47 matches
-
personal de specialitate în funcție de activitățile desfășurate, conform legii. ... (2) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie pediatrică sunt: ... a) paturi repartizate în saloane cu respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare; ... b) cabinete de consultații; ... c) cabinete de psihologie/psihometrie; ... d) săli de terapie prin joc, de terapie ocupațională, educativă și recreativă; ... e) săli de terapie de grup; ... f) săli de tratament; ... g) săli de mese. ... (3) Serviciile medicale minime pe care o structură de psihiatrie pediatrică trebuie să le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271516_a_272845]
-
personal de specialitate în funcție de activitățile desfășurate, conform legii. ... (2) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie pediatrică sunt: ... a) paturi repartizate în saloane cu respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare; ... b) cabinete de consultații; ... c) cabinete de psihologie/psihometrie; ... d) săli de terapie prin joc, de terapie ocupațională, educativă și recreativă; ... e) săli de terapie de grup; ... f) săli de tratament; ... g) săli de mese. ... (3) Serviciile medicale minime pe care o structură de psihiatrie pediatrică trebuie să le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272137_a_273466]
-
în țară și străinatate, precum și cărți în colaborare și individual. Pasionat deopotrivă de hipnoză și psihoterapie, excelează în cercetare pe domenii ca: neuroștiințe, stres și mecanismele de apărare, inteligență artificială și aplicațiile ei, management și evaluare academică, software educațional și psihometrie. Este președintele Asociației Române de Științe Cognitive (din 1996); fondatorul revistei „Creier, Cogniție, Comportament”; vicepreședinte UNESCO pentru educația și managementul academic (din 2001). De asemenea, este membru și al altor asociații profesionale academice, cum ar fi: Asociația Americană de Psihologie
Mircea Miclea () [Corola-website/Science/297996_a_299325]
-
(sau și supradotați) este o tematica la care se lucrează de multă vreme. Există în general mai multe direcții de lucru. Una dintre direcții este cea a psihometriei, unde caracteristicile identificabile sunt măsurabile. În domeniul psihometriei există curente pro și contra, deoarece nu toate caracteristicile psihicului uman pot fi măsurate pe un sistem de scalare multiliniar. Astfel există oameni de știință remarcabili, inclusiv premianți Nobel, care nu au
Identificarea copiilor înzestrați și talentați () [Corola-website/Science/308664_a_309993]
-
(sau și supradotați) este o tematica la care se lucrează de multă vreme. Există în general mai multe direcții de lucru. Una dintre direcții este cea a psihometriei, unde caracteristicile identificabile sunt măsurabile. În domeniul psihometriei există curente pro și contra, deoarece nu toate caracteristicile psihicului uman pot fi măsurate pe un sistem de scalare multiliniar. Astfel există oameni de știință remarcabili, inclusiv premianți Nobel, care nu au un IQ care să-i clasifice drept supradotați
Identificarea copiilor înzestrați și talentați () [Corola-website/Science/308664_a_309993]
-
la bază nu doar o ipoteză științifică „pozitivă”, ci și una „umanistă” sau chiar pseudoștiințifică. Explicarea aptitudinii unui individ de a anticipa destinul, în funcție de obiectele în apropierea cărora acesta se plasează, prin cryptesthezia pragmatică a lui Charles Richet sau prin psihometrie poate fi o astfel de ipoteză. Academicianul Eugen Simion o asemăna într-o oarecare măsură cu nuvela satirică „Crima lordului Arthur Savile” (1887) a lui Oscar Wilde, personajele principale ale ambelor povestiri aflându-și prematur viitorul și încercând să se
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
Pe baza teoriei universului paralel, Florin Manolescu integrează nuvela Nopți la Serampore literaturii științifico-fantastice (p. 252). Cât despre alte proze ca Ghicitor în pietre, capacitatea divinatorie a destinului uman este explicată prin "cryptesthezia pragmatică a lui Charles Richet sau prin psihometrie", iar în nuvela Un om mare, fenomenul macrantropiei "este, de fapt, mecanismul sau logica instituirii unui mit. Dar sensul acesta la care aspiră nuvela nu afectează cu nimic statutul ei S.F." (pp. 252-253). 42 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 96. 43
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ecuație a comportamentului. Viziunea asupra personalității este una psihometrică, având la bază o metodă inductivă ce se bazează însă pe limbaj. Psihologia trăsăturilor s-a dezvoltat continuu, deoarece ea mizează mult pe inducție, pe date obținute în situații standard și psihometrie, tendința fiind de a căuta și descrie aspecte cât mai puțin variabile, cât mai constante ale persoanei. Acestea sunt în mod firesc cele mai apropiate de aspectele înnăscute, biologice. În această direcție de studiu, un prestigiu aparte și-a câștigat
