22 matches
-
Podul Târgoviștei. Epicentrul bombardamentelor. *Loc de adunare obșteasca. Să ne grăbim încetișor. Decor de Cavalerie Rusticana. Casa lui Lipatti. *Plimbare cinematografică cu o caleasca arhiepiscopala. Aer vetust - o lume reînviata pe o peliculă. *București cățărat. Foișorul de foc. Loc de priveala. *Creion în Mână lui Dumnezeu. Scrisori de dragoste lumii. *Felinarele cu petrol. Lampagii gardienii de noapte. *Calea Victoriei. Domnișoare de pension la promenada. *Aranjamente florale. Pergament și penița miniaturi. *Grădini de vară. Fum muzical. Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara? *Portret
PRIN CAPITALELE LUMII. HOINĂRIND PRIN BUCUREŞTII DE ALTĂDATĂ. SECVENŢE CINEMATOGRAFICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_capitalele_lumii_hoinarind_prin_bucurestii_de_altadata_secvente_cinematografice.html [Corola-blog/BlogPost/356009_a_357338]
-
ie a fanteziei creatoare, se organizeaz? conform viziunii specifice a artistului. În „Vis parizian" de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spa?iu, rod al propriei imagina?îi, În care succesiunea de „sc?ri ?i arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveli?te ciudat?, Cum nimeni n-a putut vedea, În diminea?a asta, iat?, Vr?je?te Inc? mintea mea. [...] ?i-acum vedeam, plin de mândrie, Cum În tabloul meu Încape O molcom? monotonie De marmur?, metal ?i ape. Un Babilon
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
O stea e un imperiu. " (Povestea magului c??? tor În stele) Lacul Moto: „Peisajul acesta e de bun? șam? alc?tuit dup? o aspiră?ie c?tre preistoricitate. Lacul În mijlocul codrului cu iarb? de jungl?? ?i c?prioare e o priveli?te pu?în obi?nuit? la noi ?i vine numai din voin?a de a aduna laolalt? elemente tipice ". (G. C?linescu) Ipostaz? a naturii acvatice, lacul este element definitoriu al universului imagistic eminescian. Ochi de ap? În mijlocul p?durii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Istoricii literari au căzut de acord că primul poet român care a rostit cuvântul „romantic” (de fapt, în spiritul vremii, „romanticesc”) a fost Daniil Scavinschi, într-o descriere a peisajului de la poalele Ceahlăului, unde vorbea, în 1828, despre o „romanticească priveală”. Semnificativ, poetul căruia i se datorează introducerea cuvântului în limba română era traducător din Voltaire și Jean-François Regnard, dar și din Lamartine, și autor al unor ode de factură clasicistă. Simțind că i se apropie moartea, credea că va sfârși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
de galerii suprapuse folosite drept �mprejmuiri. Aceast? amenajare spectaculoas?, destinat? unor vaste scenografii festive, interpreteaz? anumite construc?îi române: hipodromul, vila lui Hadrian de la Tivoli, templul lui Preneste etc. Ansamblul este compus �n perspectiv?, av�nd ca punct de plecare priveli?tea pe care o va avea Papă, instalat �n cabinetul s?u de lucru, �n partea de sus a palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice ale Romei antice cu un program prestigios
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
citit rugăciunile pentru Sfânta împărtășanie. Cam trei ore am miruit credincioșii. După hram, luni dimineațatot cu peleriniicu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveli ști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată descrie, care să poată reda sublimul pe care l-am avut în suflet. Am văzut raiul, eram în rai. Am simțit că trăiesc în rai. Așa o înălțătoare stare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de noi ! (MERIDIANUL, An X, nr.46 (775), joi, 27 noiembrie 2008, Editorial) Am scris că alegerile trebuiesc privite ca niște mici revoluții, absolut necesare scânteilor pentru progres în viața socială. Orice alegeri și oriunde ar fi, prilejuiesc ieșirea "în priveli ște" (Arghezi) a celor mai aprinși pentru afirmarea personală pentru că "a lumii-ntregul sâmbur /dorința-i și mărirea" (Eminescu) adică motorul social este ori dragostea (dorința) ori pofta de mărire. Am parcurs