30 matches
-
profanului, acesta trebuind „să fie „eliberat, emancipat”, pentru a putea fi exploatat rațional în scopuri productive.” [3] în cadrul societății de consum atotstăpânitoare azi, „Evidența materială a corpului „eliberat” (...) traduce numai înlocuirea unei ideologii perimate, aceea a sufletului, inadecvată unui sistem productivist evoluat și incapabile de acum încolo să asigure integrarea unei ideologii moderne mai funcționale (...).”[3] În societatea unde totul se vinde și unde sufletul e ceva vetust, care nu are ce să mai caute în ecuația existenței umane, Femeia-Obiect și
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_intersectari_culturale_magdalena_albu_1337654110.html [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
și siguranța alimentară a popoarelor acestor țări, în numele unei pretinse poziții competitive de neatins a sectorului agroalimentar din UE pe piața mondială. Ar fi fost important ca acest raport să acorde chiar și câteva rânduri necesității de a întrerupe legătura cu modelul productivist care a modelat reformele succesive ale PAC și consecințelor sale tragice de mediu și sociale; din nefericire, nu a fost inclus niciun cuvânt cu privire la aceasta. Ar fi fost, de asemenea, important ca acesta să evite orice ambiguitate într-un moment în care
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
nu o spun prea des, căci sunt oameni care încearcă să facă să se schimbe aceste lucruri. Eforturile de reducere încetinesc puțin lucrurile, dar este deja prea multă lume [pe Terra]" adaugă el. Explozia demografică și corolarele ei : bulimia energetică, productivistă și consumistă duc omenirea la pierzanie. Această constatare, tabu, este totuși din ce în ce mai împărtășită de către anumiți oameni de știință și este evocată tot mai des , dar este sufocată de către scepticii asupra schimbărilor climatice și de o parte dintre persoanele credincioase, pentru
Dispariția omului () [Corola-website/Science/319699_a_321028]
-
Haeckel a creat noțiunea de „ecologie” care înseamnă, în grecește: "cunoașterea locuinței" (prin „locuință” înțelegându-se planeta noastră și biosfera sa). Dat fiind că termenul de „economie”, care înseamnă, în grecește, "gospodărirea locuinței", era deja folosit într-un sens strict productivist, devenea necesară inovarea unui nou termen care să desemneze „gospodărirea locuinței” în sensul haeckelian de „gospodărire a planetei noastre și a biosferei”. Biologul român Grigore Antipa, unul dintre elevii lui Ernst Haeckel, a avut ideea, într-o conferință ținută la
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
restaurare a vechilor privilegii aristocratice și de conservare a sferelor de influență imperiale, care, în ciuda unor succese vremelnice, nu a reușit să stăvilească procesul de instaurare a noilor orânduiri liberale, concomitent cu trecerea de la economia de subsistență feudală la economia productivistă capitalistă. Toate mișcările revoluționare ale epocii au fost dominate de obiective sociale sau naționale, sau de o combinație a acestora: abolirea structurilor feudale, înlocuirea autorității absolute a monarhului și a aristocrației, bazată pe religie, prin autoritatea legii, votată într-un
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
doilea număr pe 1924 al „Contimporanului” și intitulat Manifest activist către tinerime. Acesta e în perfectă consonanță cu manifeste avangardiste de pretutindeni, din unele preluând aproape textual propoziții-devize. Lozinca „jos arta [...]. Religia este minciună, arta este minciună” din programul grupului productivist al constructiviștilor ruși, devine „jos arta, căci s-a prostituat!” Îndemnul dintr-un manifest al pictorilor futuriști italieni, „Să fie înmormântați morții în cele mai profunde viscere ale pământului!”, este relansat în formularea abreviată concluzivă a Manifestului activist...: „Să ne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Cealaltă, care pare acum compatibilă cu globalizarea economică, este un individualism particularist, un fel de etno-individualism cu aspecte comunitare și individualiste. S-ar putea rezuma prin „a acționa global și a gândi local”. Pe de altă parte, modul de viață productivist și consumerist În sfera comercială, precum și globalizarea schimburilor realizează o unificare incontestabilă. Această unificare, deși liberală, este ambiguă, Întrucât constrângerea de rentabilitate proprie liberalismului economic pare să restrângă totodată libertatea de decizie proprie liberalismului politic. Gânditorii iluminiști nu-și imaginaseră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
capitalist în vederea unei reînsușiri colective a roadelor abundenței industriale. Comunismul lui Lenin și al continuatorilor săi Victorioasă în 1917, revoluția din Octombrie* a încercat să pună în practică această doctrină cu pretenții științifice, oferind astfel legitimitate unui model colectivist și productivist. Puterea bolșevică s-a declarat atunci depozitara bogățiilor produse prin munca industrială, continuând să se opună dorinței producătorilor de a schimba, a acumula sau a transforma cumva în interesul lor orice bun material. Ea a trebuit să împace două logici
