53 matches
-
pe apărătorii ei. Am crezut că numai știința unită cu sentimentul adevărat religios vor ridica clerul și Biserica noastră la înălțimea cuvenită și la conștiința datoriei. Am crezut că fără cultură, clerul va continua a rămânea amorțit și stăpânit de prejudițiile vulgare; de viții și spre batjocura despotismului unor ambițioși,vani și speculatori de cele sfinte; iar Biserica o instituție moartă, destinată numai a acompania pe morți la mormânt”, reținem din Testamentul său. Vizionarul Melchisedec din ”Oratoriu” În timpul slujirii la Dunărea
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
lor industrie, este debitul băuturilor... Miniștrii ai României, ai unei țări cu un regim constituțional, noi nu putem guverna decât conform cu voința națiunii. Suntem datori a ține seama de trebuințele, de păsurile și, până la un oarecare punct, chiar și de prejudițiile ei... Aceasta dovedește marea iritațiune din partea populațiunilor române, provenită din grele suferințe și din o legitimă îngrijire, căci este vocea unei națiuni ce se simte amenințată în naționalitatea și în interesele sale economice. Această voce o pot înăbuși, dar nu
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
formula executorie nu se va putea pune decat de judecătoria de ocol respectivă sau de tribunalul de județ. 21. Omisiunea vre-uneia din aceste formalități substanțiale supune pe funcționarul public, din vina căruia s'a anulat actul, la pedeapsa destituirei, fără prejudițiul altor despăgubiri către părți dacă este loc. 22. Actul nul că act autentic, pentru vre-un vițiu sau lipsa de formă, poate valora că act sub semnătură privată legalizat, sau ca act cu data certă, sau ca început de dovadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156574_a_157903]
-
Ofițerul stării civile care va omite a îndeplini îndatorirea impusă prin acest articol, va fi supus la o amendă de 25 pînă la 100 lei; iar dacă omisiunea a fost făcută cu rea credință, la destituire; în amandoua cazurile, fără prejudițiul drepturilor părților interesate*). ----------- *) În art. italial lipsesc cuvintele: "de către ofițerul stării civile care a celebrat căsătoria", adaugand însă: "și extractul constituirei de dota sau dacă e stipulata comunitatea de bunuri". **) Aliniatul 2 al art. 19 cuprinde dispozițiunile din art. 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
110 Asociatul care, fără consimtimantul scris al celorlalți asociați, întrebuințează capitalurile sau lucrurile societății în folosul sau specula să proprie sau în aceea a unei alte persoane, este obligat să restitue societății beneficiile ce au rezultat și daunele-interese cuvenite, fără prejudițiul acțiunii penale de va fi caz. Articolul 111 Nici un asociat nu poate lua din fondul comun mai mult decat i s'a fixat pentru cheltuelile sale particulare. Asociatul care contravine acestei dispoziții este responsabil de sumele luate ca si cum n'ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
la consulul român din locul unde se face încărcarea, sau în lipsă, la autoritatea locală. Articolul 641 În ori-ce caz de sinistru, căpitanul și asiguratul sau însărcinatul sau sînt datori să dea ajutor pentru scăparea și conservarea lucrurilor asigurate, fără prejudițiul drepturilor lor față cu asiguratorul. Cheltuelile făcute trebuiesc plătite pînă la concurență valoarei lucrurilor scăpate. Asiguratorii și agenții sau însărcinații lor pot, în înțelegere cu căpitanul, cu asigurații și cu însărcinații lor, sau cu fie-care din ei, să ia măsuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
pînă la concurență valoarei lucrurilor scăpate. Asiguratorii și agenții sau însărcinații lor pot, în înțelegere cu căpitanul, cu asigurații și cu însărcinații lor, sau cu fie-care din ei, să ia măsuri pentru scăparea lucrurilor asigurate și pentru conservarea lor, fără prejudițiul vre-unui drept. Articolul 642 Asiguratul, notificând asiguratorului incunostiintarile primite, își poate rezervă dreptul de a cere prin act separat plata ce i se datorește prin asigurare. Articolul 643 Asiguratorul este dator să platesca sumele datorite: În caz de simplă avarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
a recunoscut în realitate un grav pericol, un îngrijitor defect al nouăi dezvoltări germane; nu e vorbă goală daca azi se vorbește despre o "cestiune a evreilor" în Germania. Daca englejii și francejii vorbesc cu o nuanță de dispreț despre prejudițiul germanilor contra evreilor, noi trebuie să le răspundem: Voi nu ne cunoașteți; voi trăiți în împrejurări mai fericite, cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreilor" în Germania. Daca englejii și francejii vorbesc cu o nuanță de dispreț despre prejudițiul germanilor contra evreilor, noi trebuie să le răspundem: Voi nu ne cunoașteți; voi trăiți în împrejurări mai fericite, cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita o influență simțită asupra civilizațiunei naționale; dar prin granița noastră de la răsărit pătrunde an cu an din inexaurabilul leagăn polonez un număr de stăruitori tineri, vânzători