prima ediție a uninominalului românesc și constat cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu puternice accente antisemite, admitea că printre evreii din Bucovina se află „multe femei frumoase”, pe care bărbații le Îmbracă „șase zile din săptămână În zdrențe”, iar de sabat le Împodobesc „cu mătăsuri și juvaere, pentru odihna lui Dumnezeu și priveala oamenilor” <endnote id="(428, pp. 191, 244)"/>. Iorga ar fi fost mai puțin sarcastic dacă ar fi știut că, În tradiția iudaică, de sabat se poartă cele mai frumoase haine : „Eu, Israel - se spune În Talmud -, sunt negru În zilele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că la curtea lui Matei Ghica Vodă, În anii 1753-1756, se făceau adesea mari petreceri, În care - zice cronicarul Enache Kogălniceanu -, printre altele, se aduceau și „ovreice” care jucau la curte <endnote id=" (335)"/>, iar Domnul și Doamna lui „făcea priveală” <endnote id="(316, p. 142 ; 236, p. 369)"/>. La rândul său, cronicarul sas Georg Kraus menționează că, printre comedianții de la curtea principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen (1613- 1629) se aflau evrei și evreice <endnote id="(43, p. 194)"/>. Apelul la evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsăcului (publicat de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic”. S. se declară „pătruns” de frumoasa, „romanticeasca priveală” a muntelui, dar sentimentului naturii îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind copleșit de înregistrarea detaliată și prozaică a celor văzute, de transcripția mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic. SCRIERI: Odă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
linia ce va fi hotărâtă. Cu acest mijloc, până a să îndemna particolarii ca să facă zidiri pe aceste ulițe, s-ar putea sădi în toată lungimea lor, pe amândouă părțile, copaci, care să închipuiască aleiuri; aceste ulițe atunci arătând o priveală frumoasă și mulțumitoare, va îndemna pe mulți a-și face lăcuința acolo, cu mult mai bine decât pe ulițele cele strâmte și strâmbe, care acum se numesc ulițe mari. Și așa, după o curgere de vreme, orașul să va afla
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
țară. Îi vine câte-un musafir doi, ea nu șede acasă, se plimbă cu oaspeții toată ziua prin părțile cele mai frumoase ale moșiei și la hapcă. Duminica chiamă lăutarii și face joc la poarta curții. Se strânge satul la priveală și flăcăii și fetele joacă. Acu într-o Duminică, era un flăcău mai chpeș, curat îmbrăcat, al unei văduve. Cucoana a trimes pe fete să-i spue să vie s-o poftească și pe ea la joc. Flăcăul a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rădăcină o întâlnim în lat. video, sl. videtĭ, rom. a vedea, numai că prin pierderea consoanei finale verbul a privi și-a schimbat conjugarea: eu privesc, față de eu văd (prevăd). Prefixul pridenumește perceperea, apropierea, ca în a primi. Derivate. Privit, priveală, priveliște. Stejar, cuvânt autohton, analizabil la suprafață în componentele s-tež-ar, cu sensul de stâlp înfipt în pământ sprijinind sau susținând ceva. Rădăcina o întâlnim în forme ca tijă, țeavă, toc (la ușă), iar cu prefixul s-: stog în română și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48 ravac, 131 a răscula, 222 a răzbate, 222 a râma, 46 râu, 131 reavăn
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
orice-ar face și învârti cu sine și cu obiectele sale chiar acasă la el - tot are impresia că stă ochi în ochi cu urmăritorul. Drept care, concomitent, se observă pe sine, îl observă pe el. De-aici rezultă o nesfârșită priveală și pândă cu efect reciproc - un cerc închis, sălbatic. Un cerc magnetic, nici una din părți nepermițându-i celeilalte să iasă din el. Cel mai periculos e cercul magnetic format în timpul anchetei. În timpul anchetei, acuzația ce ți se aduce nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