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și afirmarea disidenților* și a foștilor*, ideologia și-a pierdut mult din influența ei. începând cu anii 1970, societățile, și chiar și grupurile conducătoare* însele, nemaicrezând în ea, abia dacă s-au mai prefăcut că-i respectă riturile. INDUSTRIALIZARE MITUL PRODUCTIVIST Industrializarea a fost una din principalele preocupări ale partidelor comuniste aflate la putere care încercau să facă din ea pivotul organizării centralizate a economiei, să se doteze cu o forță armată modernă în stare să mențină regimul instituționalizat, să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
șantier al Gulagului: săparea, între 1931 și 1933, cu mijloace rudimentare, a unui canal de 227 de kilometri între Marea Albă și Marea Baltică. Cel puțin 15.000 de zek - deținuți condamnați la muncă silnică - și-au pierdut viața aici. =MITUL PRODUCTIVIST= 10. Unul din principalii vectori ai propagandei comuniste a fost mitul dezvoltării industriale și al civilizației aduse de puterea comunistă. Aici, un afiș iugoslav din 1947 celebrând cea de-a 30-a aniversare a Revoluției din Octombrie. Regăsim simbolurile tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sovietice, în particular grație teoriilor „genetice” ale lui Trofin Lîsenko; asta la puțină vreme după ce, în 1946-1947, Ucraina a cunoscut o nouă foamete de proporții care a secerat mai mult de 700.000 de vieți omenești. 12. Departe de miturile productiviste, realitatea industrializării sovietice: aici, un instantaneu din timpul construcției metroului din Moscova (1934-1935), una din mândriile regimului. Se pot vedea aici metodele rudimentare de evacuare a pământului de către muncitori, care erau adesea deținuți în închisorile Gulagului. =CULTURA= 13. Acest tablou
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
istorie s-a produs aici, la 26 aprilie 1986. Cauza sa cea mai probabilă: „ambalarea” celui de-al patrulea reactor, urmată de o explozie termică și de o gigantică proiecție de materii radioactive în atmosferă, ca urmare a unei încercări productiviste. De îndată ce este informat, Politbiuro-ul înființează o comisie de anchetă care, trimisă imediat la Pripiat, oraș nou în care locuiește personalul centralei, decide să evacueze, pe 27 aprilie, cei 50 000 de locuitori ai orașului, puternic iradiat. Nu se vor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prismă ideologică. De fapt, indivizilor mai mult li se creează prin manipulare, printr-o condiționare de tip pavlovian, nevoi și dorințe, care mai apoi să fie satisfăcute, într-o manieră tipică unei societăți de consum. Totul lucrează în favoarea unei elite productiviste, ce acționează și controlează totul la scară globală. Nu se mai produce pentru a se consuma, ci se consumă pentru a produce, un consumerism ieftin și gratuit (vezi și Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, sau René Guénon, Domnia cantității și semnele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de ofrande. Abia pe la 2500 înaintea erei noastre au început să fie așternute în scris mituri, evenimente istorice sau texte pe care le-am numi literare. Toate aceste exemple arată că în diverse perioade ale preistoriei a existat o mentalitate productivistă și că ea nu aparține exclusiv lumii contemporane. Chiar și popoare pe care noi le considerăm arhaice sau înapoiate au fost așadar capabile să facă producție de masă în domenii atît de variate precum uneltele din piatră, ceramica sau agricultura
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nobilimii (aspect tratat în partea a doua a lucrării de față). Nu vom reține aici decît cazul țărilor fără nobilime sau cu o nobilime strict războinică. Vom face deosebirea dintre contra-mobilizarea împotriva pieței și apariția unui contra-atac lansat în numele valorilor productiviste. I. Contra-mobilizarea antiproductivistă Revoluția industrială și stabilirea unei economii reglată de piață s-a făcut simțită și pe teritoriul național. Industrializarea și capitalismul au rămas mult timp localizate în orașele și zonele industriale. Logica sistemului se baza pe integrarea acumulărilor
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a împrăștiat în partide, lăsînd urme care afectează nu numai ideologia, dar și practicile militante de tip sectar. Acestea din urmă stau la originea procesului de autodistrugere, responsabil de eșecul Verzilor francezi, în ciuda unei conjuncturi favorabile. II. Spre o reacție productivistă? Corespondentul laturii "urbane" a clivajului sector primar / sector secundar și terțiar a rămas mult timp neocupat. Totuși, teoria productivistă există; ea are și un tată: Saint-Simon, și numeroase prenume: industrialism, tehnocrație etc. Pe deasupra, mai putem adăuga faptul că, fără concursul
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din urmă stau la originea procesului de autodistrugere, responsabil de eșecul Verzilor francezi, în ciuda unei conjuncturi favorabile. II. Spre o reacție productivistă? Corespondentul laturii "urbane" a clivajului sector primar / sector secundar și terțiar a rămas mult timp neocupat. Totuși, teoria productivistă există; ea are și un tată: Saint-Simon, și numeroase prenume: industrialism, tehnocrație etc. Pe deasupra, mai putem adăuga faptul că, fără concursul oamenilor de stat de talia lui Jean Monnet sau George Pompidou, acestea ar fi rămas inclasabile. Configurația istorică a
