76 matches
-
Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene" ori din "Propilee literare", ale aceleiași lirici persane. Rețin, pentru a-l repune oarecum în drepturi pe Al. T. Stamatiad, anul 1927. În "Ritmul vremii", din noiembrie 1927 și ianuarie 1928, el publică sub titlul Din literatura persană, 140 de mici poeme. Înainte de
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Piazza Navona, cel din grădina Boboli de la Florența, cel de la Urbino, cel de la biserica Sfântul Ludovic a francezilor și cel de la München. Toate acestea din urmă au fost găsite pe locul fostului templu al lui Isis, fiind destinate a ornamenta Propileele templelor divinităților egiptene Isis (Iseum) și Serapis (Serapeum), din Câmpul lui Marte, temple amplasate foarte apropiat. Templul zeiței Isis a avut o existență foarte aventuroasă la Roma, fiind de câteva ori distrus. Printre cei care l-au persecutat a fost
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat de..., îngr. și pref. Mircea Vasilescu, București, 1987; Ștefănescu, Prim-plan, 48-54; Vasile, Conceptul, 285-289; Piru, Critici, 171-174; Mircea Vasilescu, Șerban Cioculescu sau Disciplina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
1927, Partidului Poporului. În anul 1928 este numit în conducerea Astrei. Colaborează la alte reviste și ziare, între care „Adevărul literar și artistic”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Cele trei Crișuri”, „Lamura”, „Transilvania”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Propilee literare”, „Darul vremii”, „România literară”, continuă colaborarea la „Viața românească”, „Cosinzeana” ș.a. Tot acum îi apar volumele Legea trupului (Povestea unei vieți) (1926), Legea minții (Povestea altei vieți) (1927), Stana (1929), Biruința, Dactilografa și Dolor (1930), Răbojul lui Sf. Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Simuț, Diferența, 23-39; Lenuța Drăgan, Dorina Mercheș, G. Ibrăileanu (1871-1936). Biobibliografie, pref. Mihai Bordeianu, Iași, 1982; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 25-60; Țeposu, Viața, 74-89; Holban, Proza, 179-304; Manolescu, Teme, IV, 18-22; Sângeorzan, Anotimpurile, 27-33; Grigurcu, Între critici, 26-33; Trandafir, Dinamica, 48-61; Ciopraga, Propilee, 34-43; Călinescu, Biblioteci, 75-82, 107-117; Braga, Tradiție, 12-13, 64-67, 115-116, 172-173, 176-177; Drăgan, Clasici, 180-214; Vasile, Conceptul, 203-218; Al. Dobrescu, Ibrăileanu - nostalgia certitudinii, București, 1989; Holban, Literatura, I, 243-257; Ion Dună, Opera lui G. Ibrăileanu, București, 1989; Mircea Muthu, Alchimia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Piru, Ist. lit., 378-384; Carianopol, Scriitori, II, 81-89; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1982, 184-195; Manu, Sensuri, 80-86; Marcea, Varietăți, 132-142, 218-225; Pavel Țugui, Zaharia Stancu. Începuturile literare, ST, 1983, 2; Sultana Craia, Aventura memoriei, București, 1983; Ciopraga, Propilee, 95-101; Leonte, Prozatori, I, 79-92, II, 10-22; Craia, Orizontul, 203-207; Ungureanu, Proza rom., I, 118-153; Mariana Ionescu, Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Marcea, Atitudini, 78-81; Rotaru, O ist., III, 522-541; Cândroveanu, Lit. rom., 91-95; Tihan, Apropierea, 57-70
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nceput �n Anglia, �n anii 1750-1760, cu fabrici �ateniene� �n gr?-dini sau cu mobilier inspirat din picturile de pe vasele grece?ți. La trecerea dintre secole, c�?iva arhitec?i folosesc sistematic ordinul doric pentru a interpreta o tem? recurent?: Propileele de pe Acropole din Atena. A?a este cazul lui W. Wilkins (1778-1839) pentru intrarea de la Downing College (Cambridge, 1806), al lui Th. Harrison (1744-1829) pentru porticul de acces de la Chester Castle (1810) sau al lui Th. Hamilton (1784-1858), constructor al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Durand ?i pe l�ng? Percier ?i Fontaine. (1816-1834). Acest prim muzeu public de sculptur? este o construc?ie orizontal? pus? �n valoare de un corp de cl?dîre axial �n form? de templu ionic octostil. �n apropiere, se �nal?? Propileele (1846-1860), un fel de arc de triumf � monument foarte la mod? pe vremea aceea � dar �n stil scrupulos doric, pentru a celebra alian?a politic? ?i militar? dintre Grecia ?i Bavaria. Monumentul cel mai semnificativ al �n?elegerii dintre stilul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