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trezește atâta mânie, este deja acolo; repetarea e din nenorocire una din datoriile publicisticei. Intenția mea era să arăt că în mișcarea aceasta care-a cuprins vădit poporul nostru bun de felul lui, nu sânt de vină numai incultura invidia, prejudiții religioase și naționale, ci că sumeția crescândă a unei părți a evreilor germani au dat naștere unei îngrijiri grele și unei nemulțumiri adânci chiar în păturile acelea ale nației cari nu voiesc să schimbe o virgulă măcar din emancipare, o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cea mai frivolă carte a întregei noastre literaturi; și fiindcă Schleiermacher a ademenit pe evreii din Berlin la creștinism*, d. Graetz compară activitatea acestui bărbat cu cultul Astartei (181 sq). Din mijlocul acestor virtuozități dumnealui asigură în fine că e "prejudițiu prostesc sau minciună când cineva zice că jidovismul predică ură contra creștinătății" O seamă de cititori vor fi punând toate acestea în socoteala zelului religios; dar pentru hulirile sale în contra Germaniei d. Graetz nu poate solicita o asemenea scuză. "Germanii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fiecare din ele care nu caută a se alipi de monarhia noastră devine necesarmente un instrument al politicei rusești, avem datoria de-a câștiga garanții pipăite pentru ca statele din vecinătatea noastră imediată să aparție sferei de putere a Austro-Ungariei, fără prejudițiu pentru autonomia lor. Și mai cu seamă România. Pețirile noastre s-au dovedit nefolositoare până acum și toate serviciile amicale au rămas fără succes. Ei bine, s-aruncăm odată toată greutatea morală, a monarhiei noastre, până ce oamenii de stat ai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne îndoim că ele vor fi tot atât de rele ca și în trecut. [31 octombrie 1881] ["DE CÎTE ORI SE DISCUTĂ... De câte ori se discută cestiunea izraelită scriitorul român are teamă de-a vedea vorbele sale interpretîndu-se ca ură de rasă, ca prejudițiu național ori religios. Unii ne răspund că evreii sunt folositori, ba necesari chiar, și că, daca o organizare economică trebuie, ea nu se va întemeia pentru a sili pe evrei la muncă, ci pe români. Există mulți români chiar cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și supraveghearea navigației, România va avea mult mai mare influență asupra acestor lucruri decât daca s-ar pune în mînile unei Comisii Europene, în care votul României se va pierde mult mai lesne în deșert. Românii sunt împiedecați, prin deșerte prejudiții, de-a o vedea aceasta și mai bine 'și fac rău lor înșile decât să recunoască Austriei partea ce i se cuvine la regularea raporturilor pe Dunărea de Jos. Împrejurarea că România poate invoca Tractatul de la Berlin și poate zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o majoritate de 2, zi două, voturi contra d-lui Alex. Zisu - aceasta în orașul natal al d-lui I. Brătianu și ajutat de tot neamul. Au mai cutreierat apoi Moldova nu doar ca să se informeze de suferințele ei, de prejudițiile ce i s-au cauzat prin război, ci ca să combată candidaturile opoziției și să escite dezbinări și ure între alegători pentru triumful prozeliților săi. Așadar vedem figurând candidatura d-lui Brătianu pentru a zecea parte din întreg numărul candidaților, fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această stare de lucruri printr-o propunere care să reformeze regulamentul Consiliului în așa chip ca lucrările de căpetenie să fie concentrate într-o sesiune scurtă, pentru ca toți miniștrii delegați în Consiliul Federal să poată lua parte la dezbateri fără prejudițiul afacerilor patriei lor respective. Foaia insistă dar asupra motivului retragerii, considerîndu-l drept unicul adevărat. Nu e de tăgăduit că pîn-acuma nu s-a întîmplat nicicând ca Prusia să fie maiorizată în {EminescuOpXI 104} Consiliul Federal, împrejurare care dă evenimentului o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele mai puțin importante nu e necesară prezența miniștrilor dirigenți. Ar fi deci bine de a se diversifica lucrările, concentrîndu-ne pe cele mai importante într-un răstimp atât de scurt ca miniștrii dirigenți să poată lua parte la ele fără prejudițiu pentru afacerile de cari sânt răspunzători în sfera lor mai restrânsă. Introducerea unei asemenea diversificări și aplicarea ei mai cu seamă asupra măsurilor legislative nu ne pare tocmai grea. Se-nțelege însă că pentru aceasta se cere din partea deosebitelor guverne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
