202 matches
-
german. De asemenea, Regelui Carol I i s-a conferit demnitatea de Mareșal al armatei imperiale ruse, la 17 septembrie 1912, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de apartenență a Regelui Carol I la Regimentul II Dragoni al armatei prusiene, regiment care purta numele de "Impărăteasa Alexandra a Rusiei", precum și pentru aniversarea a 35 de ani de la "gloriosul an" 1877, când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Franței pentru a-și recăpăta tronul, dar fostul domnitor a refuzat. La această întâlnire a asistat și Baligot de Beyne, fostul secretar personal al lui Cuza. Dimitrie Brătianu ajunge la o înțelegere cu premierul Franței, Emil Olivier cu privire la înlăturarea prințului prusian și oferirea coroanei unui prinț francez, (idee dragă lui B.P.Hașdeu)Mai era o tabără care sprijinea pe prințul N. Bibescu, formată din Lascăr Catargiu, I.E. Florescu, ginerele fostului domnitor Gh. Bibescu. În acest noian de interese era dificil ca
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1463604534.html [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană(al cărui lider era împăratul Austriei) și înlocuit cu Confederația Rinului. În 1806, deși nepregătită militar și fără a aștepta ajutorul Rusiei, Prusia a intrat în război împotriva Franței. În bătălia de la Jena, armata prusiană a fost înfrântă categoric, iar Prusia a fost silită să cedeze jumătate din teritoriu, pierzându-și temporar statutul de mare putere. Din teritoriile poloneze ale Prusiei, Napoleon a reconstituit statul polonez sub numele de Marele Ducat al Varșoviei. Dorind să
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
german. De asemenea, Regelui Carol I i s-a conferit demnitatea de Mareșal al armatei imperiale ruse, la 17 septembrie 1912, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de apartenență a Regelui Carol I la Regimentul II Dragoni al armatei prusiene, regiment care purta numele de "Impărăteasa Alexandra a Rusiei", precum și pentru aniversarea a 35 de ani de la "gloriosul an" 1877, când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_maresalii_romaniei_de_george_baciu_al_florin_tene_1326534987.html [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
românești.” (Catherine Durandin, Istoria românilor. Institutul european, Iași-1998, p. 132) Observația jurnalistului Mihail Eminescu este dar, îndreptățită și promtă: < > (E. A., X, p. 293) „Relațiile lui Bismark în rândul bancherilor evrei, intermediate de G. Bleichroder, ca și favorizarea constantă a consorțiului prusian Stroussberg- Bleichroder-Hansemann de către cancelar, îi erau bine cunoscute lui Eminescu, întrucât T. Maiorescu și Th. Rosetti, apropiați ai săi, erau implicați direct în negocierile purtate la Berlin și București cu importantul bancher. Ulterior, cei doi au fost desemnați ca avocați
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
După declarația de război, soldații francezi au dezertat în masă și, într-un singur caz, și-au asasinat propriul general, Dillon. În timp ce guvernul revoluționar a recrutat de urgență trupe noi și a reorganizat armata sa, o mare parte a armatei prusiene, sub conducerea lui Carol Wilhelm Ferdinand, s-a reunit la Koblenz lângă Rin. În iulie, invazia a început, armata lui Braunschweig cucerind ușor cetățile din Longwy și Verdun. Apoi, ducele, a dat o proclamație numită Manifestul lui Brunschweig, scrisă de
Războaiele Revoluției Franceze () [Corola-website/Science/313604_a_314933]
-
la Valmy, aceștia au fost învinși de Dumouriez și Kellerman, o bătălie în care artileria franceză s-a întrecut pe sine însăși. Deși lupta a fost una bine organizată, le-a dat o mare încredere de sine francezilor. Mai mult, prusienii, văzând că încleștarea devine mai lungă și mai costisitoare decât au prevăzut, au decis că riscul de mărire a cheltuielilor și de a se declanșa o luptă continuă era mult prea mare, și au decis să se retragă din Franța