limbajelor asigurând echilibrul dintre sublim și grotesc, dintre tragic și comic, "arta iubirii" evgheniților, melancolia, tandrețea, senzualitatea, romantismul fiind deliricizate mai ales prin replicile țiganilor, nelipsiți din preajma boierilor. Umorul sănătos, tonic, greu de redat altfel decât prin citate, este salvator: " - Priveala, Ioniță, priveala poate să te îmbogățească. Totul respiră în jur, natura, culorile toamnei, viile... Trase aer în piept, închise ochii, întinse cu delicatețe mâinile și rămase câteva minute bune în extaz. Mihai o admira și trăia alături de ea bucuria naturii
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
echilibrul dintre sublim și grotesc, dintre tragic și comic, "arta iubirii" evgheniților, melancolia, tandrețea, senzualitatea, romantismul fiind deliricizate mai ales prin replicile țiganilor, nelipsiți din preajma boierilor. Umorul sănătos, tonic, greu de redat altfel decât prin citate, este salvator: " - Priveala, Ioniță, priveala poate să te îmbogățească. Totul respiră în jur, natura, culorile toamnei, viile... Trase aer în piept, închise ochii, întinse cu delicatețe mâinile și rămase câteva minute bune în extaz. Mihai o admira și trăia alături de ea bucuria naturii. Ioniță privi
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
spuneam, relația clasicism-romantism, altfel, bine știută. Aplecându-se atent asupra paginilor lui Daniil Scavinschi, istoricul literar bagă de seamă că neoclasicul de la 1825 ,face un salt în noua sensibilitate abia întrezărită la orizontul culturii romanești și vorbește de o romanticească priveală, situându-se astfel printre primii autori români care foloseau termenul de Ťromanticť". ,Daniil cel trist și mic" din Epigonii cultivă pe alocuri un romantism tenebros. în schimb, clasicul Costache Negruzzi a știut ,să renunțe la nuvela senzațional-romanțioasă și să păstreze
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
izvor/ prin pulberea deșertului fierbinte?". Chiar și în tratatul taumaturgic care este, finalmente, Cartea de copilărire (Editura Junimea, Iași, 1974), apare un autoportret de esență argheziană, articulat pe ideea scindării în forțe conceptualizate maniheist: "Bòlnav de stenahorie,/ în cerdacul de priveală/ un seraf din mine scrie/ stih liubov ca o beteală./ Semnele domniei mele/ (cucă și caftan și tui)/ stau la poarta iadului,/ de păcat și sânge grele...// Și-o omidă/ dă buluc prin manuscrise,/ ca o ftizică silfidă/ în tămâi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gazul care �i r? m?seser? , a cercetat ? i alte arhive ? i biblioteci europene pentru a aduna materiale privind istoria rom�nilor. �n ciuda eforturilor, era totu? i capabil s??? i �nsu? easc? tot ce vedea. Observa �ntotdeauna mai �nt�i oamenii, apoi priveli? tile, at�ț pe cele f? cute de om c�ț ? i pe cele naturale, distil�nd �n cele din urm? toate aceste impresii �n istoria locului respectiv. Dar, că s? folosim cuvintele lui Iorga: ��n nici o ? ar? , nu exist? nici un oră? care? mi poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
visul rom�nilor p? rea s? se fi �mplinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale na? ionali? tilor. Take Ionescu a v? zut por? ile raiului deschiz�ndu? se, de? i era prea supersti? ios că s? priveasc? �n? untru (deoarece �priveli? tea era prea frumoas? �). Vom aruncă noi acum o privire. Perioadă interbelic? , �n ciuda deficien? elor, a fost cea mai fericit? perioad? din istorie Rom�niei1. De? i nu totul mergea foarte bine, �n anii de �nceput există un optimism general. Mare? alul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar? latin?: Catalonia ? i expozi? ia din 1929, Bucure? ți, 1930; ?ara latin? cea mai dep? rtat? �n Europa: Portugalia, (Bucure? ți, 1928); ?? ri scandinave: Suedia ? i Norvegia, Bucure? ți, 1929; �n Șerbia de dup? r? zboiu, V? lenii de Munte, 1927; Priveli? ți elve? iene, V? lenii de Munte, 1930 188��Neamul rom�nesc�, 7 aprilie 1921 189��Neamul rom�nesc�, 12 iunie 1928 190�Memorii, vol. V, p. 163 191�Pot fi g? site dovezi multiple �n acest sens. De exemplu, �n volumul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]