60 matches
-
în Bucovina, Din Ostrov peste Sătmar Plângă-și toți românii vina De uitare și amar. Basarabie română Te-am pierdut pe veci, presimt, Și mă simt fără o mână De când simt că nu te simt. Te batjocoresc soldații Cu batjocuri păgânești, Dar te vând de-acasă frații, Te-am pierdut la București. Basarabie orfană, Câte lacrimi să mai strâng Peste lacrima din geană De când plâng că nu te plâng Cum aș plânge mama țară De aș pierde-o, cum mă tem
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 by http://confluente.ro/Viol_de_orfana_romeo_tarhon_1344960225.html [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
zidească, cu eforturi omenești (Proorocind) că Zorobabel este Pre Închipuirea A Celui așteptat Să vie : DOMNUL IISUS CHRISTOS MESIA ! Iar dacă Israel păzi-va Legile de DOMNUL date Vor primi DUHUL de Milă și păcatele iertate ! Apoi după pedepsirea neamurlor păgânești, DUMNEZEU le va întoarce, la cele Duhovnicești ! Despre Intrarea Triumfală (Smerit dar și Biruitor), În Cetatea Păcii lumii, A DOMNULUI Mântuitor !" La fel ca și Zaharia (care a Proorocit de Pace și de Veșnicie), să fii și tu fericit ! Prof.
SF.PROOROC ZAHARIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1423405173.html [Corola-blog/BlogPost/376037_a_377366]
-
juzii democrați să pară că nu fac omenia de ocară?! BALADA CRUCIADEI À REBOURS Încreștinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului, germanii în nord și sud s-au opintit, iar de la nord pornit-au slavii spre est și sudul
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu-mbrățișăm idol sau zeu Căci n-avem viață păgânească. Suntem adesea visători, Crescuți să cultivăm iubirea, Să dăruim buchet de flori Celei ce-aduce fericirea. ............................................ Suntem supuși, destul de des, Ispitei, eternului păcat. Cu ușurință ne-am ales „Modele”, dar rău ne-am înșelat. Suntem naivi și importăm, Din rele
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_suntem_intrei_ieri_si_azi_marian_malciu_1348653310.html [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Toate Articolele Autorului Agapia, Hionia, Irina, sub Dioclețian, surori Erau Creștine dar părinții, la idoli închinători... Dar prin Preotul Zoil, DOMNUL le-A dat Învățătura Prin Dregătorul Sisinac, Vrăjmașul dat-a chinul, ura... Le-a silit s-aducă jertfe idolilor păgânești Dar ele Prea Slăveau TREIMEA Cea SFÂNTĂ-n lumile Cerești ! O vreme, pentru răzgândire Sisinac le-a-ntemnițat Dar Credința cea Creștină, nici în gând n-au lepădat ! Agapia, Hionia, chiar în foc mistuitor Mulțumeau și dădeau Slavă, cântând pentru Mântuitor ! Pe
SF.MC.FEC.AGAPIA, IRINA ȘI HIONIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1429172179.html [Corola-blog/BlogPost/357767_a_359096]
-
și activitatea decedatului sau in dreptul unei biserici, preotul rostește în dreptul sicriului ectenia pentru morți. De reținut: Obiceiul de a sparge o cană sau un vas atunci când decedatul este scos din casă pentru săvârșirea, în continuare, a slujbei înmormântării este păgânesc și exprimă menținerea unei superstiții care denotă ignoranță. • Fanfara la înmormântare este un obicei străin de tradiția ortodoxă, care n-a admis cântarea instrumentală in cult. (A se vedea Hotărârea Sf. Sinod nr. 9117/1953 la sfârșitul acestui material). De
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830408.html [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
de la cel ce pleacă dintre noi, se face în perfectă ordine și liniște, întrucât ne aflăm în interiorul bisericii și nu trebuie deranjată ori perturbată atmosfera slujbei de înmormântare. • Practica de a lipi pe crucea din mana mortului o monedă este păgânească și trebuie abandonată sau părăsită. Cu acest ban se credea în mitologia anticilor că morții plătesc luntrașului Caron trecerea peste Stix (un fluviu al infernului). A atașa un ban de Sfânta Cruce reprezintă o impietate și perpetuarea unei superstiții pe
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830408.html [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
primesc un vas, îmbrăcăminte etc. de pomană, nu se zice mulțumesc, ci "Dumnezeu să primească". Obiceiul de a vărsa vin din pahar la pomană trebuie să dispară. Cine varsă vin pe covoare dovedește nu doar că se ține de obiceiuri păgânești, dar este lipsit de bună creștere, educație sau bun simț, murdărind fără rost covorul ori altceva acasă sau la biserică. Dacă cineva pleacă beat de la pomană, a păcătuit atât acela, cât și cel care i-a dat băutură peste măsură
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830408.html [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ioan din Oltenia, era credincios și Drept Chipeș, dar și bun la suflet, era viteaz și înțelept ! În vremea lui Mihnea Vodă, Țara noastră Românească, Pentru tribut, fu pustiita de oștirea păgâneasca... Fugind de turci și de tătari, Mihnea merse-n pribegie Pe cărările montane...iar ostașii, în robie... Printre ei, era Ioan de-abia trecut de 15 ani Ce-ajunse la Constantinopol, printre păgânii dușmani... Credință Creștineasca Dreapta, nici chinuit n-
SF.MC.IOAN VALAHUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1431334445.html [Corola-blog/BlogPost/350883_a_352212]
-
Și în Împărăția Sa, pe Vecie i-a primit ! ............................................ Sf.Mc.Iachint. În Capadocia-n Cezareea, când Traian Împărățea La Curtea Imperială, Iachint camere păzea. În taină, era creștin DOMNULUI închinător ! Traian, deși cu judecată, de creștini prigonitor... În zi de praznic păgânesc, pârât fiind că-i credincios Și n-aduce jertfe la idoli, Traian devine mânios : L-a silit să guste jertfe...dar tânărul, cutezător A refuzat și a spus Crezul în Singurul Mântuitor ! A fost bătut peste tot trupul ; în temniță
