53 matches
-
ți-am lucrat pământurile degeaba? Pentru ce te-am sponsorizat la fiecare alegere, mă? De ce îți dau în fiecare an, porc de Crăciun, miel de Paști și putini de brânză? Degeaba, băă! Pentru mofturile tale democratice? Pentru încurcături birocratice și pungășiile voastre? Până când să le suport eu, mă? Până o să mă băgați voi în faliment cu incompetența voastră? Dacă... --Dacă, ce, coane Mișule? Să spun și eu cum am intrat în rahat până-n gât, ca să acopăr... --Acesta-mi ești, primarule? Dai din
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1435258744.html [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
asupra celor dragi: Să ne gândim la toți mărunții birocrați și politicieni corupți de la Călărași și de la Nana, care au dat cu flit adevăraților proprietari însușindu-și ei untul cernoziomului de Bărăgan așa cum îl puseseră-n valoare specialiștii de la Fundulea. Pungășii ca ale lor s-au făcut în întreaga țară, fără a se mai ajunge la repercusiuni. Sărmanii mici escroci: Ce fericiți ar fi rămas ei cu matrapazlâcurile lor dacă nu le-ar fi venit în coastă Omul care Aduce Răul
OMUL CARE ADUCE RĂUL de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1415261100.html [Corola-blog/BlogPost/341590_a_342919]
-
dincolo înspre fluviu - aflat la o aruncătură de băț - febrilitatea unor activități având aceeași culoare cu cea a Dunării înspumate și tulburi, în care ostoiau tigori scremute de noile rânduieli pe cale de a-și afla pe pământ strămoșesc obiceiuri nebănuite, pungășii mărunte și abordări de gogomănie de neam prost și lacom după bunătățuri care prisoseau pe tarlale, ape, saivane și pivnițe. Ele vâsleau în bărci ce-naintau într-o tăcere suspectă prin păpurișul bălților, traversau ziua pe ferite și noaptea la
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
pe nimenea nici de a fi, nici de a se simți român. Ceea ce contestăm, însă, e posibilitatea multora dintre aceștia de a deveni români, deocamdată. Aceasta e opera secolelor. Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungășie și cocoterie nu merită a determina viața publică a unui popor istoric. Să se moralizeze întâi, să-nvețe carte, să-nvețe a iubi adevărul pentru el însuși și munca pentru ea însăși, să devie sinceri, onești, cum e neamul românesc
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
stă în putință ca să devină neoameni desăvârșiți, adică își fac o regulă în găunoasa lor viață din a discuta (la telefon, de pildă) doar cu egalii lor în matrapazlâcuri, respectiv din a pupa papucul superiorilor pe scara social-politică ori în pungășii. Chiar dacă ai avea ocazia să o faci, ce rost ar avea să le spui acestor biete bășicuțe ale clipei că omenia, cinstea și bunul-simț au fost și de-a pururi vor rămâne fundamentul de neclintit al umanului autentic, sau - Doamne ferește
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
înveterați - voi îi tratați cu-ngăduință și respect, când an de an au dovedit că scopul lor ticăloșit este cu sacii să se vadă în al puterii car hâit, ca-ndată-apoi cu legea-n mână și-uniți prin cumetrii suspecte, din pungășii să facă arte și-un crez să-și facă din minciună. Nu-i mai lăsați să vă trișeze secătuind această țară! E țara lor de-i tolerați să fure mai ceva ca-n codru, iar voi grumazul vi-l plecați
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_balada_afla_george_petrovai_1373155819.html [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
nu se poate scrie „à la manière de” San Juan. Cred că acest Culianu a fost împins să mă desumfle, științific, cu implacabila metodă a semiologiei. Ceea ce nu e nimic. În câțiva ani s-a terminat cu ea. De altfel, pungășia e totală. Citează mereu, una de la răsărit, alta de la apus, dar în limba română, fără să traducă nimic în limba în care scrie, adică în engleză, așa că cititorii străini iau de bună ce zice el, cu totul în răspăr față de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
ecou național. Orice tentativă reală de reformă în sectorul energetic a fost blocată, în ultimii ani, de greve sau amenințări cu greva, tristul avertisment „vin minerii la București” nefiind deloc o frază de manual de istorie. E ușor să menții pungășiile, achizițiile umflate, cumetriile și slujbele călduțe pentru amante și neveste, atunci când controlezi câteva sindicate care îți manevrează la ordin câteva mii de mineri. Din păcate, acești oameni sărmani sunt măcinați de frică, căci nimeni nu a fost, în mod real
„To do list” în Energie: Avem nevoie, în al 12-lea ceas, de un nou regim al redevențelor în sectorul țiței și gaze by https://republica.ro/to-do-list-in-energie-avem-nevoie-in-al-12-lea-ceas-de-un-nou-regim-al-redeventelor-in-sectorul-titei [Corola-blog/BlogPost/337929_a_339258]
