15 matches
-
au căzut fulgi din cer și le-au nins ... Am trecut iar prin parcul visat, dar, pe tine ... în parc te-am lăsat, te-am lăsat să m-aștepți tot pe banca și-am să vin când voi fi iar puștanca! Referință Bibliografica: ÎNTR-UN PARC / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1943, Anul VI, 26 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎNTR-UN PARC de DORA PASCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461644573.html [Corola-blog/BlogPost/380832_a_382161]
-
desfătare, cerul luminos ca sticla. În casa părintească locuia numai bunica sa, cea care îngrijea gospodăria și pe soră-sa, fiica cea mică a familiei, pe atunci elevă la școala primară, ființă zglobie, năstrușnică și afectivă. Văzându-l întors acasă, puștanca era tare fericită. Între ei doi era o diferență de opt ani. Legăturile de iubire îi sporeau fetiței sentimentul de apropriere și de siguranță... Simțea că i-a venit protectorul! Nana era acasă! Pe vremea aceea, cu apelativul Nana și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
păruim. Nu am de pe urma lor decât un loc de dormit într-un pat dublu. Știi și tu de-acuma cum e. Până la urmă tot ce cauți de la viață se reduce la un singur lucru - fututul; așa că te aduni cu vreo puștancă drăgălașă și după o vreme te trezești că te-ai potcovit cu și mai mari belele, numai că acuma e mai permanent. Ești căsătorit și ai și un copil. Asta ți s-a întâmplat ție? Mda, mi-am făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
urechea s-o feresc de curent, din Pașcani vată, SCCF "Moldova" betoane la Lețcani, fir-ar ea să fie! pa, pa, Lenuțo! iei bătaie? rîsete, întîmplările exclusiv pe extreme, Podu Iloaiei suie cu bagaj, bar la peron din roiul de puștance țigănci, cizmulițele roz cu toc, încă distinctivă etnic violența culorii, gripa aviară, ieși de acolo! mersi, mă controlează și rămîn pe culoar, gripa aviară! noaptea realitatea dinafară, vagonul tot în metaforă, strălucește intim, fibre ascendente și impulsuri din toate părțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pentru noi, proștii de bărbați. Longue, mince, en grand deuil, douleur majestueuse, ar fi cân tat-o marele poet al Florilor Răului. Cum și acea lilială apariție nocturnă, marchiză de porțelan, autentic „Înger căzut“ lamartinian, pe numele ei de guerre Puștanca, fiindcă era prea tânără, sau Caramangioaica, fiindcă Își buzunărea clienții, descoperită de ceata noastră veselă și lunatecă la Oituz, În gura pieței, unde-și trafica trupul ei princiar (vrai morceau de Roy) printre precupeții și băieții de prăvălie, la care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu e însă definitivă; sunt și contexte neutre, care se referă doar la vârstă: „o puștoaică arbitrează în Liga a IV-a” (sport.ro, 5.02.2010). Familia lexicală a lui puști e destul de bogată, cuprinzând și alte derivate (puștan, puștancă, puștime, puștism). Prima atestare a cuvântului (înregistrată de dicționarele noastre) e în Letopisețul lui Neculce, într-un paragraf care rezumă o serie de lupte pentru putere în Imperiul otoman: „Și-mpăratul cel mazîl i-au fostu puștu lui, și el
Puști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5946_a_7271]
-
cu cei autohtoni. E-adevărat că erau pe acolo și țigani, cu care eu mă jucam foarte bine. Și-acest Tomescu avea o fiică de vîrsta mea, pe care o chema Anișoara. Eu aveam vreo șase ani, ea era tot puștancă. Avea mai mulți frați, iar unul era de vîrsta noastră. Restul erau mai mari. Cercetași. Erau niște organizații din astea. Erați prieten cu frații ei? Nu. Doar cu fratele ăsta mai mic. Ta-su nu dădea voie să intre nimeni
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
ieșeau goale și subțiri, mîinile, picioarele lungi, arse de soare și capul oval și mic cu trăsăturile sumare, rotund și dur ca o piatră șlefuită de apă. Ea a zîmbit spontan, mai mult dintr-un fel de recunoștință față de grația puștancei, primind în schimb o privire curioasă, cam peste umăr. Fetișcana a bătut apoi din palme autoritar și a întors căpșorul alunecos într-o parte balansîndu-și părul galben și greu ca niște franjuri de perdea, peste umerii drepți, pe urmă a