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-au aplicat mai încordat, mai adânc și mai critic decât asupra sufletului surprins în toate mișcările în raport cu lumea, cu sine însuși și cu Dumnezeu. Toată această experiență clasificată cu o rară finețe e o terra incognito pentru învățații grosolanei psihometrii materialiste actuale. Între ei, Henri Delacroix, de pildă, e o raritate. Fără să fie un credincios, el a studiat cu respectul cuvenit psihologia mistică și în tratatul său mult citat Psychologie de l’art, face adeseori apel la fenomenele vieții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creativitate a fost introdus În psihologie de Gordon Willard Allport (1897-1967) În 193715. Mai este denumită și gândire divergentă și În mod obișnuit este asociată cu acțiunea generatoare de nou. Creativitatea este un subiect cercetat În psihologia comportamentală, psihologia socială, psihometrie, științele cognitive, filozofie, studii privind inteligența artificială, istorie, economie, design, afaceri, management, ș.a. Deși s-au Întreprins studii asupra creativității În viața de zi cu zi, asupra celei excepționale și chiar asupra creativității artificiale și au fost date peste 60
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
creativitate a fost introdus În psihologie de Gordon Willard Allport (1897-1967) În 193715. Mai este denumită și gândire divergentă și În mod obișnuit este asociată cu acțiunea generatoare de nou. Creativitatea este un subiect cercetat În psihologia comportamentală, psihologia socială, psihometrie, științele cognitive, filozofie, studii privind inteligența artificială, istorie, economie, design, afaceri, management, ș.a. Deși s-au Întreprins studii asupra creativității În viața de zi cu zi, asupra celei excepționale și chiar asupra creativității artificiale și au fost date peste 60
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care au relații cu psihologia medicală menționăm: psihopedagogia (oferă medicului terapeut metode psihologice utile „reeducării” bolnavului); psihologia copilului (beneficiază în special pediatrii); psihologia organizațională (furnizează date necesare stabilirii unor repere psihologice specifice eșaloanelor sanitare cu care vine în contact bolnavul); psihometria (furnizează date despre testele psihologice); psihologia culturii etc. 1.4.2. Relațiile cu științele medicale Relația cu psihiatria este cea mai profundă dintre cele stabilite cu disciplinele medicale atât din punct de vedere istoric cât și metodologic, de aceea poate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
longitudinală, realizată la Berkeley Institute for Human Development, Block (1971) a raportat indici semnificativi de stabilitate temporală pentru un număr impresionant de aspecte ale personalității. În acest caz, înregistrările efectuate au cuprins aproape trei decade din viața indivizilor investigați. Conform psihometriei clasice, în măsura în care trăsăturile sunt măsurate pe un eșantion care dispune de reprezentativitate, caracteristica stabilității poate fi generalizată, personalitatea devenind un atribut uman universal. Perspectiva longitudinală de analiză dictează în mod automat alegerea unor designuri cross-temporale de verificare a consistenței personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a marcat stadiile anterioare ale cercetării inteligenței nu i s-a acordat o importanță deosebită în investigarea creativității. Principala cauză a prevalenței perspectivei psihometrice este, probabil, faptul că primii cercetători interesați de creativitate abordaseră deja alte fenomene cognitive din prisma psihometriei și și-au păstrat practica metodologică uzuală în investigarea fenomenului creativ (vezi Cramond, 1993; Gardner, 1993a). Indiferent de motive, abordările psihometrice datează cu mult înaintea discursului prezidențial la APA al lui J.P. Guilford din 1950, în mod tradițional considerată debutul
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1988), abordările psihometrice în cercetarea creativității au depășit granițele orientării tradiționale cognitive și de personalitate descrise de Torrance. În timp ce decenii de-a rândul puțini cercetători (printre care J.P. Guilford, E.P. Torrance și C.W. Taylor) au abordat creativitatea din prisma psihometriei, în prezent varietatea abordărilor psihometrice este egalată doar de diversitatea perspectivelor empirice și filosofice ale cercetătorilor. În ultimii 15-20 de ani, de exemplu, cercetătorii au recurs la metode psihometrice în evaluarea creativității produselor (vezi, de exemplu, Besemer și O’Quin
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a impactului construirii căilor ferate la dezvoltarea economică a Vestului Americii (Fogel, 1964). Prin urmare, istoriometria este unica metodă care întrebuințează simultan informațiile istorice prin metode cantitative și nomotetice. Într-o formulare simplificată, putem susține că abordarea integrează elemente din psihometrie, psihoistorie și cliometrie. Istoriometria se concentrează asupra analizei cantitative similar psihometriei și cliometriei; însă, asemenea psihoistoriei și cliometriei, istoriometria își dedică atenția persoanelor și evenimentelor importante din istorie. În concluzie, istoriometria împarte cu psihometria obiectivul comun al teoriilor nomotetice nelimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Fogel, 1964). Prin urmare, istoriometria este unica metodă care întrebuințează simultan informațiile istorice prin metode cantitative și nomotetice. Într-o formulare simplificată, putem susține că abordarea integrează elemente din psihometrie, psihoistorie și cliometrie. Istoriometria se concentrează asupra analizei cantitative similar psihometriei și cliometriei; însă, asemenea psihoistoriei și cliometriei, istoriometria își dedică atenția persoanelor și evenimentelor importante din istorie. În concluzie, istoriometria împarte cu psihometria obiectivul comun al teoriilor nomotetice nelimitate de constrângeri spațio-temporale. O scurtă istorie a metodologiei Așa cum se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