colaborare cu Ștefan Tătărescu și tipărite, după ce prima se reprezentase pe front, în 1919). După război, conduce revistele populare „Apărătorii patriei” și „Eroii”. Reia colaborarea la „Flacăra” și „Convorbiri literare”, aici îndeplinind și sarcini redacționale. Semnează, de asemenea, în „Gândirea”, „Propilee literare”, „Munca literară”, „Muzică și poezie”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „România literară” ș.a. E vorba însă de texte mai vechi, reluate, unele sub alt titlu. Dintr-o seamă de proiecte, între care și o culegere de tălmăciri din Pindar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
am observat un singur automobil în mișcare. Copii am văzut doar la o școală din Salonic, la o altă școală sub Muntele Lupului și străinii de la locurile istorice. ACROPOLE, "acoperișul lumii", simbolul Greciei, unde zeii mișună printre stânci, coloane și... Propilee, unde limba iute grecească e numai printre restauratori, iar ghizii vând legende și religie în toate limbile pământului. Muntele de sub acest impunător monument seamănă cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mulți, mulți vizitatori galbeni (chinezi, japonezi și multe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Națiunea”, „Viitorul”, „Foaia interesantă”, „Viața literară și artistică”, „Foaia pentru toți”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Viața literară”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc”, „Falanga literară”, „Gândirea”, „Integral”, „Junimea literară”, „Letopiseți”, „Luceafărul”, „Lumea”, „Propilee literare”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Dimineața”, „Sburătorul”, „România literară”. În 1928 i s-a decernat Premiul Național pentru Poezie. Poezia de tinerețe, de până la 1906, anticipă destul de vag tiparul lirismului minulescian, fiind un exercițiu cu două matrice poetice - Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
pat, fără a apuca să-și vadă reeditată opera. A. încarnează, la dimensiuni medii, tipul de scriitor interbelic. Debutul poetic din 1926 îi este patronat de Perpessicius, la „Universul literar”, al cărui colaborator intermitent rămâne până în 1946. Va publica în „Propilee literare”, „Bilete de papagal”, „Tribuna”, „Vremea”, „Azi”, „Facla”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Pagini literare”, „Gândirea”, „Studio Teatrul Național”, „Duminica”, „Seara”, „Fapta”, „Săptămâna C.F.R.” ș.a., iar după 1967, în „Luceafărul”, „Steaua”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
1973). În 1944 face să apară antologia Ardealul cântat de poeți. Mai puțin sistematic s-a manifestat vocația lui critică, al cărei resort l-a constituit uneori înclinația polemică. Recenzii și notițe critice îi apăruseră în 1926 și 1927 în „Propilee literare”, apoi sporadic în publicațiile târgoviștene „Lumea nouă”, „Vremea nouă” și „Avântul Dâmboviței”, dar profilul publicistului literar se definește abia la „Facla”, aflată sub direcția lui Ion Vinea, unde între 1932 și 1934 e prezent cu recenzii și cronici literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorii de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
amintesc că începuse să scrie poezii aproape de copil. Publică articole pe subiecte diverse, mai cu seamă cronici dramatice, în „Curentul nou”, „Gazeta evreească”, „Lumea nouă”, „Lupta”, „Cronicarul”, „Lumea israelită”, „Facla”, „Adevărul literar și artistic”, „Puntea de fildeș”, „Mișcarea”, „Rampa”, „Vremea”, „Propilee literare”, „Noua revistă română”, „Adevărul ilustrat”, „Adam” ș.a. În 1910, în „Facla” îi apar fragmente din poemul dramatic în versuri „Să nu-ți faci idoli!...” (dedicat actriței Elvira Popescu), editat în 1914 și pus în scenă în 1920 de Compania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