-
vorbească în limbi străine câte-oleacă! Doar astfel ei pot să probeze că sunt ciobani continentali, când în discuții cu străinii îi vor întrece pe batali... Cu diploma de specialist în păstorit și alte cele, precum e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță, să cânte-n fluier, ori să facă mereu aceeași transhumanță, ce-i imprimată mioritic în românescul fel de-a fi - o milenară împăcare cu trebuința de-a
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
având în familie un bunic (tatăl mamei) șef de poliție și un unchi comisar în Bucureștiul anilor 1935-1951. Unchiul său, Gheorghe Cambrea, a fost ales ca model pentru comisarul Miclovan. "„A lucrat în poliție, la toate brigăzile, de la moravuri la pungășii, de la jafuri armate la crime. Avea statura mea, era un bărbat atletic care știa atât limbajul șuților, cât și pe cel al oamenilor de lume. A fost arestat în '50 și eliberat 15 ani mai târziu.”", a afirmat Nicolaescu. Cambrea
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
dintr-o mie - s-au livrat efectiv la magazie. — Ei asta-i, nu, ăă, acuma, cu un raționament ca ăsta... — Liniște! Nu există nici o scuză ca niște oameni care vând lemne din acești munți să se fi angajat într-o pungășie atât de uriașă, an după an. Dacă am dreptate, sunteți vinovați de înșelătorie a unor înalți slujbași și escrocherie în dauna tezaurului provinciei. — Nici... Nici nu știm ce să spunem. Pentru ceea ce ați făcut, puteți să fiți condamnați și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
continuitate istorico-geografică și culturală proprie. Prin noile nedreptăți absurde create în anii 1990 de pretențiile exagerate ale unor partide și organizații politice privind reformele din România, prin ilegalitățile comise de unii guvernanți corupți, prin creșterea numărului și gravității tâlhăriilor și pungășiilor, țara poartă urmele unor distrugeri iraționale greu de recuperat. Scăderea calității vieții oamenilor nu se oprește. Un parcurs deosebit a avut Iugoslavia. Ea s-a confruntat cu instabilitatea politică după moartea lui Tito în anul 1980. "Moartea socialismului estic" din
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
să scrie Patul lui Procust. De la o mistificare măruntă. Romanul a-nceput ca o minciună, dar, treptat, s-a transformat într-o poveste adevărată, cu oameni în carne și oase. Camil Petrescu și Doamna T. sunt una și-aceeași persoană. Pungășia explicată-i pe jumătate iertată. Așa mi-a venit și mie ideea să-mi păcălesc elevii, spunându-le că, de fapt, autorul Patului lui Procust era o femeie.“ „Și te-au crezut?“, a întrebat Maria, uitându-se spre Lupu. „Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe nimenea nici de a fi, nici de a se simți român. Ceea ce contestăm însă e posibilitatea multor din aceștia de a deveni români deocamdată. Aceasta e opera secolelor. Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungășie și de cocoterie nu merită a determina viața publică a unui popor istoric. Să se moralizeze mai întîi, să 'nvețe carte, să 'nvețe a iubi adevărul pentru el însuși și munca pentru ea însăși, să devie sinceri, onești cum e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se poate naște un autor de exemplu, un om de științe sau de litere, un om care să compenseze, prin știință sau talent, munca națională ce-l susține; că n-au nici un alt talent decât acela al vicleșugului, al pungășiei, al cumulului, al tripotajului; că mintea la ei e substituită printr-un surogat din cele mai rele, pișicherlâcul; inima și caracterul prin surogate și mai rele, prin falsitate și înclinări de trădare. Iată ceea ce am dovedit clar. De aceea principiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
324} paraziți; paraziții însăși trebuiesc, prin o riguroasă organizație, siliți la munca la care se pricep. La tăiat lemne Serurie, la cîrciumărie Carada. Nu oameni mari cu abecedarul în mână, nu escroci și tâmpiți în demnitățile statului, nu cocoterie și pungășie în afacerile publice. O reorganizare socială având de principiu apărarea și încurajarea muncii, înlăturarea feneanților și paraziților din viața publică, iată ceea ce e de neapărată necesitate. Așadar să ne înțelegem. Nu cerem și nu voim, precum insinuă "Romînul", esterminarea cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de poezii ale lui Serurie, pe Gr. Alexandrescu cu Orele de repaos ale lui Radu pătărlăgeanu? Mai bine nu vă amestecați unde nu vă fierbe oala. La pehlivănii de burse și politice, la escamotări de bilete din urne electorale, la pungășie și