principiile de ordine, justiție și libertate, toate interesele în adevăr naționale. Dacă guvernul republican și-ar face acest merit și această onoare, el n-ar fi un guvern de partid. Dar devine un guvern de partid făcând contrariul, sacrificând patimelor, prejudițiilor, intereselor rău înțelese ale unui partid, principiile de justiție administrativă, de libertate religioase, de pace, socială, principii cari ar fi trebuit să triumfeze tocmai în timpul Republicei. Iată politica care a precumpănit în partidul republican de când spiritul înțelepciunii pare a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar între arta demagogiei vechi, și arta demagogiei moderne este toată diferența care distinge democrația greacă de-a noastră. Poporul e pretutindenea un stăpân ignorant, simplu și credul, a căruia încredere e mai ușor de-a i-o câștiga dezmierdîndu-i prejudițiile, măgulindu-i patimile, studiindu-i gusturile și instinctele, decât făcîndu-și o datorie din a-l instrui, a-l admonia, a-l modera, a-l dirige pe calea înțelepciunii, a dreptății, a adevărului. Cuvântul lui Tacit va fi totdeauna adevărat: "A
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a mai fi reprobabil. Daca s-ar mai găsi de ex, câțiva d-ni ofițeri cari să mediteze un act eroic în felul celui de la 11 fevruarie și ar avea oarecari scrupule din cauza legilor militare sau poate din cauza învechitului prejudițiu al jurământului, să nu și le facă. Succedând sau nesuccedând întreprinderea e indiferent. Noul spirit al luminatului secol al XIX-lea ne învață că ei pot deveni miniștri de război în urmă, ca d. general Leca de ex. ș. a. m.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe Dunăre. Foaia vieneză crede din contra că frica ce-o arată România în privirea aceasta e un sentiment neclar, trezit pe cale artificială de influențe străine, sentiment ce nu se poate mănține față c-o reflecțiune matură și lipsită de prejudiții. Din partea Austriei România n-are să se teamă de nimic nici acum nici pe viitor și ar fi bine de țara guvernată de principele Carol daca n-ar avea decât vecini atât de puțini doritori de teritoriul ei precum e monarhia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
artiștii cei mai mari ai Europei și jucîndu-se piesele cele mai bune, cari, astăzi cel puțin, dau tact și ton întregei Europe dramatice. Theatre francais, Odeon, Gymnase - iată nume a căror zgomot trece departe afară din marginile Franței, însoțit de prejudițiul frumos a unei valori atât estetice cât și etice. Subsemnatul nu are înaintea ochilor săi decât teatrul de curte al Vienii, care și el, de când cu demisiunea lui Laube, e într-o decadență vădită, și cu toate astea aerul cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
transformă în ciocan. În esență, e aceeași concluzie cu a lui Lyotard privitoare la iluzia marxistă a dezalienării sfârșită cu o nouă alienare. Lozincile revoluționare, umanitariste, sunt demagogice, cu sau fără știrea actorilor: Cu un cuvânt morala și dreptatea sunt prejudiții făcute de cei înșelători pentru cei înșelați, de ciocan pentru ilău. Ele sunt fraze. Când ilăul se simte destul de tare el devine ciocan"126. Asta au constatat-o și susținătorii ideologici ai revoluției franceze a tinerilor din 1968, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
endnote id="(479, p. 189)"/>. „Evreu, și totuși bun român” Evreii din spațiul românesc erau conștienți și, evident, nemulțumiți de această percepție negativă. Liderii lor luminați Încercau să lupte Împotriva prejudecăților existente În ambele părți. „Toți avem să ne Învingem prejudițiile”, era scris În primul articol din primul număr al primei gazete evreiești de limbă română, Întemeiată În 1857 de dr. Iuliu Barasch și intitulată Israelitul român. Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Caballa Ipoteștilor. [...] Să mă însor, ca să pot rescumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristea. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. [...] Hristea, Moritz, Caballă mare8. Mai mult decât atât, retrasul Eminescu destăinuie unui prieten grijile sale: Nu am prejudiții, și cu toate acestea mi-ar părea rău dacă țerâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, ar încăpe pe mâini streine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]