latine, pentru a ținea cumpănă mulțimii reînviate a popoarelor germane și slave, ne acoperise și pe noi, pe cât a trăit, cu umbra acestei idei înviitoare. Atitudinea d-lui Waddington și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
românească, adică) este de părere Theodor Codreanu, pe urmele lui Mircea Eliade, C. Noica și ale altora -, pusă sub semnul modificării imposibile a raporturilor dintre constituenții "triadei zodiacale a românismului". Concret, trăim, ca popor, sub influența zodiei Cancerului (în care predominatoare este "invidia surpătoare a fraților"), a Berbecului (însemnând rezistența încăpățânată în fața "terorii istoriei") și a Cumpenei "care conține soluția finală a justiției divine", tradusă prin splendida "transfigurare a răului", ca în Miorița. Potrivit acestei damnări și îndeosebi victoriei Cancerului asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
maghiari care ar fi complicat situația. De altfel, frontiera etnică era complexă și în proximitatea graniței fixate prin Tratatul de la Trianon. În Crișana, orașele aveau un caracter eterogen, majoritar alogen, mai ales Oradea și Satu Mare. În schimb, mediul rural era predominator autohton (românesc). S-a dat câștig de cauză satelor, anticipându-se că, prin migrația rurală, în timp, orașele urmau să capete aceeași majoritate. Este ceea ce s-a și petrecut la Arad și Oradea, iar, parțial, la Satu Mare. De asemenea, logica
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poate cuveni decât fețelor de rit creștin” (Codul Caragea, București, 1818) ; „Nația jidovească, după vechiul obicei, va fi oprită de a ține În posesie moșii” (Regulamentul Organic, Iași, 1832) <endnote id="(535, pp. 61 și 400 ; 536, p. 24)"/>. „Cristianismul predominator - spunea un personaj evreu Într-un text de la sfârșitul secolului al XIX- lea -, În loc să ne Îmbrățișeze, ne-a torturat și nu ne-a dat nici un drept la o ocupațiune agricolă. Iată dar de unde vine la noi comerciul și fără voia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
există nici un caz în care redactorii să fi fost oportuniști politici. Ei erau persoane independente și în orice moment se puteau întoarce la moșie. Redacția „Bucovinei” a fost condusă de convingerea că Bucovina este pământ românesc, deoarece „naționalitatea românească e predominatoare”. Un lucru era sigur: Românii nu sunt Slavi. Între aceștia un „înalt perete despărțitor va trebui să fie ridicat”. Primul număr apare luni, 4 octombrie 1848. La început apare o dată pe săptămână, lunea, având 4 pagini și un supliment pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Hasdeu (1837-1907) Intenția lui Hasdeu, la începutul carierei sale filologice, era, în Pierit-au dacii (1860), de a pune în locul elementului latin unic, la care latiniștii raportau trecutul și viitorul limbii române, „câteva elemente, din care nici unul nu a fost predominator” în constituirea acestei limbi. Problema este însă că nu doar Hasdeu, întreaga lingvistică europeană nu era pregătită pentru a soluționa în această manieră constituirea vreunei limbi noi. Și astăzi se crede că albaneza exista ca limbă flexionară încă pe vremea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și cultură într-o structură statală. Iată fragmentul din Pierit-au dacii? (a. 1860) în care subliniem cuvintele ce îi definesc concepția: „Voi să dovedesc că naționalitatea noastră s-a format din câteva elemente, din care nici unul n-a fost predominator. Voi să dovedesc că firea acestor elemente și chipul contopirii lor în unul singur ce au făcut ca noi să fim o viță neatârnată, o compoziție chimică, fie-mi iertat cuvântul, ale cărei însușiri de acum sunt de istov deosebite
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]