tripotaj vă pricepeți. Adevărat meșteri, n-avem ce zice. Dar până și de bietele cărți de citire vă legați, cari ar trebui să fie un obiect de îngrijire națională ca și textul Bibliei? Ș-aci vreți să vă arătați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sub aceeași climă poporul românesc s-au sporit sub Matei Basarab, s-au sporit sub Mihai Sturza, sub Barbu Știrbei. Dar se stinge sub domnia a d-alde Flevas, C. A. Rosetti; se stinge de greutățile ce i le impune pungășia și cocoteria guvernanților actuali. Iată ceea ce am zis noi, și amețeala în care se află redactorii foii fanariote nu e nici esplicare pentru mistificațiile ce le dă publicului drept idei ale noastre, nu e nici justificare. N-am numit "canalie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răspunde: văzul și auzul. Este de acord să nu vadă și să nu audă - ce mărturisire! - din cele ce se întâmplă în lume, dar pentru nimic în lume nu și-ar sacrifica darul vorbirii. îl înțelegem: orb, n-ar vedea pungășiile la care se dedau slujitorii săi, zbenguielile soției cu propriul lui frate; surd, n-ar mai auzi reproșurile sau, încă și insuportabile, tăcerile mamei, ba nici măcar dojenelile tatălui; dar mut! Mut, el n-ar fi putut scrie Eseurile! îi plac
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
le face patul, altul le cară bagajele. Ei sînt cei mai adaptabili la viața carcerală și cu legăturile morale slabe sau inexistente. Poziția lor socială e cunoscută și de cadre, care sînt dispuse să le tolereze o cantitate considerabilă de pungășii ale lor în schimbul asigurării ordinii, securității și adaptării valorile cele mai importante ale regimului penitenciar. Puterea lor este de cele mai multe ori legalizată: ei sînt șefi de dormitoare, șefi de clasă, șefi de atelier. Abilitatea lor în tratarea cu personalul penitenciarului
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu un aer atent și respectuos. Și vorbi fără să renunțe la expresia aceea, luând chiar o mutră de țăran obtuz, dar plin de bună-credință. — Să le predau sovietului? Păi cum puteam să le predau? Ar fi cea mai mare pungășie! exclamă el făcând-o pe cel cu onoarea ofensată. Activiștii schimbară între ei o privire, descumpăniți. Cum așa, o pungășie? Ce vrei să zici cu asta? se miră inspectorul, îngroșând notele metalice din voce. — Păi veniți să vă uitați, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
obtuz, dar plin de bună-credință. — Să le predau sovietului? Păi cum puteam să le predau? Ar fi cea mai mare pungășie! exclamă el făcând-o pe cel cu onoarea ofensată. Activiștii schimbară între ei o privire, descumpăniți. Cum așa, o pungășie? Ce vrei să zici cu asta? se miră inspectorul, îngroșând notele metalice din voce. — Păi veniți să vă uitați, tovarășe inspector! Și, profitând de zăpăceală, Nikolai îl prinse de cot și-l trase spre cal. — Păi cum, uitați-vă un
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
plug, e o grămadă de fiare vechi. Și din ce cauză? Pentru că șurubul care strânge brăzdarul s-a rupt, dar cum fierăria e închisă... Vă spun cu mâna pe inimă: să dau asta la colhoz e mai rău decât o pungășie, asta e... (Nikolai coborî vocea) e sabotaj! Era cuvântul-cheie al epocii, concluzia atâtor verdicte publicate în toate ziarele. Cuvântul care-i plăcea în mod deosebit lui Krasnâi în discursurile lui... De data asta, cei trei activiști se feriră de privirea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
biată existență, în biografiile teroriștilor cunoscuți și criminalilor de drept comun. Regăsim aceeași mobilitate a slujbelor muncitor agricol, apoi încadrat în diferite ateliere și o anumită agresivitate funciară. Intrarea în delicvență are loc în momentul în care el comite mici pungășii, "ca să vină în ajutorul familiei sale aflate într-o situație critică", apoi prin contrabandă. În sfîrșit, în urma unui incident semnificativ (op. cit., pag. 61), așa cum el însuși scrie, "dragostea sa filială s-a preschimbat în ură", îndreptată împotriva mamei sale. În
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la modul gorkian, a Verei, cinismul amoral și tranzacțional al lui Victor Coteneț, alcoolismul halucinatoriu al polonezului Krzysztof, timiditatea senzuală a cuplului Berndt-Satri, țigănia atașantă prin logoree, inventivitate, optimism și pungășie sentimentală (Nae Lebădaru), exhibiționismul lui Beno, tulbureala visătoare și agresivă a croatului Radovan Belen ș.a.m.d. - totul sfârșind cvasioniric, în flăcări pe ninsori purificatoare: incendierea purgatoriului cu vibrații de infern. Prozele reunite în volumul Încă un minut cu Monica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]