Războaiele Revoluției Franceze () [Corola-website/Science/313604_a_314933]
-
de francezi în perioada 1704-1708, primește comanda armatei franceze din Țările de Jos. Aici, pe 11 septembrie 1709, (bătălia de la Malplaquet) se confruntă cu trupele imperiale, sub comanda Prințului Eugen de Savoia, dispuse pe flancul drept și trupele engleze, olandeze, prusiene și de Hanovra, sub comanda Ducelui de Marlborough, pe flancul stâng. A fost una din cele mai crunte bătălii ale secolului și s-a sfârșit cu o victorie formală a trupelor imperiale care i-au constrâns pe francezi să se
Claude Louis Hector de Villars () [Corola-website/Science/331909_a_333238]
-
protestantă venită din orașul francez Metz, se naște un băiat, numit Peter. Avea un frate și o soră, ambii mai mari ca vârstă. Pe atunci monarhul Prusiei era Friedrich al II-lea, care se ocupa de reorganizarea Academiei de științe prusiene. Tatăl a vrut ca fiul să-i urmeze calea și să devină medic, dar micul Peter se ocupa mai mult cu studierea naturii. Luând lecții de la profesorii săi particulari, la vârsta de 13 ani el știa limbile engleză, franceză, latină
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
pe linia prusacă din zona Oranienburg (6 kV și 25 Hz). De asemenea și în Elveția, în această perioadă, se utilizează locomotive de curent alternativ monofazat și frecvență joasă, pe linia experimentală Seebach - Wettingen. Toate aceste realizări încurajează Căile Ferate Prusiene să efectueze electrificarea liniei Blankenese - Altona - Hamburg - Ohlsdorf, dată în exploatare în 1907, echipamentul electric fiind furnizat de firmele SSW și AEG. Dar prima electrificare mai importantă pe teritoriul Germaniei a fost cea a tronsonului Magdeburg - Halle din perioada 1910
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
împăratul Frantz Iosif al Austro-Ungariei. Caricaturile cu această tematică sunt: "„Cei doi cumetri se felicită de Anul Nou (1015) în fața armatelor”, „Prozit!”, „Cei doi bandiți”, „Cei doi lupi”, „I-a luat dracu”, „Civilizatorul Europei”, „Baloane de săpun”, „Împăratul vandalilor”, „Hamletul prusian”, „Pământul e prea mic pentru mine”, „Războiul”, „Kaiserul în fața Parisului”, „Regele George al V-lea”, „Poincaré”, „Sultanul Mohamed al V-lea”, „împăratul Wilhelm al II-lea”, „Țarul Nicolae al II-lea”, „Țarul Petru Caragherghevici”", etc. În anul 2005 s-a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
1876, Neuwied, Germania - d. 18 aprilie 1945, Predeal, România) a fost în 1914 timp de șase luni principele Albaniei. Wilhelm s-a născut ca al treilea fiu a uneia dintre cele mai vechi familii nobiliare din Germania. Deținea în armata prusiană funcția de "maestru de cavalerie" în momentul în care a fost propus pentru funcția de principe al Albaniei de către mătușa sa, Elisabeta a României. Aceasta a insistat pe lângă Take Ionescu, prim-ministru al României, să fie propusă candidatura lui pentru
Wilhelm de Wied () [Corola-website/Science/310163_a_311492]
-
mari părți din Silezia. Austria a reușit să realizeze o alianță cu Franța și Rusia, iar invazia Saxoniei și a Boemiei decătre Prusia, în 1756-1757, a inițiat Războiul de șapte ani. Capacitățile militare ale lui Frederic i-au permis armatei prusiene să reziste, simultan, confruntării cu Austria, Rusia, Franța și Suedia. Frederic a reușit să evite invaziile până în octombrie 1760, când armata rusă a ocupat, pentru o scurtă durată de timp, Berlinul și Königsbergul. Decesul Împărătesei Elizabeta a Rusiei și accesul