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
tîrziu un glas băiețos de fată de doisprezece ani a strigat: - Crăciunel, unde ești?... Cristina și-a privit tovarășul de plimbare, amintindu-și că o consideră o fată "deșteaptă" și "cultă". Se hotărî să spună, cam din vîrful buzelor, despre puștanca cu părul galben: - Parcă ar fi "himera apei". - Tovarășul de plimbare al Cristinei a continuat să privească fix înainte cu buzele întredeschise și cu o expresie nu prea inteligentă. Stătea așezat pe zidul scund făcut din pietre rotunde și inegale
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
frumuseții? o răfuială? un alibi? sunt cuvinte - spui - ușoare ca sămînța de plop încă mai rătăcesc prin culoarul îngust dintre fraza rostită acum o sută de ani și sintaxa-i grețoasă de azi cu siguranță de-aceea le-au numit puștance ale bizanțului cum rătăceau ele pe culoarele europei anne hélčne și marthe cu gustul cantabil apărîndu-le de capcana păsărarului de ciumă de spaimele nopții în sala înflăcărată de bal (semințe de plop zburătăcite cu sîrg din parisul balcanilor) și cum
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
ghimpi, cu foamea-n gât, dar s-ar fi cuvenit să remarce că doamna Petronela își schimbase costumația și arăta mai tânără în cizmele și pantalonii și geaca aia de piele neagră ce-i puneau în valoare o siluetă de puștancă. Lucea pielea pe ea de părea unsă cu smoală, și tot cu părul ăla vopsit roșu și sculat, geluit, de-ai fi zis că-i luase capul foc. Un bici și o furcă i-ar mai fi trebuit ca să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
perechi declarate“, „lampioane văruite“. „Noaptea e fină“. În larg luminează un „Far pierdut/ În bleumaren“. De obicei e vorba de o „amoreză blondă“, „sulemenită nomad“, cu „ochi atrăgători“, „bucle inopinate“, „sâni preciși“, „pasul pasager“ și „flerul râzător“. Alădată e o „puștancă dată în brânză“ sau niște persoane „sută la sută fete“. Fiind „adult cu tichet“, „adună vampe simple“, se duce la fotograf, film, cofetărie și într-un bar unde cântă un „tenor brizat“. În hol sunt „chestiuni bronzate“ și „păpuși de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
și ceva... Atunci tocmai săvârșisem o năzdrăvănie amoroasă, dar naivă, cu fosta mea instructoare de pioneri, de care mă îndrăgostisem de prin a cincea... Iar dânsa știa, ba chiar îmi îngăduia iubirea de copil... Avea, cred, vreo optsprezece-nouăsprezece ani, o puștancă și ea... Dar să scriu mai amănunțit ce și cum... A cincea am făcut-o, ca și a patra, la școala Mârzescu, de pe str. Socolei. Am fost făcut pioner, cred că din primul lot, la aceea cărora li se da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
și urechile cele drăgălașe. — Și eu mă gândeam că mă aranjează o tunsoare de bonz și de aceea m-am tuns atât de scurt, dar n-a fost băiat căruia să-i plac așa. Toți zic că arăt ca o puștancă din școala primară sau ca una scăpată dintr-un lagăr de concentrare. De ce le-o fi plăcând băieților fetele cu părul lung? Sunt toți niște fasciști, zău că da. De ce consideră băieții că fetele cu părul lung sunt mai rafinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
hi, maya <maya>: <victor>: nu mă întrebi de ce zimbesc? <maya>: e frumos să zimbesti. Dovadă că ești deschis <victor>: îți mulțumesc. Cei mai multi mă întreabă dacă-i ceva funny... <maya>: da. Pe aici sunt mulți. Majoritatea puștani <victor>: deci, nu ești puștanca... <maya>: am 32 <victor>: ce cauți pe mirc? <maya>: sunt singura. E un refugiu <victor>: e duminică. De ce nu te ‘refugiezi’ într-un cinematograf, într-un bar? <maya>: aici e deja noapte. Și o fată singură nu se poate plimba
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]