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1436000938.html [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
des Auslandes". În 1879, editura sa a imprimat o colecție de basme culte ce reprezentau prelucrări în limbaj autohton ale unor mituri ale folclorului universal și ale unor fragmente din mitologia greacă, reunite în volumul "Din poveștile unchiului sfătos, basme păgânești". Acest volum a apărut prin influența lui Alexandru Odobescu, care a scris și prefața. În 1882, la îndemnul lui Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu reunește toate basmele și legendele într-o culegere completă: "Legendele sau basmele românilor". Alecsandri îi elogiază culegerea
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
Ferry, studiile clasice. Cari nații au rămas îndărăt și pe jos? Acelea cari n-au cultivat aceste studii. Într-adevăr nici noi, nici pravoslavnicii noștri vecini, nici turcii, nici bulgarii n-au avut defectul de-a iubi cultura antică, fiind păgânească; și departe am ajuns cu toții, n-avem ce zice. S-ar putea scrie un volum întreg pentru a espune toate foloasele câte răsar, și pentru dreapta cugetare și pentru caracter, din studiul anticității greco-romane. Căci nu e vorba de orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și aprobată de Iacubovici (Buceațchi) și încercați să scăpați prin șireteniile voastre. Din aceasta, văd că nu vreți să vă amintiți că vouă v-a fost bine cu mine și că v-am fost scut și apărare dinspre toată partea păgânească. Acum, în ce chip vă apărați și ce-ați mai pierdut, după ce eu am încetat să port (sarcina) aceasta pe umerii mei !! În ce chip au fost toate acestea, cred că tu știi, sau știi și nu vrei să știi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vă place așa de mult să veniți la Colaciu, pe care îl aveți de dulce”, “văd că nu vreți să vă amintiți că v-a fost bine cu mine și că am fost pentru voi și apărare din orice parte păgânească”. În felul acesta aflăm cum vorbea Ștefan cel Mare în clipele în care era calm și cum vorbea atunci când era mânios. Tonul pe care se adresează polonilor de data aceasta este fundamental deosebit de cel folosit până în 1485. Pentru a nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al solicitărilor este luat de acela al reproșurilor: ”...văd că nu vreți să vă amintiți, îi spunea Ștefan solului polon, că v-a fost bine cu mine și că am fost pentru voi și scut și apărare din orice parte păgânească. Acum de când am încetat să o mai țin pe umerii mei - cum toate acestea au fost - cum vă veți apăra și cât veți mai pierde cred că nu știi, sau știi și nu vrei să știi”. Victoriile pe care le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N. Cartojan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
bine cunoscuți, din perioada când organizau expediții de pradă și jaf în sudul Dunării, fiind însoțiți și de tribul dacic al carpilor, cunoscuți drept carpo-daci și de pe când, păgâni fiind, se erijau, pe pământul Daciei, în apărători ai credinței lor păgânești, reprimându-i și martirizându-i pe creștini . Atacurile repetate ale goților, combinate cu atacurile altor populații germanice (heruli, gepizi, taifali) și iraniene la care participă și dacii liberi îl determină mai întâi pe Gelienus, apoi pe Aurelian, să abandoneze Dacia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
amintită deja , nu este deloc încurajator: „Completați aceste însușiri prin formalismul fățarnic, gol și cu desăvârșire superficial, al credinței lor religioase, cu credința adâncă și neclintită în nemurirea sufletului, în viața viitoare, cu tot cortegiul de prejudecăți și superstiții religioase păgânești și bizar, veți avea portretul românilor din veacurile al IX-lea și al X- lea” . Să nu uităm că s-au scris multe cărți despre români de către români, cu scop moralizator, de îndreptare, „de asanare morală”, cum se spune și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
actele oficiale sunt înregistrat ca născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut ursitoarele, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bineînțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru ostenitoare, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
culturii românești că Miorița și Meșterul Manole sunt capodoperele spiritualității românești, iar literatura română modernă s-a dezvoltat În prelungirea creației folclorice. O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi simpatia față de Cosmos care nu se prezintă ca un sentiment păgânesc, ci ca o formă a spiritului liturgic creștin. Regăsind această liturghie cosmică În folclorul românesc, având În centru misterul Morții salvatoare și al jertfei de sine, Eliade conchide astfel: Mircea Vulcănescu credea (la fel ca marii gânditori români interbelici) că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
plus, pentru el există un singur adevăr, cel al lui Dumnezeu. Nu există alți posibili maeștri spirituali. Se declară un dușman înverșunat al filosofiei antice, în special al lui Aristotel, pe care îl numește "fiu al întunericului și părintele obscurității păgânești"26, chiar dacă în tratatul de logică îl va urma obedient, iar în Istoria ieroglifică îl va folosi ca sursă 27. De fapt, aceste influențe ale filosofie bizantine, cunoscute fie direct, la sursă, fie prin reminsicențele pe care acestea le aveau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]