10,567 matches
-
Simbrii plătite-n sânge vor restrânge Mulțimea diletanta și actantă Și ochiul care plânge și deplânge Își va iubi o-amantă combatanta. Mulțimea diletanta și actantă, Părtașa, sinucisă și închisă, Își va iubi o-amantă combatanta, Străină de pastișa că premisa. Părtașa, sinucisă și închisă, Înfrântă-n comentariu de contrariu, Străină de pastișa că premisa, Sper într-un lapidariu cu-onorariu. Înfrântă-n comentariu de contrariu, Umila, pentru stele-n catifele, Sper într-un lapidariu cu-onorariu, Zadarnic muzei mele, fără
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1473465160.html [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
și deplânge Își va iubi o-amantă combatanta. Mulțimea diletanta și actantă, Părtașa, sinucisă și închisă, Își va iubi o-amantă combatanta, Străină de pastișa că premisa. Părtașa, sinucisă și închisă, Înfrântă-n comentariu de contrariu, Străină de pastișa că premisa, Sper într-un lapidariu cu-onorariu. Înfrântă-n comentariu de contrariu, Umila, pentru stele-n catifele, Sper într-un lapidariu cu-onorariu, Zadarnic muzei mele, fără ele! 19 august-03 septembrie 2016, Constantă Sursă foto: #Young #Woman #Writing at Her #Desk
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1473465160.html [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
crede că expresia maximă a luptei taurine se concentrează în spectacolul bine regizat, desfășurat în arenele special amenajate în acest scop - corida - ar fi o eroare de neiertat și o nedreptate făcută tradițiilor și culturii națiunii spaniole. Cine pornește de la premisa că fenomenul corida (span. corrida) ar fi baza confruntării dintre taur și om uită să ia în calcul sărbătorile populare, care se desfășoară pe tot parcursul verii în toate zonele Spaniei, evenimente care atrag mult mai mult public decât dansul
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
la murat” în mintea sa și, mai târziu, acționării prin prisma valorilor din spatele ideii). În altă ordine de idei, am fost format într-o școală de gândire care consideră că (extrem de) rar vor exista idei pur „proaste." Plecând de la o premisă (poate ușor optimistă) comform căreia în orice idee există măcar un sâmbure de valoare, merită să fie expusă pentru a fi ulterior disecată social până rămâne strict ce are utilitate. De ce aș adauga încadrarea temporală? Simplu: una din marile valori
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
de a diseca modul în care oponentul tău și-a articulat ideile pentru a explica erorile de logică din raționamentele sale. Aplicând acest proverb, aș susține cu încredere o tăcere inițială, pentru a-ți acorda timp de analiză, să înțelegi premisele și asumpțiile celui căruia urmează să-i răspunzi, o abordare mult mai valoroasă în scopul schimbului de idei decât răspunsuri imediate care tind să fie mai degrabă eviscerale decat analitice. Care a fost cel mai dificil moment în școală, în
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
contact cu cercurile de dezbateri academice a avut loc în primul an de liceu. Nu aș numi-o artă în acel stadiu, cât contactul inițial cu niște concepte de bază critice unui bun debater si orator: structurarea unui argument, identificarea premiselor, deducții, inducții, analogii si abductii, structurarea de baza a unui discurs etc. După 2-3 ani de utilizare a acestor concepte de bază săptămânal, combinat cu multă cercetare în jurul subiectelor discutate până să simțim că înțelegem cu adevărat mecanismele din lumea
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
sfaturilor în sine. Poate chiar ajută vreuna pe vreunii și, dacă aș avea o imaginație suficient de bogată pentru prima, poate chiar m-aș amuza aplicând-o în practică. Partea nocivă din aceste sfaturi constă în faptul că pleacă de la premisa că pentru a trece peste această frică există un buton magic pe care-l poți apăsa pentru a rezolva instant problema. Nu doar că această abordare ignoră complexitatea fricii respective și multitudinea de cauze care potențial contribuie la apariția sa
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situații, siguranța națională sau afecta credibilitatea externă a României. Pe de altă parte, edificarea și promovarea unui model înnoit de valori moral-religioase, după decenii de totalitarism ideologic, creează premise favorabile pentru afirmarea identității etno-culturale naționale. Afirmarea acestei identități într-o „Europă a națiunilor” reprezintă alt element fundamental al coagulării unei stări de securitate culturală, complementară securității socialeconomice. Garantarea și întărirea securității culturale naționale, în condițiile unei reale deschideri spre
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
acceptăm categorisirea propusă, atunci, potrivit schemei clasice, romanul de tip jurnal literar cu accent memorialistic, în mod logic, conține o introducere - expozițiune, un punct culminant și un final care se numește deznodământ - un echivalent în plan literar al unui raționament (premisa majoră, premisa minoră și concluzia). In cazul narațiunii de față, autorul, scriitor cu experiență și har incontestabil în arta construcției epice, a închegat cele trei momente într-o unitate organică, iar prin limbaj a conferit scrierii o savoare aparte, care
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
propusă, atunci, potrivit schemei clasice, romanul de tip jurnal literar cu accent memorialistic, în mod logic, conține o introducere - expozițiune, un punct culminant și un final care se numește deznodământ - un echivalent în plan literar al unui raționament (premisa majoră, premisa minoră și concluzia). In cazul narațiunii de față, autorul, scriitor cu experiență și har incontestabil în arta construcției epice, a închegat cele trei momente într-o unitate organică, iar prin limbaj a conferit scrierii o savoare aparte, care dă cititorului
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
