6 matches
-
hipericacee, care cuprinde 490 de specii răspândite în regiunile temperate (dar puține în Australia) și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau subsesile, cu punctuațiuni transparente (= pungi secretoare) sau negru pătate. Flori cu corola de obicei galbenă, dialipetală, pentameră, în inflorescențe terminale cimoase. Sepale 5. Petale 5, de obicei contorte sau convolute în mugure. Stamine numeroase, poliadelfe, de obicei mai mult sau mai puțin reunite
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
secundară, București, Librăria Independence roumaine, 1910. [2] SLAVIC, Ioan; Curs practic și gradat de gramatică română, 1910. 1911 [1] CRISTESCU, Fl.; BRATU, I.G., Metodica învățămîntului primar, București, Editura și Institutul de Arte .Grafice, C. Seftea, 1911. 1912 [1] CRASAN, Fl., Punctuațiunea, Edițiunea București, Institutul de Arte Grafice, Carol Göbl, 1912. 1913 [1] SLAVICI, Ioan, Gramatica limbii române. Etimologia, Gramatica română pentru învățământul secundar 1913. 1915 [1] CHELARU, G. I., Carte de limba română (cetire și literatura, compunere, gramatica), pentru clasa IV
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că scriitorii noștri au în general o ambițiune needucată?" (p. VII). O explicație a diferențelor din trecut apare la I. Manliu, Povățuitorul studiului limbii române în clasele primare (București, Socec, 1896), o carte în care sînt foarte multe pagini despre punctuațiune sau interpuncțiune: "Noi, Românii, scriem unii după sistemul francez, alții după cel german; cei mai mulți după amîndouă deodată sau după nici unul" (p. 220); Ar trebui să ne compilăm un sistem; dar în această privință la noi nu s-a făcut pînă
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
sistem; dar în această privință la noi nu s-a făcut pînă acum absolut nimic"; "Academia noastră nu s-a ocupat cu acest lucru; de atâția ani se ocupă cu ortografia și vor trece mulți ani pînă va ajunge la punctuațiune". Între o punctuație care să urmeze ritmul și pauzele vorbirii și una care să marcheze raporturile sintactice, autorul crede că românii ar trebui să construiască sistemul "mai potrivit cu temperamentul vorbirii noastre" (221). Conștiința oscilației între două modele de punctuație (romanic
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
trebui să construiască sistemul "mai potrivit cu temperamentul vorbirii noastre" (221). Conștiința oscilației între două modele de punctuație (romanic și germanic) se manifestă pînă mai tîrziu. Într-un îndreptar din 1933 - Gh. I. Chelaru (profesor) și Crizante Popescu (institutor), Semne de punctuațiune și semne ortografice în scrierea românească. Studiu comparativ și aprofundat pentru școlari, studenți și intelectuali, București, Cartea Românească, se compară diferite norme: "cât privește celelalte cazuri de întrebuințare, literaturile se împart în două clase bine distincte: de o parte literaturile
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
de o parte literaturile franceză, italiană și spaniolă; de alta, literatura germană"; se constată că s-a ajuns la situația în care "în scrierea românească, întrebuințarea virgulei variază aproape de la un scriitor la altul"; totuși, "cei mai mulți urmează în linii generale punctuațiunea franceză, care este și a celorlalte popoare romanice"; autorii înșiși recomandă acest model, deși e mai complicat: "întrebuințarea virgulei însă, după sistemul francez, pretinde de la scriitor finețe, spre a deosebi ce este determinativ și ce este explicativ, - deosebire pe care
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]