cronologic și bibliografie de Constantin Mohanu, Editura Eminescu, București, 1977, p. 114. 16 Ibidem. 17 Octav Botez, "Slavici romancier. Mara", în Adevărul literar și artistic, anul VI (1925), nr. 24, p. 2. 18 Nicolae Davidescu, "Ioan Slavici: Din bătrâni", în Propilee literare, anul III (1928), nr. 8 (1 iunie), p. 21 apud Ioan Slavici interpretat de..., Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie de Constantin Mohanu, Editura Eminescu, București, 1977, p. 120. 19 George Marinescu, op. cit., pp. 65-66. 20 Mihail Dragomirescu, op. cit
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu criticii generației sale - Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, G. Călinescu și cu bunul său prieten Șerban Cioculescu, prin însușiri ce fac din această întreagă 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 249 2 loc. cit. 3 Const. Ciopraga - Propilee, Iași, Editura Junimea, 1984, p. 268 13 generație o pavăză a esteticului, Vladimir Streinu aduce cu sine și o serie de trăsături individualizante. Nota dominantă a personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
public― (Pearce 1989: 63). expune În serviciul comunității. Comemorarea artefactelor și a evenimentelor este funcțiunea primară a muzeului, cu rădăcini În perioada Antichității, unde găsim formule premergătoare ale muzeului de astăzi: tezaurul vizitabil de ex-voto-uri din opistodomul templelor, pinacoteca din Propilee sau Acropola Atenei - un veritabil muzeu În aer liber. Un precursor nunumai etimologic este conceptul antic de „mouseion―, Templu al Muzelor, chintesență a caracterului educațional al muzeului de astăzi. Mult mai târziu, În perioada Renașterii, Întâlnim o altă formulă premergătoare
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
nouă”, „Românul literar”, „Liga literară”, „Revista literară”, „Vieața nouă”, „Ilustrațiunea română”. În 1891 îi succedă lui Mircea Demetriade ca director la „Revista poporului”. Colaborează și la „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Luceafărul”, „Masca”, „Evenimentul”, iar după primul război mondial la „Universul” și „Propilee literare”. Este autorul volumelor Spleen (1891), Rondele (1892), Sonete. 1888-1916 (1916), Dacia noastră (1919), Himere (1927) și Pantheea (1927). În 1932 este decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler. Ins jovial și de o robustețe remarcabilă, O. cultivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
Politique”, „Printre hotare”, „Trăiască Franța!” atât cu notații de voiaj, cât și cu articole despre călători străini în România. La revista „Lamura” i-a apărut în 1926 povestea-feerie Salamandra măeastră, dar cea mai fidelă și variată contribuție o are la „Propilee literare”, pe care a slujit-o cu devotament ca secretar general de redacție în toți cei cinci ani de apariție (1926-1930). A publicat aici nuvele, povestiri, legende, impresii de călătorie, prelucrări și traduceri, articole pe chestiuni de cultivarea limbii, amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L’Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora”, la care a lucrat ca redactor, „Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată, și „Bucarest” (1932-1933), hebdomadar politic, literar, social. C., care nu s-a simțit niciodată scriitor, a fost un gazetar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
Creangă (1837-1889), Paris, 1930; ed. (Viața și opera lui Ion Creangă), tr. și pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1976. Traduceri: Nouvelles roumaines. Anthologie des prosateurs roumains, pref. Tudor Vianu, Paris, 1962. Repere bibliografice: Mélanges de philologie romane, Liège, 1971, passim; Ciopraga, Propilee, 67-77. A.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285846_a_287175]
-
și distinsă cu Medalia Humboldt (1936), apoi lector sau profesor de germană în București, la Academia de Înalte Studii Comerciale, Seminarul Pedagogic Universitar, Școala Politehnică ș.a. Va colabora asiduu la „Revista germaniștilor români”, „Înmuguriri” (1933-1940, al cărei director va fi), „Propilee literare”, „Convorbiri literare”, „Revista limbii și culturii germane” ș.a., cu studii și articole (Eduard Mörike, 1936, Poezia Germaniei noi, 1940, Expresia figurii în plastica Evului Mediu german, 1942, Vechi traducători germani ai poeziei românești, 1969 ș.a.). Printre preocupările sale didactice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]