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II. Spre o reacție "productivistă"? .......................... Concluzii ..................................................................... Partidele politice din Europa central-răsăriteană ..... Geneza partidelor din Europa central-răsăriteană .................................................. I. Influența modelului ............................................. II. Revoluția internațională .................................... Revenirea la vechile clivaje .................................... I. Clivajul centru / periferie .................................... II. Clivajul Stat / Biserică ...................................... III. Clivajul urban / rural ........................................ IV. Clivajul patroni / muncitori .............................. V. Concluzii ........................................................... Clivajele
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
altor substanțe chimice; extinderea culturilor de protecție și ameliorare a solului, inclusiv leguminoase fixatoare de azot; combaterea integrată a bolilor și dăunătorilor. Astfel, ca tendință pentru viitor, se dorește un nou mod de dezvoltare, făcut de o economie mai puțin productivistă, dar mai calitativă prin diversificarea activităților neconsumatoare de spațiu și resurse prea încet regenerabile. Dezvoltarea agriculturii biologice trebuie să cunoască faptul că cererile consumatorului nu sunt întotdeauna compatibile cu protecția mediului sau cu dezvoltarea unor sisteme de agricultură sustenabilă. În
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
unui produs poate să nu spună întreaga “poveste” (până în prezent activitățile de marketing au pus accetul pe estetica produselor - formă, culoare, linie etc. astfel încât consumatorii confundă exteriorul unui produs cu calitateaă și că interiorul acestuia este foarte important, că tehnologiile productiviste de obținere a produselor sunt dăunătoare pentru sănătate și mediu. Cosiderând că marketingul este interfața cu care firmele își mențin și cuceresc potențialii consumatori, respectiv că, prin funcțiile sale determină succesul schimburilor comerciale, apreciem că în noile condiții, o bună
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și Whitty (1985) reducea „intențiile” și „rolurile sociale”, după obiceiul esențialiștilor de la începutul secolului XX, la o tipologie esențială, botezată modernist „gramatica provocării”83. După Roman și Christian-Smith (1988), toți teoreticienii rezistenței nu sunt decât epigoni care aduc omagii logicii productiviste a lui Marx. Conform acestei logici, ei se simt obligați moralicește să „traducă” în termeni marxiști realități aflate departe de cele pe care le studiase cândva Marx, astfel încât „rezistențiștii” încearcă să găsească mereu structuri de dominație inexistente: dominația bărbaților asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de gestiune și de organizare a muncii, diviziune intensivă a sarcinilor, volum mare de vânzări, prețurile cele mai mici posibil, marjă scăzută de beneficii, rotație rapidă a mărfurilor. Expresia „uzină de vânzare” datează din anii 1960: ea evidențiază presiunea logicii productiviste prezente în desfacerea pe scară mare. Odată cu formidabila răspândire a autoservirii, a supermagazinelor, iar mai apoi a hipermagazinelor, nu mai vorbim doar de vânzare la prețuri mici, ci de prețuri „de nimic”, mărfurile devenind „mai ieftine decât cele mai ieftine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în afara întreprinderii. Dar, subteran, idealul hedonist al civilizației consumeriste își continuă pretutindeni parcursul, inclusiv în cazul celor absorbiți integral de performanță și de rentabilizarea la maximum a timpului. Sub flamura cursei tot mai rapide, se întrevede nu atât un neoascetism productivist, cât un narcisism emoțional care caută, pe căile cele mai diverse, să se „drogheze”, să-și intensifice raportul cu timpul, să trăiască senzațiile clipei. Trupuri performante și trupuri leneșetc "Trupuri performante și trupuri leneșe" Sportul constituie o altă sferă deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
din cartier, care fac să reînvie semănăturile, secerișurile și munca brutarului la vatra sa. O evocare care, în această epocă a vacilor nebune și a orătăniilor neliniștitoare, este binevenită într-un restaurant a cărui clientelă este sensibilă la aceste derive productiviste. Arondismentul 20 dispune de atuuri deloc neglijabile. Aici se află cimitirul Père-Lachaise, vast spațiu de tihnă și verdeață, ale cărui 47 de hectare de alei umbroase și morminte sînt propice reveriei melancolice, amintirilor istorice și evocărilor literare, și chiar și
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și mișcările de eliberare națională (Vietnam, Cuba) prelungesc această guerillă ideologică pînă în anii 1970. Grupînd indivizi ale căror rădăcini ideologice sînt foarte diferite anarhiști, socialiști revoluționari, marxiști etc. mișcările și scrierile acestora alimentează un puternic curent contestatar de model productivist, care repune în discuție societatea capitalistă, această critică radicală sfîrșind ca și în anii 30 printr-un antiamericanism virulent. Sursele ideologice ale acestei contestări globale a societății liberale care va da naștere, așa cum am văzut, valului de revolte din șaizeci
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]