11 matches
-
criminală seu la o pedepsa corectiunala, pentru urmatorele delicte: a) Furtisagu. ... b) Abusu de încredere. ... c) Insielaciune. ... d) Spargere de peceți și sustragere de acte depuse în locuri publice. ... 5) Acei ce în publicu sînt conoscuti că tenu case de prostituțiune seu de jocu de cărți. Articolul 28 Listele alegetoriloru se pregatescu pe fia-care anu de catra Primarii comuneloru pe bașa ultimeloru roluri de contribuțiuni. Aceste liste provisorii se afisiedie în cea d'anteiu Dumineca a lunei lui Ianuarie, în fia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
aceeași măsură, el a avut și contestatari vehemenți și adversari politici implacabili. Aristocraticul Petre Carp îl considera un om politic fără caracter și onoare, spunând despre el că "„așa cum nici talentul nu justifica toate încarnațiunile, nici frumusețea nu justifică toate prostituțiunile."” Un portret realizat cu metodele și mijloacele științei grafologiei îi face sociologul Henri Stahl, care a lucrat în epocă în calitate de șef al stenografilor de la Camera Deputaților. În viziunea sa, Take Ionescu era "„un temperament mânat de o ambiție arzătoare, dominatoare
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
avizi de bani” și „buni afaceriști” - se scria În România la Începutul anilor 1920 -, evreii au ajuns să-și vândă În Occident „femeile tinere și chiar copilele”, „pe care le plasează [fie] pe la musichalluri și café-concerte”, fie la „casele de prostituțiune” <endnote id="(252, p. 76)"/>. Îngroșând la maxim, un proverb rusesc sintetizează, chipurile, lipsa de scrupule și mercantilismul evreilor : „Oferă evreului o mie de ruble pentru nevasta sa, el Îți va mai cere una ca să-ți dea și fata” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român Ion Ghica a excelat În astfel de acuzații. „O mulțime de aceste femei [ovreice] - scria el, la Londra, În 1884 - cutreeră orașele și cătunele Engliterei În sus și’n jos, vânând la fete sărace, cu care umplu casele de prostituțiune din orașele Marei Britanii și ale capitalelor continentului. Se dovedește că fetele engleze, recrutate astfel, sunt trecute În Olanda, În Franța, În Belgia, În Rusia pe schimb cu fete din acele țări, pe care le aduc În Englitera. Se mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obligate să se prostitueze În marile orașe ale Orientului : „Și acum ei [= ovreii] - notează În con ti nuare Ion Ghica - cutreeră În bună pace satele și orașele noastre, adună la fete frumoase și sănătoase, și umplu cu dânsele casele de prostituțiune din Constantinopol, din Smirna, din Alexandria” <endnote id="(381, p. 441)"/>. Descriind sărăcia la care a ajuns Moldova din cauza „arderii Iașilor” În 1827, un cântec popular pare să evoce Înrobirea de către evrei și greci a „fetelor românești”, dar nu este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
succes, sau, cu alte cuvinte, a învinge!" Să nu uităm, totuși, butada lui Petre P. Carp, persoană sclipitor de inteligentă, care a deținut demnitatea de prim-ministru al României mici: "Inteligența nu justifică orice incarnațiune, după cum frumusețea nu justifică orice prostituțiune". În psihologie a scris " Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică" (1924), "Psihologia și viața" (1938), "Studii de psihologie și filozofie" (1955), "Istoria psihologiei" (1955-1956, în colaborare cu C.I. Botez), "Introducere în psihologia socială" (1966, postum, împreună cu Traian Herseni
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în când treceai pe lângă vro fereastră cu perdelele roșii, unde în semiântuneric se zărea câte o femeie... Pe ici, pe colea vedeam pe câte - un romanțios ce trecea fluierând sau câte - un om beat, care-n-dată ce chiuia răgușit lângă ferestrele prostituțiunei, femeia spoită ce sta în sticlă aprindea un chibrit spre a-și arăta fața sa unsă din gros și {EminescuOpVII 178} sânul său veșted și gol -poate ultimul mijloc de-a sufoca dorinți murdare în piepturi stârpite și pustiite de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putea ei să încurageze, să susție pe acel bătrân poet ce-și hrănește viața cu visuri, ce moare de foame cu tot geniul său, care e silit să-și lase fetele să îmble goale și sărace pe strade, astfel încît prostituțiunea îmbrăcată în mătase râde cu hohot pe urma virtuții zdrențuite? O, prostituțiunea și rușinea se-ngroapă-n morminte de marmură și-n sicrie de plumb acoperite de catifea, pe când virtutea doarme somnul ei etern între patru scânduri de brad. Și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
hrănește viața cu visuri, ce moare de foame cu tot geniul său, care e silit să-și lase fetele să îmble goale și sărace pe strade, astfel încît prostituțiunea îmbrăcată în mătase râde cu hohot pe urma virtuții zdrențuite? O, prostituțiunea și rușinea se-ngroapă-n morminte de marmură și-n sicrie de plumb acoperite de catifea, pe când virtutea doarme somnul ei etern între patru scânduri de brad. Și la ce esistă virtute, la ce? Pe teatru cu virtutea, cu noblețea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să taci?... Vezi tu Moldova?... Un Domn desfrânat, vânzător de țară... iată Moldova!... în sufletul acelui nimic, acelui om beat de omor, e sufletul Moldovei... numele lui e numele Moldovei... O, Satana n-a făcut neciodată un aliagiu mai monstruos, prostituțiunea rînjîndă n-a îmbrățoșat neciodată cu mai mult foc pe-o vergină, nimicul n-a sorbit neciodată cu [mai] multă lăcomie ființa unui ceva cum nimicul acestui Vodă a sorbit în pustiurile sale plîngînda soarte a Moldovei. Ei bine, desfă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prevederile cuprinse de Regulamentul orașului Piatra Neamț (1896): „Primăria, cu concursul Poliției și al Medicului comunal, va veghia: ca în strade, locuri publice și în locuri deschise publicului să nu se ofenseze morala și decența prin provocațiune directă ori indirectă la prostituțiune; ca să se oprească lățirea bolelor venerice prin căutarea urgentă și gratuită a persoanelor de ambe sexe, afectate de asemenea boli. (...) Este interzis persoanelor de ambe sexe invitațiunea ori provocarea directă ori indirectă la desfrânare, (...) provocarea la prostituție de la ferestrele ori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]