la Ullervad, Editura SITECH, Craiova, 2014, propune, spre conștientizare și dezbatere, cu mijloacele discursului artistic, o seamă de idei, de îngrijorări și de obsesii, ce bântuie, stăpânesc și diriguiesc destinul individual și mentalul colectiv în societatea contemporană. Consemnăm, mai întâi, premisa întregului parcurs romanesc, noutatea și meritul acestuia, adică: autorul depolitizează și dezideologizează tema globalizării, convertind tot ce aparține de ea în uman și valorizând-o, pe ansamblu, pozitiv, după o axiologie realistă, însă, lucidă, deloc idilizantă sau triumfalistă. Spre exemplu
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
magnifică în munte, a avut-o marele om de afaceri, Iosif Constantin Drăgan. Fiind totodată și un pasionat de istorie, acesta a dorit din tot sufletul să comemoreze și să demonstreze tuturor, contribuția românilor la formarea culturii europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor se definește în mod special prin originea noastră daco-tracă. Construcția ei a avut loc între anii 1994 - 2004, într-un timp foarte scurt, comparativ cu sculpturile de pe Muntele Rushmore, asemănătoare cu aceasta, care au fost
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului trebuie să ofere temeiuri puternice de a crede că fenomenul de explicat s-a produs și că el era de așteptat în circumstanțe date. În general, explanansul constă din două feluri de premise: 1.) ansamblul enunțurilor singulare care descriu condițiile inițiale relevante în care s-a petrecut evenimentul; 2.) ansamblul legilor generale care subsumează evenimentul de explicat . În filosofia științei, există numeroase puncte de vedere referitoare la tipurile de explicații și, de asemenea
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
explanandumului; - natura legilor din explanans; - natura relațiilor legice dintre explanans și explanandum; - caracterul și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
formulată poate duce la o înțelegere de un grad mai ridicat. Noțiunile teoretice mai sus punctate au un caracrer orientativ și istoric deoarece experiența ne arată că inteligența umană a fost mereu capabilă să găsească, într-un fel sau altul, premise nedescoperite, fapte trecute cu vederea sau consecințe neprevăzute ale oricărui sistem de gândire și a tras din ele învațăminte noi și concluzii care contrazic sistemul. Raționalitatea vestică, cu toate avantajele sale, are un defect cardinal: mereu judecă faptele după ,,concluzia
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
cetățile turcești de la Dunăre, toate aducătoare de bani de aur și argint sau echivalentul acestora. Aceasta era sursa și explicația existenței și circulației banilor și preocupării pentru obținerea și deținerea acestora, mai ales pentru Domnie și boieri. Aceste coordonate și premise generale și-au pus amprenta și asupra evoluției boierimii oltene care a trebuit să facă față în sec. XVIII, unor procese de transformare în mai multe domenii esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
pieței de a-și aroga (sau nu) puteri discreționare asupra cetății moderne. Există, păstrând proporțiile, eroarea de gândire comisa de acele voci înclinate să vadă în opțiunea exprimată în Omul recent - o alegere de tip “reacționar” și antioccidental, pornind de la premisa că un examen social și istoric făcut de pe versantul drept al realității - nu dinspre stânga - se cere din capul locului respins, ca purtând prin definiție stigmatul unei atitudini fără drept de cetate. Există nu una, ci mai multe atitudini în
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
repere, după fericita lor ieșire din obscuritatea ideologiilor totalitare. Unele voci i-au reproșat lui Horia Roman Patapievici excesul de aprofundare analitică în disecarea cauzelor îndepărtate ale sciziunii ce explică simptomatica ivire pe scena istoriei a omului recent. Dar admițând premisa că ivirea și afirmarea lui pe scena istoriei sunt efectul unei îndepărtări treptate, pornind de la rădăcini, de la un set de valori consfințite, puține lucruri sunt probabil mai importante pe planul unei cuprinderi cognitive lucide decât tocmai revenirea obiectivă spre izvoare
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul roman și cel creștin într-un program socio-politic unic( ). Această idee pleca de la premisa că omul este o ființă teocentrică în toate laturile vieții sale deci și societatea era firesc să fie teocentrică, teonomă și dacă omul este responsabil pentru întreaga creație, societatea ca extensie umană poartă această responsabilitate. Momentul convertirii lui Constantin cel
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
cei uciși mișelește un pios omagiu, iar pe ucigași îi tot așteptăm să plătească! Când? Celor care comemorează „evenimentele din decembrie” le recomandăm să nu le pară rău că a căzut regimul totalitar. Greu scăpăm, e adevărat, dar acum sunt premise să scăpăm de definitiv de comunism! Revoluționarilor adevărați, care nu au dat cinstea pe rușine pe parcursul celor 25 de ani postdecembriști, nu au de ce să le fie rușine! Au traversat cu demnitate un moment istoric. Ei merită recunoștința neamului! LA
TABLETA DE WEEKEND (95): LA ANIVERSAREA REVOLUŢIEI ROMÂNE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1419165933.html [Corola-blog/BlogPost/376690_a_378019]
-
un accident, o boală, o nenorocire neprevăzută și iarăși ajungi cu un singur părinte (sau chiar fără niciunul). După cum sunt alte grămezi de copii cărora cei doi părinți nu au ce să le pună pe masă. Cu alte cuvinte, nici premisele bune nu este obligatoriu să dea roade bune. Câți copii ale protipendadei, atât financiare cât și intelectuale ajung drogați, bețivi, pierde-vară și chiar criminali? Și, teoretic cel puțin, au avut tot ce le trebuie! Ana n-a făcut școală la
POLUL VRĂJITOARELOR VII de LIA BEJAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476863704.html [Corola-blog/BlogPost/374123_a_375452]