Regatul Prusiei () [Corola-website/Science/306080_a_307409]
-
să devină aliat al Franței. După ce trupele lui Napoleon au Invadat Rusia, Prusia a părăsit alianța și a devenit membră a celei de a șasea coaliții, iar războaiele împotriva ocupației franceze sunt cunoscute ca și "Războaiele de Eliberare" ("Befreiungskriege"). Trupele prusiene, conduse de mareșalul Gebhard Leberecht von Blücher, au contribuit în mod esențial la Bătălia de la Waterloo din 1815, ceea ce a reprezentat victoria finală asupra lui Napoleon. În Congresul de la Viena, Prusia a fost răsplătită pentru aportul în victoria împotriva lui
Regatul Prusiei () [Corola-website/Science/306080_a_307409]
-
1865 (denumit și „Codul Cuza”) realizează unificarea legislativă penală și marchează începutul dreptului penal român după unirea din 1859 a Moldovei cu Țara Românească. Pentru elaborarea acestui cod s-au folosit izvoare precum Codul penal francez (1810) și Codul penal prusian (1859). Codul Cuza consacra principiul legalității incriminării și a pedepsei, egalitatea în fața legii penale, umanizarea pedepselor, nu prevedea pedeapsa cu moartea, ci munca silnică pe viață. Infracțiunile erau clasificate în trei categorii: crime, delicte și contravenții. Codul penal de la 1936
Codul penal al României () [Corola-website/Science/322482_a_323811]
-
de coasta Mării Baltice, în apropierea orașului Gdańsk. Castelul a fost construit de către Ordinul Teuton, după cucerirea Vechii Prusii. Scopul acestuia a fost de a întări controlul regiunii de către Cavalerii Teutoni, după ce în 1274 Ordinul a trebuit să înăbușe Marea Răscoală Prusiană a triburilor baltice. Nu s-au păstrat documente privind construcția Castelului Malbork, astfel istoria acestuia s-a aflat prin studiu arhitectural și pe baza arhivelor administrative a Ordinului din acea perioadă. Lucrările de construcție au durat până în jurul anului 1300
Castelul Malbork () [Corola-website/Science/327998_a_329327]
-
Feuchtwangen, care a venit la Malbork din Veneția, a preluat următoarea fază de construire a castelului. În 1309, în ajunul persecutării de către Papa a Cavalerilor Templieri și a cuceririi de către Teutoni a Danzigului, Feuchtwangen și-a mutat sediul spre partea prusiană a statului monastic creat de Ordin. El a ales Marieburgul ca fiind comod plasat pe râul Nogat, în delta Vistulei. Ca și majoritatea orașelor acelor vremuri, noul sediu era dependent de apă pentru transport. Castelul a fost de câteva ori
Castelul Malbork () [Corola-website/Science/327998_a_329327]
-
franco-prusac, regele Wilhelm I al Prusiei s-a proclamat împărat german în anul 1871. Arhitectul hegemoniei Prusiei asupra țărilor germane a fost cancelarul Otto von Bismarck, considerat părintele unificării Germaniei în secolul al XIX-lea. Numele de Prusia vine de la prusieni baltici, un neam baltic înrudit cu lituanienii și letonii. Vechea Prusie a fost cucerită și germanizată de Cavalerii Teutoni care au înființat aici Statul Teuton. Uniunea Brandenburgului cu Ducatul Prusiei în 1701 a dus la crearea Regatului Prusiei. Pe 18
Prusia () [Corola-website/Science/298270_a_299599]
-
său, Frederic Wilhelm I, supranumit "regele soldat", care și-a concentrat activitățile spre organizarea armatei, reușind să creeze o armată dintre cele mai puternice ale Europei. Despre aceasta, Voltaire avea să spună mai târziu: În timp ce unele state au armată, armata prusiană are un stat!". Republica de la Weimar în 1919 a avut loc Tratatul de la Versailles (sfârsitul primului război mondial), unde Germaniei i se cereau compensații, ea fiind găsita responsabilă pentru acest război. Acest tratat a cauzat un șoc, o traumă anti-Versailles
Prusia () [Corola-website/Science/298270_a_299599]
-
