7 matches
-
țiglei. Resursele materialelor de construcție satisfac în linii mari necesitățile economiei raionului Nisporeni. Teritoriul raionului Nisporeni este o parte componentă a podișului Moldovei centrale. Relieful este variat complicat deluros, fragmentat de văi adînci și ravene de 150-250 m cu versanți priporoși și abrupți pe care se dezvoltă numeroase alunecări de teren. Interfluviile au formă de șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai înaltă a podișului și anume pe podișul codrilor foarte faimoase prin
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În partea de răsărit a satului Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a cărui cotă maximă atinge 287 m s-a format după retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
formă de canioane săpate de afluenții fluviului. În centrul țării se află Podișul Moldovei Centrale caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150-250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și abrupți. În sudul țării se întinde Câmpia Moldovei de Sud cu suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene. Interfluviile ating câți kilometri în lățime, sunt plane și puțin ondulate. Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
eșalonul III, nobilimea din Polonia Mică; eșalonul IV, cavaleri și pedeștri. În ziua de 25 octombrie, a trecut pădurea oastea din Polonia apuseană (Wielkopolska - Polonia Mare). Nu putea să treacă mai multă oaste deoarece era o singură cale îngustă și priporoasă. „Cu partea rămasă a armatei, regele se așeză în tabără dincoace de pădure. Când se lumină de ziuă, dădu poruncă să intre tunurile și bagajele în pădure și să o ia înainte. Urmară trupele regelui și regele însuși, tras într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cobori la mormântul gol al unui sfânt Neculai păscarul, patron al marinarilor. Aici s-ar fi aflând și fereastra fecioarelor, pe unde s-au aruncat în mare patruzeci de fete creștine, când au cuprins Turcii cetatea. Pe trepte și cărări priporoase, în partea de sud, ajungi până jos. Etaje de peșteri. Stânci calcaroase. Țărmul se încovoaie, alcătuind un fel de golf liniștit. Taliane pescărești. Țărmul priporos împodobit de tufărișuri dese de smochini, care înfloresc de trei ori pe an. Nu coc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în mare patruzeci de fete creștine, când au cuprins Turcii cetatea. Pe trepte și cărări priporoase, în partea de sud, ajungi până jos. Etaje de peșteri. Stânci calcaroase. Țărmul se încovoaie, alcătuind un fel de golf liniștit. Taliane pescărești. Țărmul priporos împodobit de tufărișuri dese de smochini, care înfloresc de trei ori pe an. Nu coc. Se face din rod dulceț. Marea-i nespus de frumoasă. La nord, de-un verde închis. Acolo subt stâncă bat și mugesc valuri. Delfini se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș înțelept, cu ochii veseli, care se bucură de câte ori coboară la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui rămâne statornică și cînd suie la deal cu merinde pentru schit, pe poteca destul de priporoasă după ce treci Izvorul Maicii-Domnului. Înțelepciunea lui s-a dovedit în diferite chipuri. Într-un rând pe lângă povara de mere, prune și hribi ce i-au pus călugării Pocrovului în spinare, s-a aburcat pe samar și Gherman monah beteag de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]