susține că abordarea integrează elemente din psihometrie, psihoistorie și cliometrie. Istoriometria se concentrează asupra analizei cantitative similar psihometriei și cliometriei; însă, asemenea psihoistoriei și cliometriei, istoriometria își dedică atenția persoanelor și evenimentelor importante din istorie. În concluzie, istoriometria împarte cu psihometria obiectivul comun al teoriilor nomotetice nelimitate de constrângeri spațio-temporale. O scurtă istorie a metodologiei Așa cum se cuvine oricărei metodologii dedicate unei forme specifice de analiză istorică, istoriometria are o lungă istorie și, într-adevăr, ea reprezintă, de fapt, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Guilford Guilford (1950, 1967, 1970, 1975) a stârnit un ecou uriaș în domeniul creativității atunci când a afirmat (1950) că creativitatea este un domeniu de studiu relativ neglijat, afirmație repetată recent (Sternberg și Lubart, 1996). Guilford a stabilit aproape singur importanța psihometriei în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub: 1) operații - cogniție, memorie, producție divergentă, producție convergentă, evaluare; 2) conținut - figurativ, simbolic, semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și vibrațiile reținute de substanțele materiale afectează oamenii. În lumina acestui concept, misticii susțin că efectul poate lua forma unor impresii în conștiința indivizilor care au o sensibilitate psihică suficient de dezvoltată. Arta vibraturgiei, cunoscută în general sub numele de psihometrie, se bazează pe acest principiu. Nu uitați că vibraturgia nu are nimic de-a face cu practicile magice și supranaturale. După cum am menționat, ea se bazează pe controlul anumitor legi intrinseci materiei și conștiinței. Pe scurt, este rezultatul naturii vibratorii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sfera fenomenelor psihocomportamentale specific umane. Dar, pentru ca aceasta să capete consistență reală, trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan intraindividual, recunoscându-se doar variabilitatea interindividuală. De la nivelul componentelor particulare, atributul stabilității și invarianței a fost extins la nivelul ansamblului personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cărei curbă a fost stabilită și demonstrată matematic de Fr. Gauss (1777-1855). În cadrul cercetărilor și măsurătorilor empirice concrete, ea se poate obține numai pe eșantioane reprezentative statistic, al căror volum (număr de subiecți) să se situeze deasupra limitei critice inferioare. Psihometria și-a formulat ca normă metodologică obligatorie „elaborarea și etalonarea testelor cu caracter diagnostico-prognostic pe baza distribuției normale”, fiecare test trebuind să fie însoțit de indicarea mediei aritmetice și abaterii standard, în valori normate (T, H sau Z). În raport cu tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
considerată semnificativă și legică, urmând a fi analizată și explicată printr-un alt cadru referențial, și anume prin compararea subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp. Preocuparea dominantă pentru constant, invariant a dus în interiorul psihometriei la o scindare în două ramuri oarecum paralele: ramura cantitativistă și ramura calitativistă (Anastasi, 1968). Prima operează cu etaloane exprimate în valori numerice (cantitative) riguroase și cu scale de clasificare cu etaloane și bareme aproximative, exprimate, cu precădere, în categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
precădere, în categorii calitative, care nu se pretează la clasificări univoce după criteriul inferior/superior, bun/rău. În mod similar, și testele au fost divizate și grupate în teste de performanță și teste de personalitate. Dacă în prima perioadă a psihometriei, până la finele primei jumătăți a secolului XX, o asemenea dihotomizare nu crea prea mari contradicții și confuzii terminologice, în prezent, menținerea ei sub aceeași denumire dă naștere la serioase neînțelegeri. Astfel, constatăm că, în cazul psihodiagnosticului, personalitatea este luată ca
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
anterior ca bun). Nu sunt deloc surprins (judecata pentru un act negativ comis de un subiect cotat anterior ca mediocru). Această gradație se aplică și în cazul actelor pozitive înfăptuite de persoane cotate anterior ca negative. Pornind de la constatarea că psihometria se întemeiază pe o paradigmă depășită, psihologul olandez Ype Poortingo, în conferința Lorenz, Brown, Heisenberg - precursori ai psihologiei secolului XXI, ținută la Congresul european de psihologie (Dublin, 1997), sublinia necesitatea găsirii altor modalități de măsurare în psihologie decât cele utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]