erou al Rezistenței franceze din Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în Lagărul de concentrare Buchenwald. s-a născut la Berlin în timpul Primului Război Mondial, la 20 octombrie 1917. Părinții săi erau Helen Grund, o jurnalistă de modă, venind dintr-o familie prusiană, și Franz Hessel, eseist și traducător german, descinzând dintr-o familie de evrei polonezi. În 1944 este închis în lagărul de la Buchenwald. În 1948, ca diplomat la ONU. În 1977 este numit ambasador al Franței la ONU. În 2004 semnează
Stéphane Hessel () [Corola-website/Science/325213_a_326542]
-
politică minoră "Conservatorii germani" ("Die Deutschen Konservativen e.V."), considerată organizație extremistă de dreapta, potrivit raportului anual, ediția 1995, dat publicității de serviciul de informații interne al Germaniei, "Oficiul federal pentru protecția constituției"). A fost de asemeni membru al "Societății Prusiene Berlin-Brandenburg" ("Preußische Gesellschaft Berlin-Brandenburg"), de orientare politică naționalistă, xenofobă, iredentistă cu privire la fostele teritorii germane din est, pierdute după cel de-al Doilea Război Mondial și revizionistă față de responsabilitatea regimului național-socialist. A fost redactor șef la gazeta "Deutsche konservative Zeitung", a
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
terminat în martie 1751 doctoratul în medicină la Universitatea din Frankfurt pe Oder cu teza "Ueber die Temperamente" ("Despre temperamente"). Aaron Gumperz a activat ulterior, între altele, ca secretar al marchizului d'Argens și, între 1751-1754, al președintelui Academiei Regale Prusiene de Științe și Litere Frumoase, Pierre Louis de Maupertuis, căruia i-a dedicat teza sa de doctorat. Gumperz era unul din puținii evrei din Berlin care, în acea vreme, avea acces la cercurile intelectualilor germani creștini, inclusiv la întâlnirile din cadrul
Aaron Salomon Gumperz () [Corola-website/Science/325684_a_327013]
-
clasa mijlocie înstărită case în „bun” stil german tradițional. În această perioadă a vieții sale admira proporțiile largi și volumetria cubică simplă a lucrărilor arhitectului Karl Friedrich Schinkel, care produsese la începutul secolului al XIX-lea numeroase clădiri în stil prusian neoclasic. În același timp, disprețuia fățis eclectismul, respectiv clasicismul aglomerat și eterogen al perioadei de trecere dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea.
Ludwig Mies van der Rohe () [Corola-website/Science/304382_a_305711]
-
de brigadă, după 38 de ani de serviciu devotat față de Armata română. În tot acest timp s-a dedicat întăririi armatei și creșterii eficienței acesteia. A tradus și publicat manualul de strategie militară „Principiile esențiale pentru conducerea războiului” al generalului prusian Clausewitz. Împreună cu fratele său, generalul Nicolae Șt. Stoika, a fondat Revista Artileriei prin care urmărea să răspândească cunoștințele din domeniul științelor militare. Publică numeroase articole de strategie și teorie militară. În Primul Război Mondial a cerut să i se acorde
Ștefan Stoika () [Corola-website/Science/335463_a_336792]
-
germană datează încă din secolul XVIII, fiind compusă preponderent din negustori sași. Din acest secol datează și prima mențiune a unei biserici luterane din lemn. În preajma Primului Război Mondial proporția germanilor atingea 8%, fiind vorba nu numai de sași, ci și de prusieni și austrieci. În București funcționează Colegiul Goethe (fostul "Liceu Teoretic Hermann Oberth") cu limba de predare germană. De asemenea continuă să existe biserica luterană (evanghelică) cu limba de liturghie germană. La recensământul din 1977 populația germană era alcătuită din aproape
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]